CULTURI VEGETALE Pia¡a cerealelor, blocatå La sfâr¿itul anului 2022, din cauzå cå pia¡a cerealelor este blocatå, mul¡i fermieri din jude¡ul Timi¿ au råmas cu grâul în hambare. “Pia¡a nu merge în acest moment din cauza jocurilor politice, iar producåtorul român este victima. El pierde cel mai mult”, aten¡ioneazå Gelu Barna. Care este cauza? Cantitå¡ile mari de cereale intrate în ¡arå din Ucraina. Barna crede cå o solu¡ie ar fi ca statul român så punå taxe, în loc så primeascå grâul cu zâmbetul pe buze pe motiv de råzboi. ¥n opinia lui, autoritå¡ile nu se gândesc cå fermierul român pierde. Traderii cumpårå cereale care vin din Ucraina la pre¡uri mult mai mici, iar ¡åranii råmân cu hambarele pline. Acest lucru este inacceptabil, iar statul nu are nicio scuzå. “Statul a omorât ¡åranul român prin deciziile acestea proaste. Autoritå¡ile trebuie så punå un impozit, o taxå, la cantitå¡ile enorme care intrå în ¡arå. E o måsurå fireascå, de bun-sim¡. Nu e nimic anormal. Vre¡i så ob¡ine¡i profit? Plåti¡i taxå 100 de euro pe tonå sau 200
de euro care så intre în bugetul statului român pe cantitå¡ile ce vin din Ucraina ¿i pute¡i så face¡i ce vre¡i. Atunci pre¡ul cerealele ar fi mai ridicat, iar autohtonul nu ar mai fi în pierdere ¿i nu ar mai fi nevoit så vândå porumbul acum, în decembrie, cu 800 lei tona”, este de pårere Barna. Dupå el, porumbul ar trebui så coste 1.500 lei tona minim pentru ca producåtorul så nu iaså în pierdere ¿i så î¿i scoatå investi¡ia. Pia¡a cerealelor mergea bine înainte de a începe råzboiul. Porumbul ¿i cerealele au fost mai scumpe, dar într-un mod absurd, chiar în timpul råzboiului, când se vorbe¿te de o crizå ¿i de foamete la nivel mondial, grâul s-a ieftinit. “Vå vine a crede a¿a ceva? Dintrodatå sunt cereale, dar de unde sunt aceste stocuri? Pia¡a cerealelor este blocatå, nimic nu merge. Nici grâul, nici porumbul!”, aten¡ioneazå Barna. Floarea-soarelui a fost 3 lei kilogramul, s-a ridicat la 5 lei. Uleiul a fost 7 lei. Acum e 14 -15 lei, iar floarea a scåzut la 2,30 lei kilogramul. Tona de grâu este
1.300 lei, dar ar trebui så fie 1.500 lei, pentru ca pia¡a cerealelor så func¡ioneze cât de cât normal. Morarii ar putea så plåteascå 1.500 pe tonå. Atunci toatå lumea ar avea de câ¿tigat: ¿i fermierii, ¿i morarii, ¿i consumatorii. “Principiul este ca to¡i så tråim. Nu eu så tråiesc ¿i tu så mori. La ora aceasta e supårare mare. Au scåzut pre¡urile, nici nu vor urca. Cine ¿tie dacå vor mai cre¿te. 10.000 de tone de cereale avem blocate în depozit. A¿teptåm ¿i trei ani dacå este cazul, dar nu vindem la pre¡urile acestea umilitoare”, a conchis Gelu Barna. Terenurile administrate de el fac parte dintr-un complex de ferme de 3.000 de ha întinse pe ¿ase UAT-uri, dar pânå la Cråciun încå nu au încasat nicio subven¡ie. De fapt, în Timi¿, existå foarte mul¡i fermieri, la finalul lunii decembrie, care nu au primit nici måcar prima tran¿å. La unii au intrat banii, dar la cei mul¡i nu.
Gheorghe MIRON
Un nou sistem de subven]ii agricole Guvernul britanic a anun¡at, dupå ani de amânåri, un nou sistem de subven¡ii agricole cu numele ELMS, ce va înlocui sistemul Uniunii Europene (CAP) care era încå în vigoare dupå ie¿irea din blocul comunitar. ELMS oferå subven¡ii mai mari pentru respectarea unor obiective de protec¡ia mediului ¿i autoritå¡ile sperå cå un numår mare de fermieri se vor înscrie în program. Londra sus¡ine cå noul sistem se va dovedi foarte profitabil pentru agricultori, dar în acela¿i timp va stimula adoptarea unor tehnologii noi ¿i va proteja natura. David Exwood, vicepre¿edintele Uniunii Na¡ionale a Fermierilor, spune înså cå mul¡i fermieri vor pierde plå¡ile directe pe care le primeau pânå acum Profitul Agricol 1/2023
¿i unii dintre ei nu vor încasa nici un fel de subven¡ii prin ELMS. “De¿i unele dintre schimbårile anun¡ate sunt benefice, s-ar putea så fie prea târziu pentru agricultura britanicå, mai ales cu problemele economice actuale ¿i epuizarea rapidå a lichiditå¡ilor de care mai dispun fermierii”, explicå Exwood. ELMS este de fapt o dezvoltare a unei scheme existente, la care participå deja 30.000 de fermieri, recompensa¡i pentru diverse proiecte ecologice. Noul sistem cre¿te semnificativ sumele alocate ¿i devine astfel mult mai atractiv. În mod surprinzåtor, organiza¡iile de mediu au criticat planul guvernului ¿i au avertizat cå în acest fel sunt deturnate fonduri de la proiecte ecologice mai importante. 25
