Profitul Agricol nr. 28, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 28 din 19 iulie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Paradoxul asocia¡iilor profesionale

anul XXVI, nr. 28/2023

“LAPAR este în disolu¡ie. ¥mi pare råu så o spun. Cu 3 asocia¡ii...? (¥mpår¡im) douå paie la trei mågari.” Probabil cå, altådatå, afirma¡ia lui Alexandru Baciu, vicepre¿edinte al Ligii, ar fi dus måcar la o discu¡ie în consiliul director. De data asta, înså, a stârnit doar câteva comentarii pe Facebook. Pu¡ine ¿i alea pentru o råzmeri¡å. Disciplinat, pre¿edintele Nicu Vasile nici n-a crâcnit. Nu conteazå, am în¡eles cu to¡ii, mai demult, cine conduce de facto Liga.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Sigur cå unii se vor repezi så spunå cå ce se întâmplå la LAPAR este rezultatul unui sistem asociativ care trebuie schimbat din temelii. Sau cå Baciu ar avea ceva interese politice, ¿i î¡i înjghebeazå repede o conspira¡ie. Al¡ii deplâng bietele asocia¡ii care nu ¿tiu så se în¡eleagå între ele fårå orgolii ¿i le dau sfaturi så se accepte una pe alta, în numele binelui comun al agriculturii. De¿i, a¿ zice eu, tocmai competi¡ia ¿i orgoliul de a fi peste celelalte le face så se implice mai tare ¿i mai tare. Judecând fårå patimå, trebuie så recunoa¿tem cå aståzi Forumul APPR este în cea mai bunå pozi¡ie, tatonat îndeaproape de Clubul Fermierilor. Ambele organiza¡ii ¿i-au gåsit linia ¿i se apleacå mai mult ca celelalte asupra problemelor reale. ªi, importantå chestiune, au o solidå orientare proeuropeanå, cu conexiuni la Bruxelles. ¥n plus, FAPPR are ¿i avantajul liderului, Nicolae Sitaru care ¿i-a conservat o bunå imagine. Nu e deloc pu¡in lucru. De¿i Sitaru ar cam vrea så se retragå... Chiar dacå deocamdatå nu îi este la îndemânå, Forumul va gåsi pânå la urmå un nou lider. Nu se bat ei cu cåråmida în piept cå ar avea zeci de mii de membri, cum prea u¿or exagereazå al¡ii, dar cei câteva sute din FAPPR sunt oameni adevåra¡i, care adunå cam la un milion de hectare. Sub el FAPPR î¿i va consolida politica ¿i se va cizela în a fi o organiza¡ie croitå dupå tipicul celor europene. Probabil, surpriza urmåtorilor ani va veni tot dinspre Ligå. Care, dacå nu înva¡å rapid så fie pasårea Phoenix, va cådea în irelevan¡å. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 28/2023

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Ministrul cautå sprijin la Var¿ovia

Independen¡a energeticå a fermei

Comisia Europeanå insistå: Råzboiul din Ucraina face Regulamentul SUR mai necesar Barbu då asiguråri cå-i va rezolva problema lui Tuchilu¿ Kremlinul a anun¡at închiderea coridorului prin Marea Neagrå

Problemele din PNS, în viziunea FAPPR

Reuniunea UE în privin¡a pescuitului

ªerban Holding a mai cumpårat o fermå de 800 de hectare

Schimbårile climatice provoacå o crizå a ro¿iilor în India

Se colecteazå mai mult lapte

UE a semnat tratatul cu Noua Zeelandå

Cine prime¿te subven¡ia în avans

Aurel Placinschi: Pre¡ul porcului a devenit atractiv

Låptåria cu Caimac sårbåtore¿te 5 ani de existen¡å

Syngenta a lansat o platformå de comer¡ online 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Când pia¡a este nesigurå, cota¡iile la grâu ¿i porumb urcå

Logica vi¿iniilor nu poate ignora fitotehnica 16

Pierzi, câ¿tigi, negustor de cereale te nume¿ti

UE: seceta reduce randamentul la grâu

Cum utilizåm ra¡ional îngrå¿åmintele?

Scade produc¡ia de grâu

Tratamentul nutri¡ie såmân¡å Wuxal Terios Mn+ ¿i fungicidul Difend Extra

Seceta se consolideazå

Utilizarea adjuvan¡ilor, strategie beneficå 22 pentru erbicidarea cu glifosat

Eurostat: consumul european de îngrå¿åminte se men¡ine constant

Saaten-Union: 24 oferta comercialå pentru 2024

Culturi vegetale

Alcedo: Protejarea cerealelor de atacul viermilor sârmå

Ma[ini & utilaje Lexion Demo Tour 2023 la 44 de grade Celsius

Erbicidarea cu energie electricå

Pregåtirea solului cu plugul Amazone Tyrok 400

Cre[terea animalelor

Mottoul Agritechnica 2023: “Între¡inere, nu repara¡ii!”

Hobby

Gavrilå Tuchilu¿: Se repetå pråpådul din 2022

Pesta porcinå africanå taie “ambi¡ia” ministrului

Nicolae Sitaru: Strategia împotriva secetei

Încå o fermå Smithfield decimatå de pestå

Noul soi de grâu Lumini¡a, produc¡ii de 9 tone/ha

Ministrul Agriculturii 28 îi va controla pe crescåtori

Obcini cu gribi ¿i... stru¡i

Podgorenii din California fac ¿i cursuri de pompieri

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Ministrul caut\ sprijin la Var[ovia

inistrul Florin Barbu spune cå a rezolvat problema dezmiri¿titului dupå recoltare, respectiv condi¡ia de mediu GAEC 6. “Avem un studiu ASAS pe care l-am notificat Comisiei Europene, au fost de acord, a¿a cå am dat dispozi¡ie cåtre APIA cå se poate face o dezmiri¿tire a solului dupå recoltat. Dezmiri¿tirea o voi trece ¿i în PNS, ca så fie lucrurile ¿i mai clare”. Råmâne de discutat problema perioadei de aplicare (15 iunie - 15 octombrie). “Am discutat cu cei din mediul asociativ ¿i avem o propunere, pe care am

transmis-o la întrevederea cu speciali¿ti din DG Agri. Încercåm så reducem perioada pânå la 30 august”. Barbu spune cå, azi, 19 iulie, este la Var¿ovia, unde va încerca så-¿i convingå omologii din Polonia, Slovacia, Bulgaria ¿i Ungaria så formuleze un punct de vedere comun referitor la o cerere de derogare de la aplicarea GAEC 7 (rota¡ia culturilor) ¿i GAEC 8 (5% pârloagå), în cadrul Consiliului Agri Fish din perioada 25-26 iulie.

Robert VERESS

Independen]a energetic\ a fermei O schemå de creditare pentru investi¡ii care så asigure independen¡a energeticå a organiza¡iilor de udåtori, a fermierilor din zootehnie, a depozitarilor de cereale ¿i a procesatorilor din industria agroalimentarå a fost aprobatå de Banca Europeanå de Investi¡ii. Alocarea este de 750 de milioane de euro, din care 500 de milioane pentru beneficiarii priva¡i ¿i 250 de milioane pentru ANIF. “În func¡ie de cât de repede reu¿im så atragem ace¿ti bani, am mai avea la dispozi¡ie încå douå miliarde de euro din Fondul de Modernizare. Într-o lunå de zile vom da drumul la aceste proiecte. Beneficiarul poate depune mai Profitul Agricol 28/2023

multe proiecte, pentru fiecare punct de lucru. Voi discuta ¿i cu pre¿edintele ANRE, astfel încât procesatorii ¿i consumatorii mai mari de energie så-i facem prosumatori la 1 MW, ridicând plafonul de la 400 de KW, astfel încât så scuteascå din cheltuieli”, spune ministrul Florin Barbu.

Robert VERESS

Prelungirea interdic¡iei la importurile din Ucraina La ultimul consiliu de mini¿tri ai agriculturii, care va avea loc pe 25-26 iulie, România va solicita prelungirea perioadei de interdic¡ie la importul de cereale din Ucraina pânå pe 14 iunie 2024. “Sunt în discu¡ii cu omologul ucrainean ¿i cu vama, ca så evitåm aglomera¡iile din Portul Constan¡a. Le-am pus la dispozi¡ie centre de depozitare pentru cerealele care tranziteazå România, astfel încât så avem un tampon care så descongestioneze traficul înspre Port”, spune ministrul. Noutå¡i în echipa Saaten-Union Anul acesta Saaten Union ¿i-a înlocuit directorul comercial ¿i a creat un nou post de conducere la nivel central, plus douå de reprezentare regionalå. Noul director comercial este Daniel Påun. Despre el, Mihai Miri¡escu, directorul general, spune cå este o veche cuno¿tin¡å, de pe vremea când amândoi lucrau la Summit Agro. Påun a råmas 19 ani ¿i jumåtate la Summit Agro ¿i s-a transferat la Saaten Union, pe alt profil (de la vânzarea de pesticide, la cea de semin¡e). În luna mai ia devenit coleg Robert Dågåli¡å, plecat de la KWS, al cårui mandat este de a impulsiona marea distribu¡ie. O navå plutitoare pentru amenajarea lacului Mosti¿tea Sta¡ia de iriga¡ii Fåurei, din amenajarea Valea Mosti¿tei, ¿i sta¡ia Sultana, ambele alimentate din lacul Mosti¿tea, riscå så råmânå fårå apå din cauza consumului. Ministrul Barbu spune cå tot ce mai stå în calea rezolvårii situa¡iei este un protocol cu Apele Române. “Am adus o navå plutitoare pe care o vom amplasa în zona bazinului Apelor Române. Trebuie încheiat un protocol de predare-primire asupra oscilan¡ilor, fiindcå ANIF trebuie så lege acea navå la oscilan¡ii care sunt ai Apelor Române. Sunt convins cå situa¡ia va fi deblocatå. ANIF are banii aloca¡i, astfel încât så nu mai existe probleme vara aceasta cu iriga¡iile în zonå”. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Comisia European\ insist\> R\zboiul din Ucraina face Regulamentul SUR mai necesar În råspunsul såu cåtre Consiliul Uniunii Europene, care a solicitat date suplimentare privind utilizarea durabilå a produselor de protec¡ie a plantelor, Comisia Europeanå reafirmå cå obiectivele de reducere a pesticidelor din propunerea Comisiei de regulament SUR nu amenin¡å securitatea alimentarå.

