CULTURI VEGETALE
Gelu Barna>
Regulile succesului Agricultura este profitabilå dacå ai strategie ¿i te folose¿ti de matematicå. Totul trebuie calculat, începând cu investi¡ia primarå, ce teren lucrezi, ce såmân¡å aplici, ce erbicide, fungicide ¿i fertilizan¡i utilizezi. Ca în orice afacere, este nevoie de un management bine aplicat. Dacå nu analizezi totul, vei avea probleme!
A
cestea sunt principiile fermierului Gelu Barna, din Drågoie¿ti, jude¡ul Timi¿, care îl ajutå så aibå succes, an de an, în activitatea agricolå. Pe un hectar, el investe¿te 7.000 de lei, dar poate ajunge ¿i la 8.000 lei. ¥n totalul acesta omul a cuprins semin¡ele, îngrå¿åmintele, tratamentele chimice, motorina, leasingurile. Cine nu are leasinguri ¿i credite poate cheltui mai pu¡in, pânå la 6.500 lei pe hectar. Problema este cå, dacå nu ob¡ii 7 tone de grâu la ha, nu î¡i acoperi cheltuielile ¿i nu ob¡ii profit. Anul trecut, în 2022, din cauza secetei extreme, Gelu Barna a ob¡inut profit la grâu ¿i la rapi¡å, dar nu ¿i la porumb. Cu cele 5 tone ob¡inute la porumb, a reu¿it totu¿i så-¿i recupereze cheltuielile. O culturå din patru a fost dezastruoaså. ¥n agriculturå asta se întâmplå din când în când, trebuie så accep¡i ¿i så mergi mai departe. În Timi¿, existå zone unde nu s-a fåcut porumb, dar au 24
fost zone unde s-au ob¡inut produc¡ii de patru, cinci ¿ase tone. De exemplu, în teritoriile din Sânnicolau Mare, Cenad, Dude¿tii Vechi ¿i Tomnatic, au fost mari probleme, iar culturile au fost mult distruse. În Drågoie¿ti, unde are påmânt fermierul nostru, porumbul a fost calamitat pânå în 50%, fa¡å de un an normal. S-a ob¡inut o produc¡ie de 5 t la hectar, fårå niciun profit. A fost numai o recuperare a cheltuielilor. Într-un an normal, se ob¡ineau 10-12 tone. Problema este cå acea comisie de constatare a recunoscut doar 35% din calamitå¡i. “A¿a au considerat ei! Când am vrut så depun contesta¡ie, a fost prea târziu, totul a råmas a¿a. Noi am cerut 60%, dar comisia a decis cå trebuie så ne dea 35%”, spune Gelu Barna. La floarea-soarelui a reu¿it så facå 3 t la ha, cu o scådere de 30% fa¡å de un an normal. Crede cå pentru a avea ¿anse la despågubiri de calamitå¡i, un fond mutual ar fi o solu¡ie, dar se teme ¿i cå un astfel de maldår de bani va atrage
båie¡ii de¿tep¡i, bine orienta¡i politic. “De fapt, nu cred cå e cea mai bunå solu¡ie. Statul român trebuie så impunå ni¿te reguli care så fie respectate, a¿a cum s-a întâmplat în Ungaria. Acolo, asigurårile i-au despågubit pe to¡i fermierii. Aici nu s-a luat niciun ban. ¥n Ungaria, to¡i ¡åranii care au avut asigurare de secetå au fost despågubi¡i. La noi nu s-a întâmplat asta”. Gelu Barna crede cå o altå solu¡ie este ca to¡i fermierii så se asigure de calamitå¡i, mai ales de secetå, înghe¡, la o firmå de asiguråri care så plåteascå atunci când situa¡ia o impune. ªi iar då exemplu situa¡ia care func¡ioneazå în Ungaria, pe care o considerå un model pentru administra¡ia agricolå. “De obicei, un an este prost, iar 4-5 buni. Omul face o medie ¿i vede cât are profit, dar oricum sunt pierderi, iar fermierul are de suferit. Asta fiindcå sistemul despågubirilor ¿i compensa¡iilor nu func¡ioneazå. Aceasta este situa¡ia în România.” Profitul Agricol 1/2023
