CULTURI VEGETALE
pesticidelor
T
ehnologiile digitale nu reprezintå singura solu¡ie care trebuie adåugatå la setul de instrumente. De exemplu, noile tehnici genomice au poten¡ialul de a contribui la tranzi¡ia cåtre un sistem agroalimentar mai durabil ¿i mai rezistent. ¥n ceea ce prive¿te obiectivele de reducere a pesticidelor sus¡inem cå acestea trebuie bine fundamentate ¿i responsabil aplicate. Industria produselor de protec¡ie a plantelor considerå cå obiectivele propuse atât la nivelul Uniunii Europene, cât ¿i la nivelul Statelor Membre ar trebui så ¡inå seama de realizårile istorice, asigurând în acela¿i timp securitatea alimentarå ¿i viabilitatea sectorului agricol. Metodologia pentru calcularea obiectivelor ar trebui så se bazeze în continuare pe utilizare ¿i pe risc ¿i så includå o perioadå de referin¡å care så ia în considerare eforturile depuse în acest sens. În cele din urmå, obiectivele de reducere trebuie så ¡inå seama de al¡i factori, precum: condi¡iile agronomice ¿i de climå, presiunea exercitatå de dåunåtori, nivelul de pesticide utilizate, de securitatea alimentarå ¿i de nevoile de siguran¡å alimentarå. Cele mai recente tendin¡e ale Comisiei Europene demonstreazå cå actuala Directivå privind utilizarea durabilå î¿i atinge obiectivul principal de a reduce utilizarea ¿i riscurile asociate cu
Profitul Agricol 10/2023
utilizarea pesticidelor în Europa. Industria sus¡ine obiectivul CE de a colecta date suplimentare privind utilizarea pesticidelor, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor indicatori suplimentari care så permitå o reflectare mai exactå a progreselor înregistrate în vederea reducerii riscurilor asociate utilizårii pesticidelor în UE. Este esen¡ial så asiguråm disponibilitatea ¿i accesul fermierilor la solu¡ii alternative eficiente ¿i disponibile pe plan comercial, precum ¿i la inova¡ii de ultimå orå în domeniul protec¡iei plantelor, cum ar fi instrumentele digitale ¿i de precizie, biopesticidele. Dacå ne propunem ca fermierii din Uniunea Europeanå så atingå obiectivele de reducere a pesticidelor SUR în cinci ani, este necesar ca termenele actuale de autorizare pentru aprobarea pesticidelor conven¡ionale ¿i a biopesticidelor så fie îmbunåtå¡ite în mod semnificativ. SUR nu ar trebui så restric¡ioneze capacitatea fermierilor de a utiliza solu¡ii vitale de protec¡ie a culturilor, în timp ce un alt regulament (1107/2009) blocheazå introducerea de tehnologii noi ¿i îmbunåtå¡ite care sunt necesare pentru înlocuirea celor existente. Industria de protec¡ie a plantelor considerå cå IPM trebuie så råmânå piatra de temelie a viitorului regulament. CE subliniazå, pe bunå dreptate, faptul
cå o cre¿tere a implementårii ¿i adoptårii strategiilor IPM va fi vitalå pentru atingerea obiectivelor SUR. Disponibilitatea unor instrumente adecvate de prognozå ¿i monitorizare pentru fermieri, pentru a evalua ¿i a ajuta la gestionarea bolilor ¿i a dåunåtorilor, ar trebui så fie integratå în continuare în IPM. Sistemele digitale de sprijinire a luårii deciziilor pot ajuta fermierii în ceea ce prive¿te previziunile, permi¡ând astfel utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor la momentul ¿i locul potrivit. Pornind de la aceastå abordare din cadrul directivei existente, noul cadru ar trebui så promoveze abordåri pragmatice ¿i så evite sarcinile administrative sau luarea de decizii inutile ¿i complicate pentru fermieri ¿i SM. Industria de protec¡ie a plantelor salutå recenta publicare a unei baze de date centralizate a UE care cuprinde aproximativ 1.300 de bune practici IPM existente, inclusiv aproape 300 de orientåri specifice fiecårei culturi. IPM nu este o solu¡ie unicå, potrivitå tuturor fermierilor. Aceste strategii trebuie så fie flexibile ¿i capabile så se adapteze la evolu¡ia rapidå a condi¡iilor agronomice ¿i de climå locale cu care se confruntå fermierii din întreaga Europå.
AIPROM 25