“

Aceastå concluzie nu este schimbatå de efectele negative pe termen scurt ale råzboiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Dimpotrivå, orice e¿ec în îndeplinirea obiectivului de reducere a pesticidelor acum va avea efecte pe termen lung ¿i poten¡ial ireversibile asupra securitå¡ii

reducere a consumului global de pesticide chimice cu 33% ¿i o reducere a pesticidelor periculoase cu 21% pânå în 2021 la nivelul UE.

noastre alimentare în viitor”, insistå Comisia. Într-un comunicat de preså pe acest subiect, se aratå cå statele membre ar fi fåcut deja progrese substan¡iale în atingerea obiectivelor. Conform unei actualizåri anuale privind ¡intele de reducere a pesticidelor, publicatå de Comisie såptåmâna trecutå, s-a realizat deja o

Råspunsul adresat Consiliului sugereazå modalitå¡i posibile de reducere în continuare a sarcinii administrative pentru fermieri ¿i de a lua în considerare evolu¡iile recente ale alternativelor la pesticidele chimice. Råspunsul stabile¿te posibilitå¡i de ac¡iune ulterioarå pentru a accelera aducerea de alternative pe pia¡å. “Aplicând în mod consecvent principiile managementului integrat al dåunåtorilor (IPM) ¿i primind consiliere independentå cu privire la aplicarea acestuia, a¿a cum este prevåzut în SUR, fermierii î¿i pot reduce dependen¡a de pesticidele chimice fårå a pune în pericol profitabilitatea întreprinderilor lor”, conchide Comisia.

Barbu d\ asigur\ri c\-i va rezolva problema lui Tuchilu[ Amenajårile pentru sta¡ia de pompare Barajul MovileniSiret, astfel încât så se dubleze suprafa¡a irigabilå, de la 14.000 ha, sunt în impas. Înså ministrul Florin Barbu îl anun¡å pe fermierul Gavrilå Tuchilu¿ (foto), care a sesizat problema, cå situa¡ia se va rezolva. “Este un proiect nou, pe care l-am pornit împreunå cu domnul Tuchilu¿. Sunt ceva probleme cu debitul. Ne trebuie 9 mc/s, iar Hidroelectrica 8

spunea cå poate asigura maxim 5 mc/s. Dar directorul de la ANIF mi-a comunicat cå ne-am în¡eles cu Hidroelectrica ¿i s-a rezolvat. Studiul de fezabilitate a fost realizat în mandatul meu de director ANIF. Mai avem de finalizat exproprieri, înså îl asigur pe domnul Tuchilu¿ cå proiectele pe care le-am început le voi duce la capåt”.

Gavril\ Tuchilu[

Robert VERESS Profitul Agricol 28/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Kremlinul a anun]at închiderea coridorului prin Marea Neagr\ Rusia nu mai participå la acordul de export al cerealelor prin Marea Neagrå, a anun¡at luni, 17 iulie, Kremlinul. În¡elegerea mediatå în urmå cu un an de ONU ¿i Turcia permitea Ucrainei så exporte cereale pe cale maritimå, prin porturile din sud, dupå o perioadå de la începutul råzboiului în care Rusia impusese o blocadå. Acordul a fost prelungit de mai multe ori ¿i urma så expire luni. Moscova sus¡inea de mai multå vreme cå nu mai sunt îndeplinite condi¡iile pentru o nouå prelungire. “Acordurile privind Marea Neagrå nu mai sunt valabile de aståzi (17 iulie, n. red.)”, a declarat presei purtåtorul de cuvânt al pre¿edin¡iei ruse, Dmitri Peskov. “Din påcate, partea din aceste acorduri privind Marea Neagrå referitoare la Rusia nu au fost încå implementate, a¿a cå efectele lor înceteazå”. Moscova reclamase de mai multe ori cå exporturile de cereale ¿i îngrå¿åminte ruse¿ti întâmpinå în continuare obstacole, de¿i nu sunt supuse direct sanc¡iunilor occidentale. Rusia a formu-

lat o serie de cereri despre care sus¡ine cå nu au fost solu¡ionate. “Imediat ce partea privind Rusia a acordurile este îndeplinitå, partea ruså va reveni la implementarea acordului, imediat”, a afirmat Peskov. Rusia a acuzat luni, 17 iulie, Ucraina de atacul asupra podului care leagå Crimeea de teritoriul rus. Conform surselor ruse, pentru atac s-au folosit drone, iar exploziile au ucis doi oameni. Peskov a sus¡inut înså cå decizia privind acordul nu are legåturå

cu acest “act terorist”, pe care l-a pus pe seama Ucrainei. “Sunt evenimente absolutå fårå legåturå. Chiar înainte de atac, aceastå pozi¡ie a fost anun¡atå de pre¿edintele (Vladimir) Putin”, a spus purtåtorul de cuvânt. For¡ele armate ucrainene au sugerat cå incidentul ar putea fi o provocare din partea Rusiei, înså presa din Ucraina a citat surse neidentificate potrivit cårora în spatele atacului se aflå Serviciul de Securitate ucrainean.

Când pia]a este nesigur\, cota]iile la grâu [i porumb urc\ Cota¡iile la grâu ¿i porumb au urcat pentru a doua sesiune consecutiv, pe fondul cre¿terii incertitudinilor privind exporturile de cereale ucrainene, transmit Reuters ¿i Bloomberg. Acordul cu privire la exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagrå expirå la finalul zilei de 17 iulie. Rusia amenin¡å cu regularitate cå se retrage din acest acord privind exportul de cereale ucrainene încheiat în iulie 2022, cu medierea ONU ¿i a Turciei. Profitul Agricol 28/2023

“Pare probabil cå va fi un element de risc revenirea pe pia¡å pânå când se va gåsi o solu¡ie, pia¡a are nevoie de timp pentru a evalua continuitatea fluxului de cereale din acea regiune”, a apreciat James Bolesworth, director la CRM AgriCommodities. Acesta a explicat cå pre¡urile sunt influen¡ate ¿i de perspectivele privind livrårile globale reduse de grâu ¿i porumb, în contextul problemelor din Europa ¿i Brazilia.

Expirarea acordului va obliga Kievul så exporte recolta din 2023 pe rute alternative, spre porturile fluviale ¿i grani¡a UE, în condi¡iile în care costurile logistice sunt ridicate. La bursa de cereale de la Chicago, cota¡iile futures la grâu au crescut vineri cu 2%, pânå la 6,52 dolari per bushel (aproximativ 27 de kilograme), iar la porumb s-a înregistrat tot un avans de 2%, la 5,10 dolari per bushel.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Syngenta a lansat o platform\ de comer] online De luni, 10 iulie, este activå platforma de comer¡ online destinatå achizi¡iei de produse ¿i servicii Syngenta, care poate fi accesatå la magazin.syngenta.ro. Acest magazin online este destinat micilor producåtori agricoli. În prima etapå, ei vor putea achizi¡iona produse pentru protec¡ia plantelor, iar ulterior, platforma va oferi acces cåtre achizi¡ia semin¡elor ¿i a serviciilor digitale. “Inovåm continuu pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clien¡ilor no¿tri cu produse ¿i servicii de ultimå genera¡ie. Am spus mereu cå suntem ¿i ne dorim în continuare så fim #aproapedefermieri, întotdeauna pregåti¡i cu expertizå tehnicå de

specialitate ¿i solu¡ii personalizate pentru to¡i fermierii din România. Cåutåm solu¡ii ¿i cåi pentru a oferi posibilitatea unui numår cât mai mare de fermieri så acceseze produsele ¿i serviciile noastre, contribuind la cre¿terea popularitå¡ii ¿i notorietå¡ii produselor ¿i brandului Syngenta”, declarå Iulia Nicola, director marketing. Odatå cu achizi¡iile online, fermierii vor beneficia de consultan¡å tehnicå de specialitate, acordatå prin intermediul unui expert Syngenta, vor putea beneficia de campanii de reduceri ¿i livrare gratuitå în 72 de ore (pentru comenzi mai mari de Iulia Nicola, 300 lei). director marketing Syngenta

{erban Holding a mai cump\rat o ferm\ de 800 de hectare

Nicolae {erban

Grup ªerban Holding a achizi¡ionat Fyn Invest Danmark, o societate cu råspundere limitatå româneascå, care exploateazå aproximativ 800 de hectare de teren în jude¡ul Vaslui, contra sumei de 1,465 milioane de euro. Odatå cu achizi¡ionarea acestei ferme, Grup ªerban Holding ajunge så exploateze 13.300 de ha de teren arabil cu accent pe cultura mare. Noua achizi¡ie va cre¿te produc¡ia totalå a companiei ªerban Holding cu aproximativ 10%, luând în considerare atât componenta extensivå, cât ¿i cea intensivå generate de calitatea terenurilor exploatate. Ferma cumpåratå are deja semånate culturi de toamnå pe aproximativ 370 de hectare ¿i culturi de primåvarå pe restul suprafe¡ei.

Grup ªerban Holding, companie antreprenorialå româneascå activå în mai multe domenii din agriculturå, este listatå pe pia¡a AeRO a BVB. Compania ¿i-a început activitatea în anul 1994, în One¿ti. În prezent, afacerile grupului sunt extinse pe mai multe direc¡ii de dezvoltare, precum agriculturå, comer¡ cu cereale, plante oleaginoase ¿i legume, cre¿terea påsårilor, panifica¡ie, patiseriecofetårie, lan¡ propriu de magazine, distribu¡ie ¿i transport. Grupul are peste 400 de angaja¡i. De asemenea, Grup ªerban Holding de¡ine ¿i exploateazå peste 133.000 de tone capacitate totalå de depozitare a cerealelor ¿i plantelor oleaginoase în opt baze, în Ia¿i, Bacåu ¿i Vaslui. Profitul Agricol 28/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Procesatorii vor putea accesa pânå la 50 de milioane de euro prin Programul Investalim Programul “Investalim”, cu o alocare totalå de 600 de milioane de euro, va demara în perioada 15 septembrie - 1 octombrie, când se va lansa prima sesiune de depunere de proiecte, suma disponibilå fiind 150 de milioane de euro. Asta înseamnå cå, teoretic, ar putea fi doar trei beneficiari. “Este o procedurå nouå, pe un regulament european, prin care procesatorii vor depune un plan de afaceri. Schema de ajutor de stat permite o intensitate de creditare de 50 de milioane de euro”, explicå ministrul Florin Barbu, care garanteazå cå statul dispune de banii necesari. Israelul permite importul de lapte fårå taxe vamale Guvernul israelian a anun¡at eliminarea taxelor vamale de 40% pentru importurile de lapte, pe o perioadå de trei luni, pentru a rezolva criza de aprovizionare din magazinele locale. Produc¡ia de lapte din Israel este atent reglementatå de guvern, care stabile¿te pre¡urile maximale. Din acest motiv, multe companii de lactate au preferat så reducå produc¡ia de lapte ¿i så comercializeze alte produse, care nu au o limitå de pre¡. Israelul ar putea importa lapte din Polonia, Ungaria ¿i alte state din Europa de Est. Prioritate la terenurile ADS: crescåtorii de animale, nu tinerii Se cautå director ADS. Ministrul Florin Barbu a anun¡at cå nu a prelungit mandatul lui George Sava la conducerea institu¡iei, un nou ¿ef urmând a fi numit în perioada urmåtoare. Mandatul acestuia va fi pu¡in diferit, în sensul cå tinerii vor cådea pe pozi¡ia a doua în lista de prioritå¡i la atribuirea terenurilor de stat. “Voi discuta cu noul director så dåm terenurile tinerilor, prin atribuire directå. Dar så beneficieze ¿i fermierii din zootehnie, pentru a-¿i putea produce furajele. Ace¿tia vor avea prioritatea numårul unu”. 12

Se colecteaz\ mai mult lapte (¡13%) Unitå¡ile procesatoare din România au colectat, în primele cinci luni, o cantitate de 512.744 tone de lapte de vacå, în cre¿tere cu 13,2% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut, relevå Institutul Na¡ional de Statisticå (INS). Cre¿terea cea mai mare de produc¡ie a fost înregistratå la brânzeturi (+1,6%) în timp ce produc¡ia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de båut, lapte båtut ¿i alte produse lactate similare) a avut cea mai mare scådere (-9,4%). Cantitatea de lapte brut importatå a scåzut cu 38,3% în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2023 fa¡å de perioada 1 ianuarie - 31 mai 2022. În luna mai 2023 comparativ cu luna precedentå, cantitatea de lapte de vacå colectatå de unitå¡ile procesatoare a crescut cu 16,7%. Produc¡ia de lapte

acidulat (iaurt, iaurt de båut, lapte båtut ¿i alte produse lactate similare) a înregistrat cea mai mare cre¿tere (+29,5%). Cantitatea de lapte brut importatå de cåtre unitå¡ile procesatoare a scåzut în luna mai 2023 fa¡å de luna precedentå cu 1,9%. Fa¡å de luna corespunzåtoare din anul precedent, în luna mai 2023 cantitatea de lapte de vacå colectatå de unitå¡ile procesatoare a crescut cu 12,7%. Cea mai mare cre¿tere a produc¡iei s-a înregistrat la unt (+29,2%). Produc¡ia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de båut, lapte båtut ¿i alte produse lactate similare) a scåzut cu 5,5%. Cantitatea de lapte brut importatå de cåtre unitå¡ile procesatoare a scåzut în luna mai 2023 cu 35,7% fa¡å de luna corespunzåtoare din anul precedent.

