EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Cât\ ecologie vom putea duce? Secretarul de stat Costin Telehuz (PNL) se contureazå ca un viitor politician de succes, în sensul bun al cuvântului. A avut un discurs memorabil, miercuri, pe 10 mai, la conferin¡a despre sustenabilitatea agriculturii române¿ti, organizatå de Coali¡ia pentru România Sustenabilå cu sprijinul inclusiv al FAPPR. Provocat de moderatoare, Cristina Cionga, director adjunct FAPPR, Telehuz s-a referit la subiecte fierbin¡i” de pe agenda europeanå: Regulamentul SUR (utilizarea durabilå a pesticidelor), cre¿terea suprafe¡elor cultivate ecologic ¿i a celor necultivate, reglementarea noilor tehnici genomice (NGT). “La nivel declarativ, UE a fost întotdeauna un exemplu de bune practici ¿i lider al progresului. Dar, când vine vorba de implementare, gåse¿te mereu o cale så-¿i dea cu stângul în dreptul. O astfel de cale este ¡inta de a cre¿te suprafa¡a cultivatå ecologic la 25%, în condi¡iile în care nu se ¿tie cum ¿i cât se consumå. Aståzi, Austria este statul membru cu cea mai mare suprafa¡å convertitå la ecologic ¿i tot ea este primul stat membru care a spus cå ¡inta este nerealistå. Subiectul agriculturii ecologice este inoportun în acest moment, când peste tot se discutå de pre¡ul exorbitant al alimentelor, de presiunea asupra competitivitå¡ii fermelor, de pråpastia din ce în ce mai mare dintre pre¡ul de la raft ¿i cel la care pleacå din fermå materia primå... Sunt state mai dezvoltate ca noi, unde popula¡ia nu-¿i mai permite så cumpere hrana de aceea¿i calitate ¿i varietate ca în anii preceden¡i.” Agricultura ecologicå, crede Telehuz, se va dezvolta în måsura în care pia¡a o va cere. Dacå pia¡a cere hranå Profitul Agricol 19/2023
organicå, cu siguran¡å va apårea ¿i oferta. Dar, în acest moment, contextul nu e favorabil. “Agricultura poate avea amprentå de carbon negativå. Poate rezolva problema emisiilor pentru alte sectoare. Dar trebuie valorificat acest poten¡ial urmând trendurile pie¡ei ¿i îmbunåtå¡ind din mers, câte pu¡in. Nu rezolvi problema dictând. Calea corectå cåtre sustenabilitate e urmatå de fermieri ¿i nu de legiuitori. Trebuie så-i motivåm, nu så-i for¡åm”, explicå Costin Telehuz. ¥nså se declarå circumspect în privin¡a ¿anselor de reglementare a noilor tehnici genomice (NGT). “Dacå partidele verzi vor începe så înregistreze înfrângeri în Parlamentul European (referitor la Regulamentul SUR - n. a.), e posibil så-¿i dea silin¡a så ob¡inå alte mici victorii. Una dintre acestea s-ar putea så fie blocarea NGT. E posibil så pierdem accesul la NGT, dacå reu¿im så ob¡inem alte lucruri pentru fermele noastre. Dacå Europa nu vrea så-¿i påstreze statutul de cel mai mare exportator de hranå din pia¡a mondialå ¿i så foloseascå acest fapt ca pe o pârghie pentru påstrarea relevan¡ei geopolitice, e evident cå nu vom avea NGT”. La final, Telehuz a punctat cå este un moment politic prielnic ca România så facå demersuri pentru a mai ob¡ine cel pu¡in un an de derogare de la cerin¡a referitoare la terenurile ce ar trebui låsate pârloagå de anul viitor. “Asta nu ¡ine de Comisie. Trebuie fåcute demersuri de pe acum, urgent, la Parlament ¿i Consiliul European, de care ¡in acum eventualele modificåri”.
Robert VERESS
9 mai, la Lovrin, Ziua Câmpului de Cercetare ¥n fiecare an, Sta¡iunea de la Lovrin încearcå så aducå la aceea¿i maså firmele producåtoare de inputuri, distribuitorii ¿i fermierii din zona de vest. Pretextul, Ziua Câmpului de Cercetare ¿i Dezvoltare, când sunt prezentate loturile experimentale ale sta¡iunii ¿i sunt dezvåluite testele fåcute cu produsele companiilor. Anul acesta, evenimentul va avea loc pe 9 iunie. Vor fi prezentate rezultatele cercetårilor pe cereale selectate din portofoliul a 15 multina¡ionale. De asemenea, va fi prezentatå ¿i o nouå tehnologie privind densitå¡ile la grâu, dezvoltatå împreunå cu speciali¿tii de la Curtici. “A¿teptåm så vinå cât mai mul¡i fermieri din zona Banatului så vadå cu ochii lor ceea ce realizåm la Lovrin, så afle despre experimentele ¿i cercetårile desfå¿urate pe câmpurile noastre”, a concluzionat Marinel Horablaga, directorul sta¡iunii. Agricover Credit acceseazå 20 de milioane de euro Agricover Credit IFN a primit o linie de credit din partea EFSE, Fondul European pentru Europa de Sud-Est , în valoare totalå de 20 milioane de euro. Aceasta va extinde capacitatea de finan¡are disponibilå pentru fermierii români, a declarat Serhan Hacisuleyman, CEO al Agricover Credit IFN. La 31 decembrie 2022, Agricover Credit IFN înregistra o valoare a creditelor de aproximativ 2,84 miliarde de lei, în cre¿tere cu 42% fa¡å de anul 2021. Rata creditelor neperformante a continuat så se situeze sub media sectorului, fiind de 2,9% la 31 decembrie 2022, fa¡å de media sectorului agricol de 3,1% la 30 septembrie 2022. Pe de altå parte, EFSE este un fond înfiin¡at cu sprijinul Germaniei ¿i al Comisiei Europene. 9
