CRE{TEREA ANIMALELOR
Profitabilitatea se ob]ine prin închiderea cercului Mihai Cani¿ag din Pojorâta, Suceava, este un crescåtor de vaci Charolaise. Dumitru Grigorean m-a ajutat så-l cunosc cu 10 ani în urmå. Atunci, Mihai Cani¿ag î¿i dorea så facå un mic abator de fermå pentru ca profitul så råmânå mai mult la el.
Am
trecut acum din nou pe la el cu Nistor Burduhos, un alt crescåtor de la Moara Vorniceni, ¿i Mihai mi s-a pårut un om împlinit, ståpân pe rezultatele muncii lui: a închis cercul. Un col¡ de rai pe Mågura Pojorâtei, un munte stråjuit de Muncelu ¿i de vârfurile Adam ¿i Eva, ca ni¿te piramide. O cireadå pe munte, deasupra Pojorâtei, ¿i o gospodårie plinå de mu¿cate. A¿a aratå lumea lui Mihai Cani¿ag.
O fermå de familie ca la carte Tot acolo este punctul de sacrificare, cu fåbricu¡a de produse din carne. Ce produce, Mihai vinde bunåtå¡ile ¿i la un magazin din Floreasca, un cartier select al Bucure¿tiului. Omul nu s-a schimbat în zece ani, nu l-a påråsit entuziasmul. “Eu nu am timp så îmbåtrânesc”, îmi spune zâmbind. Are acum 80 de vaci Charolaise. Subven¡ia li se pare acum aberant de micå. “Primim pânå în 200 de euro pe cap. Este aproape inexistentå. De asta s-a redus numårul vacilor. Avem în Pojorâta sub 1.000 de animale, fa¡å de 8.000, câte erau înainte. Omul preferå så plece în stråinåtate, lucreazå douå 46
luni acolo ¿i se întoarce. Nu stå aici så tragå balega de la vacå”, spune Mihai. Mihai Cani¿ag are 80 de hectare de på¿une proprietate, dar mai arendeazå de la båtrâni. Cumpårå furaje, porumb de siloz de lângå Suceava. Vacile stau pe munte pânå toamna târziu. ªi-a cumpårat toate utilajele necesare: cositori, greble, balotiere, o ma¿inå de înfoliat. Iarna, vacile lui primesc fân ¿i porumb de siloz. “Nu le dau concentrate. Cumpår boabe de porumb ¿i facem uruialå. Vreau så evit cu orice pre¡ distociile.” Cumpårå tauri din ¡arå ¿i asocia¡ia îl ajutå så evite consangvinizarea animalelor. Crescåtorii fac testul genomic pentru tauri cu specialistul Dan Iftene.
Lungul drum spre un brand de fermå Nu are un brand pentru produsele lui din carne. Sperå så acceseze un proiect pentru dezvoltarea fermei ¿i atunci va investi inclusiv pentru un brand. Sacrificå animale în micul lor abator ¿i proceseazå integral carnea. “Am cerere a¿a de mare, încât nu am ce
procesa. Facem pastramå, trei feluri de salamuri, cârna¡i, cabanos. Din Charolaise ¿i din carne de porc. Este nevoie de pu¡inå gråsime de porc. Carnea de vitå e prea macrå.” “Noi vrem ca trasabilitatea cårnii så fie clarå, spune Mihai Cani¿ag. Carnea de vitå pentru gråtar trebuie maturatå. Eu m-am specializat pe altceva. Din vråbioarå, din mu¿chiul alb ¿i din antricot fac pastramå. Carnea superioarå din pulpå o folosesc la parizer. Vin din stråinåtate ¿i cumpårå parizer de la mine. Nu pot face fa¡å cererilor. Eu nu mai mâncasem parizer din comer¡ de 20 de ani pentru cå este execrabil. Eu fac parizerul numai din carne bunå, nu din orice carne. Pun 70% pulpå de vitå ¿i 30% slåninå de porc. Am angajat de ¿apte ani un inginer din Bucovina, care a lucrat în Ungaria. El face re¡etele numai în Ungaria. Condimentele sunt concepute de un inginer de la Suceava. Am format o echipå, nu puteam de unul singur. Luåm condimente ¿i de la fabrica Solina din Alba Iulia, care a fost cumpåratå de italieni. Este cea mai mare fabricå de condimente din estul Europei.”
Profitul Agricol 40/2022