UE a semnat tratatul cu Noua Zeeland\ Uniunea Europeanå ¿i Noua Zeelandå au semnat un tratat de liber schimb care ar putea cre¿te cu 30% volumul comer¡ului bilateral în urmåtorii zece ani. Conform unui comunicat al guvernului neozeelandez, acordul va permite exporturi anuale suplimentare în valoare de un miliard de euro, iar taxe vamale de 140 de milioane de euro vor fi eliminate. Ini¡ial, 91% din bunurile exportate în blocul comunitar de Noua Zeelandå vor fi scutite de taxe, procent care va cre¿te treptat pânå la 97% dupå ¿apte ani. “Noua Zeelandå este un partener

esen¡ial pentru noi în regiunea IndoPacificului, iar acest tratat comercial ne apropie ¿i mai mult. Ceremonia de semnare de azi este un pas foarte important spre implementarea acordului”, a declarat Ursula von der Leyen, pre¿edinta Comisiei Europene. Unii fermieri europeni au criticat înså decizia de a permite importul anual a unei cantitå¡i suplimentare de 38.000 de tone de carne de oaie din Noua Zeelandå fårå taxe vamale.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 28/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Problemele din PNS, în viziunea FAPPR Alina Cre¡u, director executiv, a completat: “Cea mai mare problemå pentru fermierii FAPPR este GAEC 6, cât timp nu avem o clarificare în privin¡a perioadei în care terenul trebuie så fie acoperit. Ministerul ¿i autoritå¡ile subordonate nu clarificå situa¡ia, iar noi suntem bombarda¡i de întrebåri de fermieri care nu în¡eleg ce au de fåcut dupå recoltat. Condi¡ia din GAEC este ca terenul så råmânå acoperit pe 80% din suprafa¡å, pe perioada sensibilå, din varå, de dupå recoltat. Cu excep¡ia a douå såpVicepre¿edintele Theodor Ichim a tåmâni dinaintea semånatului culturii fost chiar vehement: de toamnå. În¡elegem cå este interziså “Våd cå ¿i domeniul agriculturii aråtura. În¡elegem cå putem så semåmerge, din påcate, cåtre amatorism ¿i nåm practic orice culturå de acoperire. superficialism. Am luptat pentru låsarea A¿adar, dezmiri¿tim ¿i semånåm. Dar, acoperirii solului ¿i permiterea dezmi- dacå nu vrem så semånåm, ¿tiind cå ri¿titului în timpul verii. La insisten¡ele vom înfiin¡a foarte devreme cultura de noastre, s-a ales de cåtre minister peri- rapi¡å, ar trebui permiså lucrarea minoada sensibilå vara. Dar vara este se- imå a solului, prin care så se påstreze cetå ¿i atunci toate resturile vegetale resturile vegetale la suprafa¡a solului. trebuie amestecate cu påmânt, fiindcå Teoretic, este permiså, dar nu este în påmânt sunt bacteriile care så de- definitå. scompunå resturile vegetale. ªi atunci, Se irigå mai pu¡in de 3% din suprae nevoie de o lucrare superficialå de fa¡a agricolå. E o prostie ca fermierii, amestec. Un påmânt acoperit de culturå marea majoritate a celor care nu au irimai påstreazå un pic de umiditate în el. ga¡ii ¿i lucreazå în condi¡ii de secetå, så Trebuie så dezmiri¿tim imediat, ca så fie obliga¡i så înfiin¡eze o culturå imedifolosim acea umiditate care va permite at dupå recoltat. Asta trebuie låsat la latexisten¡a microorganismelor ce des- itudinea fermierului, fiindcå nu to¡i sunt compun resturile vegetale”. dota¡i cu echipamentele necesare pen-

FAPPR a fost organiza¡ia de fermieri care a salutat varianta finalå a PNS la congresul såu din luna februarie a.c. Acum, Nicolae Sitaru, pre¿edintele asocia¡iei, admite cå în PNS s-au strecurat erori care “încep så-¿i arate col¡ii”.

Profitul Agricol 28/2023

Alina Cre]u, director executiv FAPPR

tru dezmiri¿tit ¿i concomitent semånat. Iar din decembrie pânå la declara¡ia din luna mai nu am putut så ne dotåm cu echipamente”. Sitaru a completat: “În general, avem o oportunitate foarte scurtå de a lucra terenul. Dacå în fereastra aceasta scurtå de 2-3 såptåmâni, de dupå recoltare, nu faci o dezmiri¿tire / lucrare superficialå a terenului, din cauza secetei ¿i a cåldurii nu te vei mai putea atinge de teren cu nimic. Practic, î¡i pui în pericol înfiin¡area culturilor de toamnå”. FAPPR solicitå ministerului atât clarificarea GAEC 6, cât ¿i prelungirea, pentru 2024, a derogårilor de la aplicarea GAEC 7 (obligativitatea rota¡iei) ¿i GAEC 8 (låsarea unei suprafe¡e necultivate).

Robert VERESS

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Alertå în Anglia din cauza gândacilor de Colorado Departamentul Britanic pentru Mediu (Defra) a trimis un mesaj de alertå fermierilor din ¡arå dupå descoperirea unor gândaci de Colorado la o fermå din regiunea Hampshire. De¿i a fost raportat un singur gândac adult, ace¿tia sunt considera¡i extrem de periculo¿i pentru cå larvele lor consumå complet frunzele plantelor de cartofi. Este primul caz de acest tip de pe teritoriul britanic din anul 1977, atunci când gândacii de Colorado au fost eradica¡i în Regatul Unit. Restric¡ii pe Canalul Panama din cauza secetei Autoritatea Canalului Panama a anun¡at restric¡ii de tonaj pentru nave, din cauza secetei severe. Adâncimea maximå a vaselor de tip neo-Panamax a fost limitatå la 13,3 metri, fa¡å de 13,4 metri în mod normal, a¿a cå vapoarele vor fi nevoite så transporte o încårcåturå mai micå. Navele Panamax de un tip mai vechi, care folosesc vechile ecluze ale canalului, nu sunt afectate momentan de restric¡ii. Prin canalul Panama, care face legåtura între oceanele Pacific ¿i Atlantic, trece anual 3,5% din traficul maritim mondial. Egiptul construie¿te un râu artificial paralel cu Nilul Egiptul a anun¡at cå va investi 5,2 miliarde de dolari în construc¡ia unui râu artificial paralel cu Nilul, ca parte a proiectului de infrastructurå New Delta. Guvernul spune cå investi¡ia va cre¿te suprafa¡a de teren arabil a ¡årii ¿i va reduce importurile de alimente, în special cereale. Statul african este cel mai mare importator de grâu din lume ¿i a fost grav afectat de råzboiul dintre Rusia ¿i Ucraina, care asigurau aproximativ 80% din necesar. 14

Reuniunea UE în privin]a pescuitului Mini¿trii Agriculturii din toatå Uniunea Europeanå au participat, luni ¿i mar¡i, la Reuniunea ministerialå informalå privind pescuitul. Deoarece Spania de¡ine pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE, a fost ¿i ¡ara gazdå a reuniunii. Delega¡ia României a fost conduså de Cristian-Mihael Leonov, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii. Sesiunile de lucru s-au concentrat pe definirea punctelor comune pe care mini¿trii statelor membre le considerå necesare pentru a realiza progrese în procesul de decarbonizare a sectorului. Scopul este de a ajuta flota europeanå ¿i acvacultura så se adapteze treptat la sustenabilitatea mediului pen-

tru a face fa¡å uneia dintre provocårile Pactului verde european, ¿i anume så stopeze emisiile nete de gaze cu efect de serå pânå în 2050, fårå a provoca daune economice grave, ¿i så facå acest lucru compatibil cu profitabilitatea lor socioeconomicå.

Schimb\rile climatice provoac\ o criz\ a ro[iilor în India India se confruntå cu o crizå a ro¿iilor la nivel na¡ional dupå ce o recoltå internå slabå a provocat explozia pre¡urilor. Un kilogram de ro¿ii se vinde acum cu aproape trei dolari în pie¡ele din Delhi, de 4-5 ori mai mult fa¡å de pre¡ul normal. În acest sezon, schimbårile climatice au adus perioade de caniculå ¿i ploi toren¡iale în India, care au compromis cea mai mare parte a recoltei fermierilor locali. Sriram Gadve, pre¿edintele Asocia¡iei Cultivatorilor de Legume din India, spune cå temperaturile ridicate din perioada aprilie-iunie au împiedicat înflorirea plantelor de ro¿ii, cu un impact devastator asupra recoltei.

“Canicula a oprit cre¿terea plantelor, din acest motiv recolta de ro¿ii din acest sezon a fost cu 70% mai micå fa¡å de un an normal”, explicå Gadve. Scumpirile i-au afectat în special pe indienii såraci, care au început så fure ro¿ii de pe câmp sau så atace camioanele care le transportå. În ora¿ul sfânt Varanasi, un politician local a angajat chiar bodyguarzi pentru a proteja un aprozar pe care îl de¡ine, dupå mai multe incidente violente. Chiar ¿i lan¡ul McDonalds a anun¡at såptåmâna trecutå cå va elimina temporar ro¿iile din meniul restaurantelor din nordul ¿i estul Indiei, din cauza problemelor de aprovizionare. pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 28/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 14 iulie, a fost de 251 dolari/tonå (1.155 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 10 iulie.

