CRE{TEREA ANIMALELOR
Brânz\ cu cheag de... c\mil\ Cu zece ani în urmå, am cunoscut la Pojorâta, jude¡ul Suceava, doi tineri fermieri: Oana ¿i Iulian Bedrule. Recent, i-am våzut din nou: î¿i vindeau produsele de fermå la un chio¿c din Pojorâta. În tot acest råstimp, au realizat un mare succes: au crescut douå fete frumoase ¿i iste¡e. În rest, progresele nu se våd pe måsura muncii lor istovitoare: aveau 33 de vaci, acum au 37; aveau 75 de capre Saanen, dar le-au vândut; au fåcut o fåbricu¡å ¿i au aceea¿i pensiune unde vin mai pu¡ini turi¿ti.
O
ana Bedrule din Pojorâta încheagå laptele cu cheag din stomac de cåmilå. “E foarte scump, dar meritå. Nu mai face nimeni la noi brânzå cu cheag de miel. Dacå ai autoriza¡ie de func¡ionare, nu ai voie så mai folose¿ti cheag de miel. Trebuie cheag de laborator. Au venit în ¡arå firme care vând cheag de cåmilå. Am avut såptåmâna trecutå control de la DSV Suceava ¿i a trebuit så avem toate certificatele de conformitate. Trebuie så ne conformåm.” Iatå o altå absurditate marca ANSVSA. Adicå cheagul de cåmilå este conform, chiar dacå e conservat în condi¡ii precare de igienå din cauza cåldurii excesive din de¿ert, dar cheagul de miel, crescut în condi¡iile noastre specifice ¿i folosit de mii de ani, nu mai este conform. Fermierii trebuie så aibå ¿tampilå ovalå pentru produsele lor tradi¡ionale. Ordinul ministrului este interpretat diferit de la un jude¡ la altul, de la un agent la altul. “E normal så se cunoascå trasabilitatea produsului, dar nu putem fi de acord cu preten¡iile absurde”, spune
38
Oana [i Iulian Bedrule
Oana Bedrule. “La noi se cer o mie de u¿i: omul så intre pe o u¿å, laptele så intre pe altå u¿å, ambalajele så vinå pe altå u¿å, etichetele trebuie så aibå ¿i ele u¿a lor. Pe toate le ducem într-o magazie ¿i vor ie¿i pe cu totul altå u¿å. Noi avem nevoie de politicå agricolå, care este un lucru foarte serios”, spune ¿i Iulian Bedrule. El crede cå subven¡iile au fost bani risipi¡i pentru cå maxim 20% din numårul crescåtorilor au investit în geneticå. “Bani degeaba. Asta nu-i performan¡å. ªi fiecare ministru pretinde cå face reforma lui în agriculturå, la fel ca în educa¡ie.” Ei au ferma ¿i fåbricu¡a în Sadova. Au închiriat på¿unea pentru vaci de la primåria din Pojorâta. Îngrijesc 37 de vaci cu lapte, din care mulg 28. Au renun¡at la Holstein ¿i au trecut pe Brunå ¿i Bål¡atå. “Holstein este o vacå foarte bunå de ¡inut în fermå, dar nu are rezisten¡a celorlalte douå rase. Am cumpårat animale care se preteazå la på¿unat pe munte. Am fåcut o fåbricu¡å. Procesåm, vindem la magazinul lui Alexandru Baciu din Floreasca, Bucure¿ti, dar avem ¿i magazinul nostru pentru desfacere. Procesåm 700 de litri de lapte proaspåt pe zi. În func¡ie de comenzi. Fiind produse proaspete, fårå conservant, ¿i termenul de valabilitate este mai scurt.” Au înfiin¡at un punct gastronomic local, “La fermå”, în 2021, magazinul “Båcånia fermei”, fåbricu¡a de lactate
“La stâna bucovineanå”, care func¡ioneazå din 2016. Nu fac stocuri. Vacile på¿uneazå pe munte 4 luni pe an. Au fost nevoi¡i så cumpere fân ¿i lucernå din cauza secetei. În fiecare an, cumpårå porumb pentru siloz: s-a scumpit mult, pânå la 250 de lei tona, de la 110 lei tona, cât era anul trecut. Lucerna de calitate o cumpårå cu 1 leu kilogramul. “Vrem så salvåm vacile”, spune Iulian cu un fel de disperare resemnatå. Nu adaugå la furaje concentrate tot din cauza pre¡ului exagerat de scump pentru ei. “Vom avea lapte mai pu¡in, dar va trece ¿i iarna asta”, se resemneazå Iulian. Ferma de familie rezistå cu greu ¿i în Bucovina. Fabrica de brânzeturi de la Vatra Dornei a cumpårat-o Lactalis. Îl amåråsc mai mult când îl întreb dacå a accesat fonduri europene. “Ca så faci un proiect ca lumea, trebuie finan¡are de 50% ¿i nu avem banii. Båncile nu vor så dea credite pentru ferme de familie. Dacå valoarea imobilelor mele este de 1 miliard, banca le evalueazå la 70 la sutå. Ce så negociezi cu banca? Nimeni nu vine så constate ce ai fåcut, cå vrei ¿i cå po¡i så te dezvol¡i, ca så-¡i dea un credit sau så-¡i aprobe un proiect european. Am mers cu pa¿i mårun¡i, cu ce am putut noi. Sapardul a fost pentru boga¡i, nu pentru oameni de rând, ca noi”, spune fermierul.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 1/2023
