CULTURI VEGETALE
PT303 - Un aliat în câmp Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience
Dupå un început de an mai ezitant din punct de vedere pluviometric, luna aprilie a adus în mai toatå ¡ara ploi ce au redat speran¡a în culturile de toamnå.
D
ar odatå cu ploile, evident cre¿te ¿i riscul de apari¡ie al bolilor ¿i de aceastå datå riscul se concretizeazå, fie cå vorbim de fåinare ¿i rugini la cereale sau de sclerotinia la rapi¡å, iar impactul cu siguran¡å va fi unul vizibil. Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb este boala ce poate aduce cele mai multe pierderi productive ¿i, mai grav, nu doar pentru cultura actualå, ci ¿i o infectare cu sclero¡i pe viitor, ce va crea presiune pentru culturile cu aceea¿i sensibilitate, precum floarea-soarelui, soia, lucernå, mazåre, iar în foarte multe cazuri, unde rota¡ia este deficitarå, chiar rapi¡a. Ciuperca rezistå în sol sub formå de sclero¡i 5-6 ani. Primåvara, din sclero¡i apar apoteciile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafa¡a solului, care elibereazå sporii în atmosferå). Cu 10 zile înainte de înflorire, se pot observa în lan apoteciile. Sporii produ¿i de apotecii nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile. Au nevoie de un substrat alcåtuit din petale moarte sau altå surså de materie organicå pentru a germina, cre¿te ¿i penetra ¡esuturile plantelor de rapi¡å. Sporii sunt viabili 21 de zile ¿i pentru a infecta plantele au nevoie de umiditate provenitå din ploi sau rouå, care
26
så men¡inå umede frunzele sau tulpinile timp de 2 - 3 zile. La 8 - 10 zile de la înflorire, când petalele încep så cadå, se produce ¿i infec¡ia frunzelor: petalele cad pe frunze ¿i råmân la suprafa¡a acestora, de unde miceliul ciupercii colonizeazå limbul frunzei, apoi pe¡iolul, ¿i în final tulpina, unde formeazå un man¿on alb. De cele mai multe ori se observå la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de “opårit” (¡esut decolorat care pare a fi îmbibat cu apå) care se acoperå, pe vreme umedå sau la densitå¡i mari, când baza plantelor se usucå mai greu, cu o pâslå albå, cu aspect våtos - miceliul ciupercii. ¥n aceastå pâslå se formeazå corpuri mici, negre, tari - sclero¡ii ciupercii. Sclero¡ii pot fi gåsi¡i ¿i în interiorul tulpinii, dacå se efectueazå o sec¡iune longitudinalå la nivelul zonei atacate. Dupå formarea man¿onului de pâslå, ¡esuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionatå cu apå deasupra locului în care s-a manifestat atacul pe tulpinå. Boala trece u¿or de la o plantå la alta prin miceliul alb våtos. Din aceastå cauzå, plantele atacate se îngålbenesc ¿i se ofilesc. Pe silicvele formate, atacul se manifestå prin prezen¡a man¿onului alb, caracteristic. În urma atacului, silicvele se decoloreazå ¿i se pot deschide prematur. Cea mai puternicå metodå pentru a putea controla aceastå boalå o reprezintå rezisten¡a geneticå, iar în urmå cu 3 ani compania Corteva Agriscience a adus pe pia¡å singurul hibrid cu rezisten¡å la Sclerotinia, PT303 prin brandul Sclerotinia Protector, care va face diferen¡a în câmpurile fermierilor anul acesta. Desigur, rezisten¡a geneticå nu trebuie confundatå cu imunitatea, ea trebuie ajutatå de rota¡ia culturii ¿i de tratamente chimice. Prin urmare, fermierii au un aliat în
lupta cu aceastå boalå periculoaså: PT303, hibridul cu cel mai ridicat poten¡ial de produc¡ie, care oferå fermierilor ¿ansa de a rupe ciclul de înmul¡ire al acestei boli ¿i de infestare a solului cu sclero¡ii. Pentru aceia care doresc produc¡ii record ¿i nu pot realiza o rota¡ie corespunzåtoare, cea mai bunå ¿anså o reprezintå hibridul PT303 Sclerotinia Protector.
Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb)
Profitul Agricol 19/2023