România FOB Constan¡a 205 euro/t (+ 6) 1.025 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. ¥n perioada 10 - 14 iulie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

Principalele destina¡ii: Filipine 197.700 tone, Ecuador 67.970 tone, Indonezia 37.770

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

tone, Republica Dominicanå 37.700 tone ¿i Chile 35.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 291 dolari/tonå (1.339 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 10 iulie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 212 euro/tonå (1.060 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 250 euro/tonå (1.250 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 231 230 229 227 230 August 237 235 233 231 235 Sept 247 245 243 241 243 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 301 299 297 295 297 August 299 297 295 293 295 Sept 297 295 293 291 293

scåzut cu 28 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România FOB Constan¡a 193 euro/t (+8) 965 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 14 iulie 2023, a fost de 249 dolari/tonå (1.154 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 269 233 235 227 234 August 207 209 211 203 193 Sept 209 211 213 205 197 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 247 245 243 235 237 245 243 241 233 235

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 171 euro/tonå (855 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 233 euro/tonå (1.165 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

(1.220 lei). La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 14 iulie, a fost de 225 euro/tonå (1.125 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 10 iulie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 5 lei $ - 4,6 lei data de 10 iulie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 219 euro/t (1.095 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2023 este de 179 euro/t (895 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 173 dolari/t (796 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 307 303 301 295 291 August 309 307 305 300 297 Sept 311 309 307 301 297 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Rouen 219 217 215 213 219 Dunquerque 219 217 215 213 219 Pallice 225 223 221 217 215 Creil FOB 223 221 219 217 215 Moselle FOB 219 217 215 213 212 Rouen FOB 255 253 251 249 250

de 225 euro/tonå (1.125 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 237 dolari/tonå (1.090 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 iulie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 244 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Bordeaux 237 233 231 229 235 Pallice 237 235 233 229 225 Rhin FOB 225 223 221 219 225 Bordeaux FOB 237 235 233 231 233 Pontivy 241 239 237 235 244

Profitul Agricol 28/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 10 - 14 iulie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 577 dolari/tonå (2.654 lei). A crescut cu 30 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: Mexic Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie August Sept

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 517 527 531 547 557 517 521 529 537 545 501 503 505 507 513

Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 8) 925 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 209 euro/tonå (1.045 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 437 euro/tonå (2.185 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 iulie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 463 euro/tonå (2.135 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 14 iulie 2023, a fost de 533 dolari/tonå (2.452 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 475 dolari/tonå (2.185 lei). A crescut cu 28 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 1.495 1.485 1.477 1.475 1.557 August 1.397 1.393 1.391 1.389 1.477 Sept 1.477 1.459 1.457 1.447 1.397

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

10 - 14.07.2023

137.770 tone, Spania 117.770 tone, Olanda 66.990 tone, Japonia 37.770 tone, Taiwan 27.770 tone.

euro/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Rouen 215 211 207 205 209 Dunquerque 207 203 201 199 207 Pontivy 211 207 205 203 197 Orz bere: Creil** 223 217 215 205 207 Moselle** 223 219 217 215 195

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 195 euro/tonå (975 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în august 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (952 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 539 535 533 531 533 August 521 517 515 513 517

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 14 iulie 2023, a fost de 377 dolari/tonå (1734 lei). A înregistrat o cre¿tere de 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 10 iulie.

¥n såptåmâna 10 - 14 iulie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 459 euro/t (2.295 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 iulie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Dieppe 447 451 453 457 459 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 359 363 367 369 377

S-a men¡inut acela¿i pre¡ de deschidere al licita¡iilor.

scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 433 euro/tonå (2.165 lei). A înregistrat o

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Rouen 463 461 459 457 463 Dunquerque 441 437 433 431 433 Moselle 443 439 437 435 437

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 597 603 607 609 619 August 627 623 621 619 621 Sept 639 629 627 625 627

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2023, este 385 euro/t (1.925 lei). A crescut cu 8 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în august 2023, este 477 dolari/t (2.194 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iunie 247 245 243 237 235 Iulie 241 239 237 231 225

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 10 -14 iulie, a fost de 235 dolari/tonå (1.081 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

251 dolari/t

Profitul Agricol 28/2023

- 12

249 dolari/t

- 28

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 447 457 459 469 475 August 437 445 447 459 469

577 dolari/t

+ 30

235 dolari/t

-8 17

Pre]uri [i pie]e Canada: Randament scåzut la grâu, din cauza secetei USDA estimeazå cå produc¡ia de grâu din Canada pentru anul de pia¡å 2023/24 va fi de 35 milioane tone, în scådere cu 5% fa¡å de luna trecutå. Suprafa¡a cultivatå va fi de aproximativ 10,6 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar în cre¿tere cu 5% fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 3,30 tone/hectar, redus cu 5% fa¡å de luna trecutå, ¿i u¿or sub cel de anul trecut. Serviciul de Statisticå din Canada a publicat recent un raport privind culturile mari, de unde reiese faptul cå suprafa¡a cultivatå cu grâu a crescut cu aproape 7% fa¡å de 2022. Este cea mai mare suprafa¡å cultivatå cu grâu în ultimele douå decenii. Pe zone, cre¿terea aratå astfel: în Saskatchewan (+ 7%), în Alberta (+ 4%), în Manitoba (+ 7%). Suprafa¡a cu grâu de toamnå din estul Canadei a crescut cu 20% fa¡å de anul trecut, de¿i aceasta reprezintå doar 9% din totalul poduc¡iei de grâu. Argentina: produc¡ia de grâu scade 2 milioane tone Produc¡ia de grâu din Argentina pentru anul de comercializare 2023/24 ajunge la 17,5 milioane tone, în scådere cu 10% fa¡å de luna trecutå. Randamentul este estimat la 3,02 tone/hectar. Suprafa¡a cultivatå este prognozatå la 5,8 milioane hectare, în scådere cu 11% fa¡å de luna trecut. Suprafa¡a în scådere de la lunå la lunå apare în prognoza actualizatå realizatå de Ministerul Agriculturii din Argentina. Pentru 2023/24 abandonul nu este a¿teptat så fie la fel de mare ca în 2022/23, când fenomenul La Niña a cauzat o reducere semnificativå a suprafe¡elor semånate cu grâu ¿i condi¡ii de uscåciune pe tot parcursul sezonului de vegeta¡ie. La 6 iulie, semånatul grâului a fost realizat în propor¡ie de 76% ¿i va continua pânå la jumåtatea lunii august. 18

Uniunea European\> seceta reduce randamentul la grâu

Produc¡ia totalå de grâu în Uniunea Europeanå pentru anul de comercializare 2023/2024 este prognozatå så ajungå la 138 milioane tone, în scådere cu 2,5 milioane tone (2%) fa¡å de luna trecutå, dar în cre¿tere cu 3,7 milioane tone (3%) fa¡å de anul trecut ¿i cu 4% peste media pe 5 ani. Suprafa¡a cultivatå atinge 24,4 milioane de hectare, reduså cu 80.000 de hectare fa¡å de iunie, dar aproape neschimbatå fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat så ajungå la 5,67 tone/hectar. Dacå precipita¡iile de la începutul primåverii au crescut a¿teptårile privind randamentele, speran¡ele s-au spulberat dupå douå luni de secetå (mai ¿i iunie), când furtunile puternice au redus umiditatea solului, iar culturile se aflau în curs de maturizare. Cåldurå extremå a fost în sudul Spaniei, iar temperaturile foarte ridicate au amplificat uscåciunea. Ploile abundente din Europa Centralå au sporit a¿teptårile privind produc¡ia, dar au ridicat ¿i semne de între-

bare cu privire la calitatea recoltei. Recoltarea începe în luna iunie, în zonele cele mai calde, dar iulie este momentul în care se recolteazå cea mai mare parte a suprafe¡elor. ¥n ce prive¿te produc¡ia de grâu, luna aceasta s-au fåcut revizuiri în scådere, în mai multe ¡åri din nord. Revizuirile includ o scådere în Germania de 0,6 milioane tone ¿i ajunge la 21,7 milioane tone, în Fran¡a o scådere de 0,4 milioane tone, la 36,8 milioane ton,e ¿i o reducere totalå de 0,5 milioane tone pentru cele trei ¡åri baltice: Estonia, Letonia ¿i Lituania. Produc¡ia din Suedia a fost reduså cu 0,2 milioane tone, iar în Danemarca a fost reduså cu 0,1 milioane tone. În plus, rapoartele din teren indicå faptul cå recolta Spaniei a fost afectatå semnificativ (în scådere cu 0,4 milioane tone, pânå la 4,6 milioane tone), iar statisticile UE aratå o scådere a produc¡iei din Italia cu 0,3 milioane tone, pânå la 7,4 milioane tone, din cauza reducerii suprafa¡elor recoltate.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 28/2023

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de grâu Principalele ]\ri produc\toare. Total> 800 mil. tone

Noul raport al Departamentului Agriculturii al SUA, publicat pe 12 iulie, anun¡å o scådere a produc¡iei mondiale de grâu de la 800 milioane tone, luna trecutå, la 797 milioane tone. Sunt prognozate produc¡ii mai mici în Argentina (- 2 mil. tone), Canada (- 2 mil. tone) ¿i Uniunea Europeanå (- 2,5 mil. tone). Seceta persistentå scade perspectivele de produc¡ie în special în Germania, Spania, Fran¡a ¿i Italia. Prognoze mai mari sunt estimate în Statele Unite (+ 2 mil. tone) ¿i Pakistan (+1,2 mil. tone). Comer¡ul mondial este, de asemenea, în scådere, cu 1 milion de tone, la 211,6 milioane tone. Sunt estimate exporturile reduse pentru Argentina ¿i Canada ¿i importuri mai mici, din cauza ¥n luna iunie cota¡iile marilor exportatori au fluctuat diferit. ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au crescut cu 8 dolari/tonå, atingând 235 dolari/tonå. Cota¡iile UE s-au men¡inut constant la 250 dolari/tonå, din cauza concuren¡ei din partea Rusiei ¿i a pre20

cererii scåzute din Pakistan, Afganistan, Maroc ¿i Nigeria. Exporturi mai mari au înregistrat doar Rusia ¿i Australia. Top 5 cei mai mari exportatori vor fi Rusia (47,5 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), UE (38,5 mil. tone), Canada (26,5 milioane tone, mai pu¡in cu 1

ºåri cu stocuri mari de grâu China

137 mil. t

Varia¡ie fa¡å de 2022/23 - 3 mil. t

SUA

16 mil. t

+ 1 mil. t

15 mil. tone

- 1 mil. t

India

14 mil. t

Rusia

12,4 mil. tone

- 2 mil. t

2023/24

ocupårilor legate de secetå. ¥n Canada, pre¡urile au crescut cu 15 dolari/tonå ¿i au ajuns la 337 dolari/tonå. Cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 3 dolari/tonå ¿i au închis la 298 dolari/tonå. Pre¡urile din SUA au scåzut cu 18

mil. de tone), Australia (25 milioane tone), SUA (20 milioane tone). China ¿i Egipt se men¡in în topul importatorilor, cu câte 12 milioane tone, urmate de Indonezia (11 milioane tone), Turcia (10 milioane tone), Algeria (9 milioane tone) ¿i UE (7 mil. tone). Consumul global a crescut cu 3,3 milioane tone, la 799,5 milioane tone, în principal din cauza cre¿terii cererii pentru furaje din China, unde ploile la recoltare, în special în provincia Henan, au degradat calitatea grâului. Stocurile mondiale pentru 2023/24 sunt reduse cu 4,2 milioane tone, la 266,5 milioane tone, ¿i ar fi al patrulea declin anual consecutiv. dolari/tonå ¿i au ajuns la 335 dolari/tonå. Cota¡iile din Argentina au înregistrat cea mai mare scådere, de 38 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 340 dolari/tonå, din cauza cererii mici din partea importatorilor.

