OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România
Teoria polu\rii Din ce ne spun speciali¿tii, avem 0,038% CO2 în aer. Natura înså¿i produce aproximativ 96% din aceasta, restul, adicå 4%, fiin¡a umanå. Adicå 4% din 0,038%, adicå 0,00152%. Ponderea Germaniei în aceastå poluare este de 3,1%. Astfel, Germania influen¡eazå cu 0,0004712% producerea de CO2 în aer! Dar CO2 este un element de cre¿tere pentru natura noastrå. Serele, de exemplu, sunt alimentate suplimentar cu CO2 - pentru cre¿terea rapidå ¿i abundentå a plantelor. Macabru sau nu, så ¿ti¡i cå înmormântårile sau incinerårile au un impact mai mare asupra mediului, solului ¿i atmosferei. Utilizarea formolului (formaldehidå purå), foarte råspânditå în îngrijirea deceda¡ilor, este o surså de poluare semnificativå a apelor subterane, iar practicile eco-responsabile sunt rar utilizate. ¥ngropa¡i la 3 metri sub påmânt, poluåm mai mult decât când eram vii. Potrivit unuia dintre rarele studii franceze privind impactul înmormântårilor asupra mediului, comandat de serviciile funerare ale ora¿ului Paris, o înmormântare produce pânå la 833 kg de CO2, ceea ce este aproape la fel de mult ca o cålåtorie dus-întors Paris-New York în avion. Bill Gates declara recent cå nu se va opri pânå când nu va ajunge la zero emisii carbon pe planetå. Dar dioxidul de carbon (acest hulit CO2) este alimentul esen¡ial al plantelor. Fårå el nu ar exista plante, iar fårå plante nu ar exista oxigen ¿i, prin urmare, nu ar exista oameni. Tot ce ne-a fost spus despre încålzirea globalå, schimbårile climatice ¿i 46
dioxidul de carbon prin intermediul mass-media, de o anumitå parte a oamenilor de ¿tiin¡å ce-i drept “oficiali”, este o minciunå. Departe de a fi o otravå periculoaså, dioxidul de carbon este un nutrient miraculos care då via¡å, cu care plantele prosperå ¿i tråiesc. Cre¿terea dioxidului de carbon contribuie, de fapt, la “verdele” planetei. Fårå CO2 în atmosferå, aproape toatå via¡a de pe planetå s-ar pråbu¿i, în primul rând via¡a plantelor ¿i, implicit, ¿i via¡a umanå. István Markó, cercetåtor în chimie organicå ¿i profesor la Universitatea Catolicå din Louvain, demascå rând pe rând minciunile despre încålzirea globalå. În ultimii 12.000 de ani, s-a înregistrat o oscilare a climei între perioadele calde ¿i cele reci, în consecin¡å existând perioade cu niveluri ale mårilor ¿i oceanelor în cre¿tere sau în scådere. În mod incontestabil, nivelurile mårilor ¿i oceanelor au crescut începând de la sfâr¿itul perioadei Micii Ere Glaciare, care a avut loc aproximativ de la începutul secolului al XII-lea pânå la mijlocul secolului al XIX-lea. La sfâr¿itul acestei perioade, temperaturile globale au început så creascå. Cre¿terea înregistratå este de 0,8 grade Celsius ¿i, prin urmare, nu este nimic extraordinar. Dacå temperatura cre¿te, apa oceanicå se dilatå ¿i unii ghe¡ari se topesc. Aceasta este ceva ce ghe¡arii au fåcut întotdeauna, ¿i nu este o specificitate a timpului nostru. Astfel, în vremurile Romei antice, ghe¡arii erau mult mai mici decât cei pe care îi cunoa¿tem în zilele noastre. Invitåm cititorul så consulte documentele datând din zilele lui Hannibal,
care a reu¿it så traverseze Alpii cu elefan¡ii såi pentru cå nu a întâlnit ghea¡å în drum spre Roma (cu excep¡ia unei furtuni de zåpadå, chiar înainte de a ajunge pe påmântul italian). Aståzi, nu mai pute¡i face cålåtoria lui Hannibal. El s-a dovedit a fi capabil de o astfel de explorare, tocmai pentru cå era mai cald în vremurile romane. Nivelul mårii este în prezent în cre¿tere, dar acesta este un fenomen supraestimat. Cre¿terea înregistratå este de 1,5 milimetri pe an, adicå 1,5 cm la fiecare zece ani, ¿i, prin urmare, nu este dramaticå deloc. Într-adevår, se întâmplå ca insule întregi så se scufunde, dar în 99% din cazuri aceasta se datoreazå unui fenomen clasic de eroziune ¿i nu cre¿terii nivelului mårii. În ceea ce prive¿te Vene¡ia, faptul cå s-a confruntat cu inunda¡ii nu se datoreazå cre¿terii nivelului apei din lagunå, ci este vorba doar de manifestarea realitå¡ii triste cå “Ora¿ul Dogilor” se scufundå sub greutatea sa, întrucât este a¿ezat pe o mla¿tinå. Repetåm încå o datå cå nivelurile globale ale mårilor ¿i oceanelor sunt în cre¿tere, înså amenin¡area reprezentatå efectiv de acest fenomen este departe de a fi tangibilå. Observåm cå Insulele Tuvalu, a cåror inundare a fost anun¡atå anterior ca iminentå, nu numai cå nu au fost înghi¡ite de ape, ci ¿i-au våzut propriul nivel de påmânt în cre¿tere fa¡å de apele din jur. Un alt fenomen pe care tindem så-l exageråm este topirea calotelor polare. Cantitatea de ghea¡å din Arctica nu a scåzut timp de 10 ani: se pot observa fluctua¡iile nivelului ghe¡ii de la un an la altul, dar în medie acest nivel a råmas constant. Imediat dupå Mica Epocå Profitul Agricol 1/2023
