Nevoia de Ordine

Economie și religie (despre covorul de rugăciuni…electric) Elsa Dorval Tofan Istoria banului, a profitului este istoria umanității. În timp ce pentru Marx banul este sursă de inegalități, pentru Max Weber banul trebuie să devină moral prin adăugarea în paradigmă a unei organizări raționale a muncii. Exprimarea acestei teze, încă de la început în opoziție deschisă față de marxism, are ca fundament ideea de a raționaliza, mai exact, de a se controla fiecare pe sine în fața profitului. Occidentul reprezintă capitalismul industrial înainte de orice, dar banul nu a condus în mod automat către capitalism, într-un fel sau altul, referitor la profit, umanitatea a cunoscut întotdeauna capitalismul.

Elementul care influențează cel mai mult timp comportamentul uman este religia (cu care Marx este în război permanent). Religia va fi, prin urmare, factorul modelator al comportamentului economic al oamenilor. În Europa nu a existat o unitate a practicii religioase, la lumina acestor diferențe s-a putut observa că, de pildă, în țările în care protestantismul este important, Olanda, de exemplu, a existat o inspirație a devenirii ca țară bogată în capital, urmare a politicilor particulare de investiții din profit, în opoziție cu Spania, țară bogată în bani, dar nu în capital. Protestantismul acordă o importanță reală liberului arbitru, individualismului, cultivă cultura națională în limba națională, concentrându-se pe ideea că toată lumea trebuie să aibă o ocupație productivă, banul fiind moral, prin intermediul lui îi putem face să muncească pe ceilalți. Desigur, o altă polemică se poate deschide aici.

Opinia lui Weber este clară, nu trebuie cheltuit, ci mai degrabă economisit banul. Enunțul este dovada autocontrolului în acest raport. Protestanții au în educație respectul pentru balanța dintre 86