Profitul Agricol 28/2023

CULTURI

VEGETALE

Seceta se consolideaz\ Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Perioada 10 - 16 iulie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate din punct de vedere agricol, izolat în centru, vest, sud ¿i est.

Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice:  Banat 0,2 - 17,5 litri/mp,  Dobrogea 0,6 - 12,6 l/mp, 22

 Transilvania 1,0 - 32,2 l/mp,  Cri¿ana 2,6 - 45,3 l/mp,  Muntenia 0,0 - 33,8 l/mp,  Oltenia 0,0 - 29,6 l/mp,  Moldova 1,1 - 27,5 l/mp,  Maramure¿ 8,4 - 36,7 l/mp.

Pe 17 iulie, în cultura de porumb, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana ¿i Banat, pe suprafe¡e agricole extinse din Oltenia, local în nordul, estul, sudul ¿i

vestul Moldovei, vestul, nordul ¿i sudul Munteniei, nordul, centrul ¿i sud-vestul Dobrogei. Con¡inutul de apå din sol se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå) în estul, local centrul ¿i sudul Munteniei, centrul, estul ¿i sud-estul Dobrogei, centrul, estul, sudul, izolat nord-estul Moldovei, estul Olteniei.

Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

Alcedo> Protejarea cerealelor de atacul viermilor sârm\ Viermii sârmå (Agriotes spp.) atacå fie boabele în curs de germinare, rozând embrionul, fie plantele dupå ce au råsårit, în zona coletului. Cultura atacatå prezintå goluri mari, în cazul în care atacul sa produs la såmân¡å. Daca atacul a survenit mai târziu, plantele au frunzele îngålbenite, apoi se usucå începând de la vârf. Tratamentul semin¡elor încå este la îndemâna fermierilor. Insecticidul Langis, cu cipermetrin 300 g/l, este destinat atât tratamentului semin¡elor de grâu ¿i orz, cât ¿i al celor de porumb ¿i floarea-soarelui, tocmai pentru combaterea viermilor sârmå (Agriotes spp.). Langis este omologat la cereale

påioase în dozå de 2,5 l/t såmân¡å. Ac¡ioneazå prin ingestie ¿i contact, dar are ¿i un efect repelent asupra viermilor sârmå ¿i a altor dåunåtori din sol. Sub forma de emulsie oferå o “zonå halou”, de protec¡ie în jurul semin¡elor tratate, distrugând sau îndepårtând dåunåtorii, fårå a afecta germina¡ia semin¡elor. Cum piretroizii sunt expu¿i unei degradåri mai accelerate, în func¡ie de condi¡iile din sol (pH, umiditate, temperaturå), pentru protec¡ia mai îndelungatå a substan¡ei active ¿i îmbunåtå¡irea efectului insecticid, se recomandå folosirea la tratamentul semin¡ei ¿i a fertilizantului Microfert U, în dozå de 2,5 l/t såmân¡å.

Eurostat> consumul european de îngr\[\minte se men]ine constant Consumul de îngrå¿åminte minerale (azot ¿i fosfor) în produc¡ia agricolå din UE a fost de 10,9 milioane de tone în 2021, echivalent cu o scådere de 2,2% fa¡å de 2020 ¿i o scådere cumulativå de 6,4% fa¡å de vârful relativ din 2017. ¥n 2021, consumul european de îngrå¿åminte pe bazå de azot a fost estimat la 9,8 milioane de tone, o scådere de la an la an de 2%, o ratå similarå cu tendin¡a pe termen scurt observatå începând cu 2017. Cu toate acestea, pe termen mediu ¿i pe termen lung, consumul total de îngrå¿åminte cu azot a revenit la un nivel similar cu cel de acum zece ani. 24

Consumul de îngrå¿åminte pe bazå de azot a fost cel mai mare în ¡årile care se numårå ¿i printre principalii producåtori agricoli ai UE: Fran¡a - 2 milioane tone, Germania - 1,3 milioane tone, Polonia - 1 milion tone ¿i

Spania - 1 milion de tone. A¿adar, patru ¡åri cumuleazå jumåtate din consumul UE. În 2021, consumul de îngrå¿åminte cu fosfor a fost de 1,1 milioane de tone, în scådere cu 3,8% fa¡å de nivelul din 2020, dar similar cu media din deceniul precedent. România se numårå printre ¡årile cu cel mai mare consum de îngrå¿åminte pe bazå de fosfor, alåturi de Fran¡a, Spania, Polonia, Italia ¿i Germania. Împreunå, cele ¿ase ¡åri consumå aproape trei sferturi din totalul Uniunii Europene.

Robert VERESS Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

Gavril\ Tuchilu[> Se repet\ pr\p\dul din 2022 Seceta mu¿cå din nou din partea de sud a Moldovei. Dezastrul pare så revinå pentru al doilea an consecutiv, chiar dacå uneori mai då câte o burå de 4-5 litri pe metru påtrat, dar face mai mult råu. Paradoxul face cå agricultura este în mare suferin¡å chiar pe malurile Siretului ¿i ale Prutului, iar autoritå¡ile nu vor så se implice efectiv în rezolvarea acestei probleme. “Din påcate, nu suntem departe de anul trecut”, spune Gavrilå Tuchilu¿, proprietarul fermei Agrimat Matca, jude¡ul Gala¡i. “Urât.” A fåcut în jur de trei tone de grâu, iar orz 4,5 tone la hectar. În luna mai nu a avut ploi deloc când a trebuit. I sa uscat tot, inclusiv floarea-soarelui. Porumbul suferå un stres hidric enorm. “Am reu¿it så irigåm doar 400 de hectare cu apå pompatå din Dunåre pe a treia treaptå”, explicå Tuchilu¿. “Timp de douå såptåmâni, apa nu a mai venit: s-a defectat o pompå la Dunåre. Sper totu¿i cå acolo så fac cât de cât furaje pentru animale. Ele au prioritate la mine. Lucerna irigatå se face bine. Apa de la Gala¡i a ajuns ceva mai repede decât anul trecut. Unde nu am irigat, lucerna s-a uscat. În acest timp, apa curge nestingheritå pe Siret la vale. Am fost la Congresul agricultorilor, m-am våzut cu ministrul Barbu, cu Adrian Chesnoiu, cu directorul de la ANIF ¿i au promis cå rezolvå problema.” Aceea¿i promisiune de zeci de ani. În paralel, au apårut ¿i ho¡ii de apå, cei care preferå så irige fårå så plåteascå. Iar toate cheltuielile cad tot pe umerii fermierilor care suportå ¿i repara¡iile instala¡iilor. “Era mai bine så råmânå Federa¡ia udåtorilor la noi, decât s-o ia statul, dar fermierul trebuie så fie agricultor tot anul ¿i så plåteascå dårile cåtre organiza¡ie. Fermierul mic se treze¿te numai când vine seceta, iar cel care sub-arendeazå terenul nu are dureri de cap.” Gavrilå Tuchilu¿ a adunat deja furajele pentru vaci ¿i capre. Sperå cå va salva porumbul de siloz, pe care l-a semånat pe terenurile irigate. “Am fåcut semifân de triticale, de lucernå, paie facem sigur. Dacå am apå, pot ob¡ine o coaså la lucernå dupå 34 de zile. Azi am ie¿it la treierat grâu ¿i a venit o ploaie de 3 litri pe metru påtrat. Mi-am trimis oamenii acaså...”

Viorel PATRICHI 26

Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

Nicolae Sitaru> Strategia împotriva secetei Chiar dacå seceta pare så se fi instalat în Bårågan pe termen lung, Nicolae Sitaru råmâne optimist ¿i nu crede cå va trebui så facå schimbåri în structura culturilor.

“

Nu cred cå vremea se va înråutå¡i atât de drastic încât så nu mai putem produce fårå iriga¡ii”. E pregåtit så-¿i adapteze tehnologiile ¿i, prin urmare, costurile, pentru a råmâne pe linia de plutire ¿i cu o produc¡ie de 5 tone de porumb/ha. Dar se code¿te så investeascå în iriga¡ii. “Chiar ¿i cu prelungirea contractelor de arendå, situa¡ia råmâne complicatå când bagi bani, pe termen lung, într-un teren care nu e al tåu. Oricând se poate întâmpla ca un proprietar de teren sau mo¿tenitorii acestuia så se confrunte cu o situa¡ie limitå ¿i så-¡i for¡eze mâna så renun¡i la o anumitå parcelå. Pe urmå, lucrårile de iriga¡ii sunt costisitoare, dureazå ¿i investi¡ii se recupereazå greu chiar ¿i când terenul e al tåu. Nimeni nu-mi garanteazå cå, peste doi ani, mai am apå pe Ialomi¡a. Sau cå am apå suficientå så irig din prima treaptå de pânzå freaticå. Deocamdatå se irigå din pânza a doua ¿i este tolerat acest lucru. Dar aceastå politicå se poate oricând schimba, subit...”.

Strategia sa de “combatere” a secetei se bazeazå pe... depozitare. “Am ajuns la o capacitate de depozitare de 90.000 de tone, pe care o consider suficientå în acest moment. Azi Profitul Agricol 28/2023

mai am în stocuri undeva sub 20.000 de tone. Cu noua recoltå de grâu ¿i rapi¡å, inclusiv achizi¡iile pe care le voi face, se vor acoperi 45-50.000 de tone, cu tot cu stocurile existente. Råmân spa¡ii ¿i pentru culturile de toamnå. Obiceiul acesta de a vinde ¿i cumpåra tot timpul anului este bun ¿i îl voi påstra, chiar dacå anul care a trecut s-a dovedit a fi perdant. Am tot interesul så påstrez stocuri pentru situa¡ia în care produc¡iile sunt foarte mici. Acest stoc e ca un fel de fond mutual, care må ajutå în anii cu produc¡ii slabe. Din experien¡a mea, dacå vinzi tot timpul anului, pe medie ie¿i în profit. Ideal ar fi så vizi

tot, când pre¡ul e maxim. Dar nimeni nu ¿tie când e acesta”.

A investit ¿i într-o firmå de transport care are ¿ase camioane ¿i îi satisface necesarul din perioada campaniilor, în special pentru achizi¡ia de cereale. Nu duce marfå în Portul Constan¡a, se mi¿cå exclusiv regional. Firma de transport e la limita profitabilitå¡ii, dar îl impune ca partener de încredere în rela¡ia cu fermierii care nu dispun de asemenea facilitå¡i.

Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

Noul soi de grâu Lumini]a, produc]ii de 9 tone/ha

Nicolae Tritean, director SCDA Turda

Lumini]a, un nou soi de grâu de toamn\

Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå Turda a omologat, în 2023, un nou soi de grâu de toamnå, Lumini¡a, iar din 2024 se va afla în câmp pentru a produce såmân¡å în scopul comercializårii. Scopul este ca prin cultivarea soiurilor cu largå adaptabilitate la condi¡iile de mediu så se poate reduce riscurile scåderii produc¡iei de grâu în anii nefavorabili.

oul soi are ambii pårin¡i din geneticå româneascå: Andrada ¿i Arie¿an. “Am fåcut o combina¡ie între ele ¿i a ie¿it Lumini¡a, un soi de perspectivå spunem noi”, a explicat Nicolae Tritean, directorul SCDA Turda. Arie¿an are calitå¡i foarte bune, e un brand al SCDA Turda, iar Andrada îmbinå capacitatea de produc¡ie ridicatå cu calitatea superioarå de panifica¡ie.

Lumini¡a reune¿te cele mai înalte caractere de la cei doi pårin¡i. Produc¡iile sunt îmbucuråtoare. Au ajuns pânå la 9 tone, cu depå¿iri mari fa¡å de martori. “Ne punem speran¡e multe în acest nou soi”, spune Tritean.

Pentru a crea soiul Lumini¡a, cercetåtorii au fåcut foarte multe îmbinåri între soiuri cu diferite calitå¡i mai mult sau mai pu¡in superioare. “E o întreagå poveste, ca så prezin¡i principiul de ameliorare. Oricum, au fost multe variante alese cu roluri de pårin¡i, în post de tatå ¿i unul de mamå, în combina¡ie, pentru a vedea care solu¡ie este mai bunå”, a concluzionat Tritean. În final, s-a dovedit cå unirea celor doi, Andrada ¿i Arie¿an, a fost o reu¿itå, iar soiul Lumini¡a are rezultate foarte bune, calitå¡i de panifica¡ie superioare, cu proteina peste 13%, gluten peste 27%, are talie micå, e rezistent la cådere ¿i a fost ¿i aristat.

Gheorghe MIRON

29 de soiuri de grâu create la SCDA Turda În ultimii ani, SCDA Turda a omologat 3 soiuri de grâu: Codru, Dumitra, Taisa ¿i Andrada, dar, de-a lungul timpului, în laboratoarele sta¡iunii au fost create ¿i omologate 29 de soiuri de grâu. Problema este în promovare. De aceea au fost încheiate diferite parteneriate cu cei din re¡ea, care nu au soiuri pentru a i le oferi, så fie în culturå. “Pânå la urmå, degeaba omologåm, dacå nu ¿i punem pe pia¡å semin¡e”. Tritean spune cå este foarte dificil så fie accesate platformele experimentale de prezentare, fiindcå taxa de participare ajunge la 3.000 de euro. “Eu, ca sta¡iune, nu pot så plåtesc aceastå taxå, fiindcå bugetul anual îl am foarte mic ¿i ar trebui så organizez minim trei evenimente la Turda. Din ce bani?”, se întreabå cercetåtorul. Solu¡ia propuså este ca soiurile omologate så intre la partenerii din re¡ea pentru a produce såmân¡å. Programul de ameliorare a grâului de la SCDA Turda a avut ¿i are ca obiectiv prioritar cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie asociatå cu îmbunåtå¡irea calitå¡ii de panifica¡ie. Având în vedere cå progresul genetic realizat în ameliorarea grâului pentru calitatea de panifica¡ie trebuie asociat cu alte însu¿iri agronomice importante pentru capacitatea de produc¡ie ¿i stabilitatea recoltelor, se recomandå ca în crearea materialului ini¡ial de selec¡ie så fie folosi¡i genitori performan¡i pentru calitate, bine adapta¡i condi¡iilor locale. Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

Logica vi[iniilor nu poate ignora fitotehnica Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

A doua opinie: se poate ¿i altfel! “A doua opinie” este o analizå sumarå supuså dezbaterii pe Facebook, pornind de la puncte de vedere ale unor influenceri, ¿efi de exploata¡ii sau speciali¿ti/tehnologi, care pot fi completate, uneori chiar corectate, pentru a fi mai bine în¡elese ¿i apoi utilizate de cåtre fermieri. În aceastå postare, materialul pentru “A doua opinie” îl constituie câteva comentarii la tehnologiile aplicate într-o exploata¡ie de 3.000 ha din sudul ¡årii.

Så producem mai mult cu mai pu¡in Într-un interviu televizat, s-a explicat ¿i de ce: În ultimii 3 ani nu s-a mai fertilizat rapi¡a cu fosfor. Iatå motivele: 1. Fosforul se gåse¿te în îngrå¿åminte complexe, care sunt destul de scumpe, 5-6.000 lei/t. Renun¡area la 200 kg DAP/ha aduce o economie de 1.200 lei/ha. 2. Dacå se folosesc îngrå¿åmintele complexe (de fapt binare, DAP), în procesul în care fosforul este pus la dispozi¡ia plantelor, se consumå inclusiv acel azot din complexele pe care le folosim, ¿i în plus ¿i alt azot din sol. 3. Procesul acesta consumå multå apå. 4. Plantele de rapi¡å nu au suferit absolut deloc cå nu au mai avut fosfor în ultimii 3 ani, chiar ¿i în parcele cu rapi¡å dupå rapi¡å.

Explica¡ii fitotehnice Fosforul favorizeazå cre¿terea rådåcinii. Rådåcini mai dezvoltate, absorb¡ie mai mare de apå ¿i nutrien¡i, plante mai mari, fotosintezå mai intenså, produc¡ie mai mare. Prin renun¡area la aplicarea fosforului, se renun¡å la aceste avantaje. Nu s-au remarcat caren¡e de fosfor, deoarece: S-ar putea så existe suficient fosfor mobil în sol. Nu s-a men¡ionat existen¡a unor analize agrochimice. Rapi¡å dupå rapi¡å. În monoculturå de rapi¡å, în experien¡e din Germania (Universitatea Kiel), produc¡ia a fost de 3,4 t/ha, în timp ce dupå mazåre a fost de 3,8 t/ha, iar dupå orz 3,9 t/ha. Resturile vegetale de rapi¡å care sunt destul de repede descompuse dacå sunt încorporate, con¡in 44 kg P2O5/ha, la o produc¡ie de 4 t/ha. De¿i rapi¡a necesitå cantitå¡i mari de fosfor pentru cre¿tere, cele mai mari produc¡ii sunt adesea ob¡inute la doze mai mici de fosfor decât pentru grâu sau orz. Acest lucru se datoreazå faptului cå rapi¡a este o plantå foarte eficientå în absorb¡ia fosforului din sol ¿i din în-

grå¿åmânt. Rapi¡a elibereazå acizi organici lângå vârful rådåcinii, care cresc disponibilitatea fosforului din sol.

Mult zgomot pentru nimic Se face mare caz de faptul cå s-a semånat porumbul în 23 februarie. Vi¿iniii afirmå cå riscul e mic, deoarece se pot pierde doar cca.1.000 lei, costul semin¡elor/ha, dar câ¿tigul este de 3-4 t/ha, spor de produc¡ie fa¡å de porumbul semånat târziu.

Explica¡ii fitotehnice Ionescu ªi¿e¿ti scria cå nu se poate spune pe zile de calendar când s-a încålzit påmântul la 9oC ¿i putem semåna porumbul. Înseamnå cå epoca optimå este perioada cea mai favorabilå pentru semånatul, råsårirea ¿i cre¿terea plantelor de porumb ¿i poate varia destul de mult. Nu este o epocå calendaristicå. Anul acesta a fost începând cu 23 februarie ¿i ..., iar anul viitor poate fi în alte perioade. Tot ªi¿e¿ti afirmå cå porumbul semånat la timpul potrivit då un spor mediu de produc¡ie de 500 kg/ha fa¡å de porumbul semånat târziu.

Concluzie: Nu se mai aplicå de 3 ani fosfor la rapi¡å, deoarece s-a observat cå absorb¡ia fosforului måre¿te consumul de azot ¿i de apå din sol, lucru perfect normal. 30

Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

Pierzi, câ[tigi, negustor de cereale te nume[ti Grâul aratå foarte bine în Timi¿, fermierii au demarat campania de seceri¿ ¿i sperå la produc¡ii bune, dar se tem cå pre¡urile nu vor fi la un nivel care så le acopere cheltuielile, så poatå så-¿i reînceapå noua campanie agricolå.

alint Petrescu, producåtor ¿i dealer de cereale din Peciu Nou, jude¡ul Timi¿, cu spa¡iu de depozitare de 10.000 de tone, a demarat seceri¿ul pe cele 100 de ha de grâu ¿i sperå la o produc¡ie de pânå la 7.000 kg la ha, dar ploile au fåcut mult råu spre finalul ciclului de coacere. “Sunt zile când, din cauza ploilor, nu se poate intra în câmp”, a spus fermierul. El a atras aten¡ia cå marea problemå este cå grâul, în general, nu are calitå¡ile ideale de panifica¡ie, greutatea hectolitricå de 77% ¿i proteina de 12%, din cauza ploilor prea dese din ultima perioadå. O altå problemå ar fi puterea fåinii (W 10e-4J) sau elasticitatea aluatului care trebuie så fie cel pu¡in de 140. O fåinå cu indice W mic formeazå, în general, aluaturi slabe, cu o putere reduså de re¡inere a gazelor ¿i un volum redus al produselor. Clasica fåina de tip 650 existentå în comer¡ are indicele W cuprins între 180 ¿i 250 10e-4J. ªi pre¡ul îl nemul¡ume¿te. În iulie, în Timi¿, era 0,80 lei kilogramul de grâu, la începutul lunii, dar s-a dus în jos, la 0,75 lei. Valoarea ar trebui så fie de 1,10 1,20 lei, crede Petrescu. Cheltuielile cu inputurile în 2022 au fost foarte mari, chiar duble. Fermierii 32

Balint PETRESCU, Peciu Nou, jude]ul Timi[

au achizi¡ionat îngrå¿åmintele cu 5.000 lei tona, plus TVA, iar la 0, 75 lei kg nu pot så î¿i recupereze mai nimic. Tona la grâu era 1.500 lei, în iulie 2022, iar în iulie 2023, valoarea a scåzut la jumåtate. Petrescu spune cå în criza cerealelor a pierdut în jur de 100 de euro pe tonå. A cumpårat cu 1.050 lei tona ¿i a fost nevoit så vândå cu 950 lei. A råmas cu o parte din grâu pe stoc ¿i a a¿teptat så revinå pre¡urile, dar nu au mai crescut, ci, dimpotrivå, au coborât. Totu¿i, sperå så-¿i mai recupereze din pierderi, fiindcå a reu¿it så facå ni¿te contracte future mai bune. Fermierul reaminte¿te cå cel mai grav este faptul cå cerealele care au ajuns în hambarele României din Ucraina sunt de slabå calitate, fiindcå agricultorii din ¡ara vecinå nu respectå acelea¿i norme de producere, ca în Uniunea Europeanå, în primul rând, în ceea ce prive¿te consumul de îngrå¿åminte ¿i tratamentele chimice. Balint Petrescu are douå propuneri pentru rezolvarea crizei cerealelor. ¥n primul rând, crede cå ar trebui aplicat modelul polonez, adicå statul român så compenseze diferen¡a de pre¡ la tona de

grâu, pânå la 1.200 lei, pentru produc¡ia din acest an sau din 2022. În al doilea rând, guvernul så interzicå accesul pe pia¡å a cerealelor din Ucraina. Tirurile ¿i trenurile încårcate pot tranzita teritoriul României, dar så nu mai råmânå nimic aici, pe pia¡å. O altå mare nemul¡umire a fermierului Petrescu este faptul cå pia¡a cerealelor din România nu func¡ioneazå cum crede el cå ar trebui într-un stat membru al UE. ºara noastrå este un producåtor important de cereale, înså care se întorc pe pia¡å, sub forma produselor finite, la pre¡uri mai mari. “Vindem grâu ieftin la italieni ¿i cumpåråm de la ei paste la pre¡uri de 10 -15 ori mai scumpe. Nimeni nu l-a apårat pe producåtorul român”, a concluzionat fermierul din Peciu Nou, fårå så î¿i dea seama cå pastele nu le produce agricultorul, ci procesatorul, fiind cu totul altå afacere. Måcar culturile de porumb ¿i de floarea-soarelui aratå foarte bine în iulie, în Timi¿, iar Balint sperå cå vor fi ¿i pre¡uri mul¡umitoare la toamnå ¿i atunci î¿i va recupera din cheltuieli.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

Cum utiliz\m ra]ional îngr\[\mintele? dr. ing. Ioan ENOIU director strategii integrate Naturevo

Ob¡inerea unei produc¡ii agricole profitabile ¿i sustenabile reprezintå scopul oricårui fermier. Cea mai mare parte a produc¡iei agricole se ob¡ine în câmp deschis, având solul ca bazå pentru culturi. Solul este un element foarte complex, care conferå poten¡ialuri diferite de produc¡ie, determinate de caracteristicile sale formate de-a lungul timpului sau influen¡ate de måsurile agrotehnice aplicate. Este evidentå necesitatea påstrårii fertilitå¡ii native a solului, datå de con¡inutul de materie organicå, proprietå¡ile fizice, compozi¡ia chimicå ¿i biologicå. Mai mult, pentru a cre¿te poten¡ialul productiv al solului, este importantå cre¿terea fertilitå¡ii sale prin multiple måsuri. Cre¿terea poten¡ialului productiv al solului pe perioade scurte se poate face prin måsuri de fertilizare sau ameliorare a solului. În mod curent, fertilizarea este måsura principalå pentru cre¿terea produc¡iei agricole. De cele mai multe ori, când vorbim de fertilizare, ne referim la gradul de aprovizionare al solului cu macroelementele azot, fosfor ¿i potasiu. Se acordå mult mai pu¡inå importan¡å oligoelementelor sau microelementelor. În ultimii ani, mai ales din cauza presiunii schimbårilor climatice ¿i din necesitatea de a cre¿te produc¡ia agricolå, fermierii încep så în¡eleagå rolul celorlalte elemente nutritive pentru ob¡inerea produc¡iilor dorite, dar ¿i pentru men¡inerea fertilitå¡ii solurilor. Este din ce în ce mai evident cå utilizarea unilateralå a fertilizan¡ilor cu azot creeazå dezechilibre majore în sol, dar ¿i în plante, determinând atât afecProfitul Agricol 28/2023

dr. ing. Ioan ENOIU director strategii integrate Naturevo

tarea produc¡iei, cât ¿i dezechilibrarea mecanismelor biologice din sol. Exemplul anului 2023, când fermierii au folosit mai mult azotul ca fertilizant, pe baza unui pre¡ mai scåzut ¿i care a dus la afectarea majorå a produc¡iei de cereale ¿i rapi¡å prin influen¡a negativå mai puternicå a arsurilor solare ¿i a bolilor, ar trebui så fie drept învå¡åturå. Au fost cazuri în care produc¡ia a fost mai bunå acolo unde nu s-au folosit îngrå¿åminte azotoase, pentru cå apari¡ia bolilor a fost întârziatå, iar efectul arsurilor solare a fost diminuat. Pentru a în¡elege mai bine rela¡iile de sinergism, complementaritate ¿i antagonism, este suficient så privim cu aten¡ie diagrama lui Mulder ¿i så analizåm interac¡iunile între elementele nutritive principale pentru plante.

Trebuie så în¡elegem cå utilizarea eficientå a fertilizantilor este foarte importantå atât din punctul de vedere economic, cât ¿i din punct de vedere al

men¡inerii ¿i chiar cre¿terii fertilitå¡ii solurilor. Stabilirea unei re¡ete de nutri¡ie a culturilor trebuie så aibå în vedere, în primul rând, gradul de aprovizionare ini¡ialå a solului cu elemente nutritive. În acest sens, cartarea agrochimicå a solurilor este foarte importantå. Naturevo, prin societatea Minear Laboratoare, efectueazå cartåri agrochimice ¿i stabile¿te solu¡ii de fertilizare diferen¡iate în func¡ie de caracteristicile solului, culturile care urmeazå a fi înfiin¡ate ¿i produc¡iile scontate. De cele mai multe ori, fertilizarea de bazå nu poate rezolva integral necesitatea plantelor ¿i a microorganismelor din sol care contribuie direct la absorb¡ia elementelor nutritive. Completarea necesarului de elemente nutritive se face prin fertilizåri faziale, atât la sol, cât ¿i foliar (vezi din nou diagrama lui Mulder). Anul 2023 a aråtat cå acolo unde plantele au avut mai mult potasiu, magneziu, bor, cupru, zinc, magan au trecut mai bine peste perioadele de secetå, insola¡ie puternicå ¿i au dat produc¡ii mult mai bune. Este foarte important ca nutri¡ia så se desfå¿oare echilibrat ¿i pe tot parcursul vegeta¡iei, evitându-se perioadele cu excese nutritive ¿i apoi cele cu deficien¡e. În acest context, Naturevo oferå fermierilor fertilizan¡i cu eliberare controlatå/treptatå, pentru a acoperi necesarul de elemente nutritive pe tot parcursul vegeta¡iei ¿i a måri randamentul de utilizare al nutrien¡ilor. Pentru a avea rezultatele dorite ¿i la costuri rezonabile, apela¡i la speciali¿tii Naturevo pentru: - Realizarea cartårilor agrochimice în scopul stabilirii necesarului de fertilizan¡i pe culturi/sole/perioade; - Conceperea re¡etelor de fertilizare cu cele mai performante/eficiente produse. 33

CULTURI VEGETALE

Noul sezon la cereale. Din start, în avantaj

Tratamentul nutri]ie s\mân]\ Wuxal Un nou sezon e pe cale så înceapå, marcând finalul unui an “punte”, în care cerealele române¿ti au fost în topul subiectelor pe ordinea de zi. Aceastå notorietate s-a datorat sincopelor mari, bru¿te, ale pre¡urilor pe pia¡å ¿i concuren¡ei indirecte a produc¡iei de dincolo de grani¡å, iar situa¡ia generalå a fost rezolvatå prin efortul concentrat al fermierilor de a impulsiona acest sector vital pentru economia româneascå.

ndiferent de provocåri, în cazul fermelor care practicå agricultura intensivå, se ¿tie deja cå planurile privind profitabilitatea unei culturi încep cu startul acesteia, prin utilizarea tratamentelor såmân¡å. În ce fel acestea ajutå råsårirea uniformå, cum controleazå bolile cu transmitere prin sol sau prin såmân¡å ¿i, nu în ultimul rând, de ce formularea unui produs este decisivå pentru evolu¡ia echilibratå a plantelor în primele fenofaze, sunt întrebåri la care speciali¿tii Kwizda Agro Romania, Ana Vânåtoru (director produs Fertilizan¡i Speciali) ¿i Arie¿ Bujor (director produs Culturi Arabile), au råspuns în detaliu. Soiurile ¿i hibrizii actuali de cereale påioase vin cu o zestre geneticå bine dezvoltatå. Pe lângå poten¡ialul de produc¡ie sau calitå¡ile de panifica¡ie, genetica include ¿i diferite grade de toleran¡å la principalele boli: fuzarioza, septorioza, rugini etc. În acest caz, de ce este necesar un tratament såmân¡å suplimentar, cum este cel cu Difend Extra? Arie¿ Bujor: Chiar dacå pentru majoritatea soiurilor certificate departamentele R&D au reu¿it så selecteze 34

tulpini cu un anumit nivel de toleran¡å împotriva bolilor cu impact economic semnificativ, acest lucru nu înseamnå cå plantele de culturå au protec¡ie 100%. În continuare, singura verigå tehnologicå pentru controlul bolilor precum målura (Tilletia spp.) sau tåciunele (Ustilago spp) råmâne tratamentul semin¡ei. În cazul produselor complexe, precum Difend Extra, pe lângå protec¡ia împotriva målurei (Tilletia spp.), fermierii beneficiazå ¿i de protec¡ie suplimentarå împotriva fuzariozelor (Fusarium spp.), un alt complex de boli cu transmitere prin såmân¡å sau resturile vegetale din sol. De ce ar alege fermierul tratamentul fungicid Difend Extra? A.B.: Difend Extra are la bazå douå substan¡e active sinergice: difenoconazol (25 g/l) ¿i fludioxonil (25 g/l). Difenoconazolul este un triazol cu ac¡iune sistemicå, recunoscut pentru ac¡iunea antifungicå de lungå duratå, persisten¡a datorându-se solubilitå¡ii reduse, caracteristicå ce îi permite så råmânå disponibil pentru protec¡ia semin¡ei o perioadå îndelungatå. Diferen¡ierea produsului vine din sinergia difenoconazolului cu fludioxonilul, o substan¡å activå premium de contact, cu spectru larg de combatere, responsabilå pentru controlul superior al bolilor. Formularea joacå un rol-cheie în performan¡ele unui produs.

Difend Extra se prezintå sub formå de suspensie concentratå (FS) aditivatå special pentru tratament såmân¡å, ceea ce înseamnå o fixare excelentå a solu¡iei de tratat pe tegumentul semin¡elor, ¿i, implicit, crearea unei bariere de protec¡ie împotriva patogenilor men¡iona¡i. Cum se aplicå Difend Extra ¿i la ce trebuie så fim aten¡i? A.B.: Doza omologatå este de 2 l/t, în amestec cu un volum de apå de 8-12 l pentru fiecare tonå de semin¡e, în func¡ie de MMB ¿i nivelul celorlal¡i parametri ai lotului. La începutul tratamentului, indiferent de genera¡ia echipamentului utilizat, trebuie monitorizat atent gradul de acoperire a semin¡elor, deoarece de calitatea acestei acoperiri depinde eficacitatea tratamentului. Cantitatea de apå din solu¡ie ¿i viteza de lucru se modificå pânå se ob¡ine acoperirea completå ¿i uniformå a semin¡elor. Soiurile de grâu sunt permanent îmbunåtå¡ite pentru a fi mai productive ¿i a depå¿i mai u¿or momentele de stres. Ce rol are tratamentul nutri¡ie såmân¡å? Ana Vânåtoru: Experien¡a anilor anteriori ne-a demonstrat cå, în situa¡ii dificile, elementele de performan¡å imprimate unui soi nu garanteazå rezultatul planificat. La începutul vegeta¡iei, planta are rol dublu: înva¡å så se adapteze la factorii externi ¿i, în acela¿i timp, acumuleazå suficientå energie pentru formarea elementelor de produc¡ie viitoare.

Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

Terios Mn¡ [i fungicidul Difend Extra

M\lura (Tilletia spp.)

Fuzarioza spicelor (Fusarium spp.)

De exemplu, în func¡ie de calitatea materialului semincer, semin¡ele de grâu pot con¡ine nutrien¡ii care le acoperå necesarul pânå în fenofaza de 3 frunze. Imediat dupå semånat, se manifestå procesul de imbibi¡ie, adicå såmân¡a absoarbe apå din sol ¿i, împreunå cu ea, ace¿ti nutrien¡i disponibili din start. Mai departe, sistemul radicular în formare este responsabil cu asigurarea nutrien¡ilor, pe care încearcå så îi atragå din sol. Înså fosforul ¿i microelementele necesare în aceste stadiicheie au mobilitate limitatå (Cu, Mn, Mo, Zn, B), iar accesul tinerelor rådåcini la ele este îngreunat. Aici intervine rolul tratamentelor de nutri¡ie såmân¡å, cum este Wuxal Terios Mn+, sub formå de suspensie concentratå, care sus¡ine necesarul nutritiv cu microelemente esen¡iale plantelor de culturå pânå în stadiul de 3 - 4 fra¡i, accelereazå germinarea ¿i sus¡ine råsårirea uniformå, chiar ¿i în condi¡ii de stres hidric sau climatic. Pe de altå parte, ultimii ani s-au eviden¡iat prin lipsa acutå de umiditate ¿i intensificarea atacurilor dåunåtorilor, care au condus la o decalare a semånatului cåtre finalul epocii optime sau chiar mai târziu. Wuxal Terios Mn+ ajutå plantele så recupereze perioada de vegeta¡ie pierdutå prin impulsul pe care îl oferå din start. Cum ac¡ioneazå? Produsul este aplicat pe tegumentul semin¡elor înainte de semånat, o parte din azot, sulf ¿i miProfitul Agricol 28/2023

croelemente sunt absorbite de cåtre såmân¡å în timpul imbibi¡iei, odatå cu apa, iar cealaltå parte va difuza u¿or în zona din apropierea semin¡ei, råmânând disponibilå pânå când va fi absorbitå de sistemul radicular în dezvoltare. Ce îi aduce Wuxal Terios Mn+ în plus fermierului fa¡å de alte produse de nutri¡ie? A.V.: Conform unui studiu german, înainte de vernalizare, grâul are un necesar ridicat de mangan (10-12 g/ha), pe care såmân¡a trebuie så îl completeze din surse externe. Testele experimentale au aråtat cå Wuxal Terios Mn+ contribuie cu o cantitate de mangan de 8 - 12 g/ha în culturile de toamnå (înainte de iernare). Dupå tratament, de multe ori, con¡inutul de Mn din såmân¡å poate fi dublu fa¡å de cel ini¡ial. ªtim cå aprovizionarea cu mangan în primele stadii sus¡ine elonga¡ia radicularå, ajutå fotosinteza ¿i cre¿te toleran¡a tinerelor plante la agresiunea bolilor cu transmitere prin sol. Din cauzå cå aplicarea foliarå pe frunzele foarte tinere nu este foarte eficientå, tratamentul nutri¡ie såmân¡å reprezintå o solu¡ie inteligentå pentru aceastå fenofazå. Un alt rezultat concret a venit în urma unui studiu privind germina¡ia grâului de toamnå, din care a reie¿it cå, în condi¡ii de temperaturå similare, rata

de germina¡ie a semin¡elor tratate cu Wuxal Terios Mn+ (doza: 150 ml/100 kg semin¡e) a fost mai mare cu 4% fa¡å de martorul netratat. Un motiv pentru aceste performan¡e este ¿i cå Wuxal Terios Mn+ este 100% solubil în apå, astfel nutrien¡ii sunt imediat disponibili plantelor, iar chelatarea cu EDTA a microelementelor cationice (Mn, Zn, Cu) îi conferå siguran¡å în timpul råsåririi. Produsul îmbunåtå¡e¿te fluiditatea semin¡elor la semånat ¿i împiedicå pierderile generate prin formarea prafului cauzat de abraziune, mårind astfel eficacitatea tratamentului aplicat. De ce un pachet format din Wuxal Terios Mn+ ¿i Difend Extra? Cum se completeazå reciproc? A.V., A.B.: Prin combinarea Difend Extra cu Wuxal Terios Mn+, culturile de cereale påioase pot depå¿i mult mai u¿or perioadele de stres climatic sau hidric ¿i manifestå o rezisten¡å superioarå în fa¡a atacului fungic provocat de bolile cu transmitere prin sol sau prin såmân¡å. Totodatå, plantele vor genera un numår mai mare de fra¡i productivi pe o plantå ¿i un randament de produc¡ie superior. Am avut situa¡ii concrete când, în urma aplicårii celor douå produse împreunå, primul frate a fost vizibil cu câteva zile mai devreme, masa medie a rådåcinilor a fost semnificativ mai mare, iar produc¡ia de boabe a cunoscut o cre¿tere de câteva procente. Wuxal Terios Mn+ are un con¡inut optim de azot, sulf ¿i microelemente (B, Mn, Zn, Cu, Mo), fiind perfect compatibil cu Difend Extra, cåruia îi poten¡eazå efectul antifungic. Datoritå suprachelatårii EDTA, nu se produc reac¡ii chimice în amestecul de tratare, iar microelementele nu prezintå mobilitate limitatå, chiar ¿i atunci când solul are pH mare ¿i o cantitate ridicatå de fosfor. 35

CULTURI VEGETALE

Utilizarea adjuvan]ilor, strategie benefic\ pentru erbicidarea cu glifosat Erbicidele pe bazå de glifosat conduc în topul acestor substan¡e de protec¡ie a plantelor la nivel global. Conform studiului Pan Europe, în anul 2017 atinseserå deja 33% din totalul pie¡ei specifice din Europa (când volumul global de vânzåri reprezenta cca 1 miliard de tone în toatå lumea), iar în 2020, pia¡a totalå a glifosatului ajungea la 4,4 miliarde USD. Datele din studiu estimau cå în România, aflatå în topul primilor 10 utilizatori de erbicide în UE, consumul de glifosat era, în medie, de aproximativ 0,15 kg/ha în agricultura conven¡ionalå, adicå peste 33% din totalul erbicidelor.

De ce sunt preferate erbicidele pe bazå de glifosat? Glifosatul este o substan¡å activå cu efect erbicid sistemic, neselectiv, care inhibå enzima EPSPS, responsabilå cu sinteza unor aminoacizi esen¡iali din plante. Utilizarea lui la scarå largå se datoreazå faptului cå nu cauzeazå distrugerea imediatå a ¡esuturilor buruienilor, permi¡ând erbicidului så fie translocat în plantå. Astfel, este posibilå combaterea buruienilor perene cu ¡esuturi de acumulare subterane, rizomi, un exemplu remarcabil fiind stuful (Phragmites australis).

Fenomenul de drift - obstacol în erbicidare În Uniunea Europeanå, aceastå substan¡å activå poate fi utilizatå pentru controlul buruienilor înainte de semånatul sau dupå recoltatul plantelor de culturå, spectrul såu de combatere acoperind un numår foarte mare de buruieni mono ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene. Dar existå ¿i un “dar”: glifosatul este eficace doar dacå este absorbit foliar în doza recomandatå de producåtori, proces îngreunat în cazul dicotilelor cu strat cerat gros pe frunzå sau al monocotilelor care, se ¿tie, au frunzele înguste ¿i pozi¡ionate vertical. Un alt factor ce poate reduce eficacitatea erbicidårii este driftul. Driftul reprezintå schimbarea traiectoriei picåturilor de tratament ¿i îndreptarea acestora în altå direc¡ie decât asupra plantelor-¡intå. Driftul poate fi provocat de factori ce pot fi controla¡i (setårile echipamentului de aplicare), dar ¿i de factori climatici (vântul). Aceastå deturnare produså de curen¡ii de aer conduce la scåderea eficien¡ei tratamentului, deoarece pe frunze va ajunge o cantitate mai micå de substan¡å. În cazul unor buruieni mai înalte sau foarte sub¡iri, cum sunt, de exemplu, raigras peren (Lolium spp.), hiru¿or (Poa annua) sau iarba vântului

(Apera spica-venti), driftul poate împiedica o acoperire eficientå a acestora. În plus, nu sunt de neglijat nici efectele driftului asupra mediului înconjuråtor, dar ¿i asupra solelor învecinate, ce ar putea fi afectate de particulele de erbicid.

Adjuvantul DRILL - partenerul glifosatului Pentru optimizarea procesului de erbicidare, se impune utilizarea adjuvan¡ilor în solu¡ia de tratare. O solu¡ie competentå este DRILL, adjuvant de calitate superioarå, pe bazå de ulei vegetal, care ac¡ioneazå în sinergie cu glifosatul. Datoritå proprietå¡ilor de surfactant ¿i umectant, DRILL reduce tensiunea superficialå a picåturilor solu¡iei de stropit, ajutând la formarea unei suprafe¡e mai mari de contact a picåturilor de erbicid cu frunza. Se asigurå astfel dispersia ¿i, implicit, absorb¡ia superioarå a solu¡iei în masa foliarå a buruienilor ¡intå. Un alt plus al adjuvantului DRILL este cå ajutå glifosatul så penetreze frunzele cu strat cerat consistent sau frunzele cu peri¿ori fini ce ¡in picåturile de erbicid la distan¡å. Calitå¡ile de sur-

Beneficiile utilizårii adjuvantului DRILL la aplicarea glifosatului: 1. Reduce spålarea de pe frunzele buruienilor, având capacitatea de a cre¿te aderen¡a, chiar ¿i atunci când se înregistreazå precipita¡ii. 2. Cre¿te suprafa¡a de contact dintre picåturå ¿i plantå, ceea ce conduce la o mai bunå absorb¡ie a glifosatului. 3. Diminuarea efectului de drift. În cazul unor condi¡ii meteo nefavorabile, de exemplu vânt ¿i ploi, pute¡i opta pentru schimbarea setårii echipamentelor, pentru stropirea cu picåturi mai mari. Acestea limiteazå fenomenul de drift, dar au, în acela¿i timp, dezavantajul alunecårii de pe plantå. În acest caz, DRILL se dovede¿te deosebit de util, deoarece cre¿te reten¡ia acestor picåturi mari. 36

Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

factant ¿i umectant ale adjuvantului îmbunåtå¡esc reten¡ia ¿i îi asigurå un grad ridicat de penetrare în plantå.

Spuma din tancul de amestec o problemå rezolvatå De¿i spuma apårutå în tank mix nu afecteazå calitatea amestecului, totu¿i poate diminua randamentul aplicårii prin deversarea necontrolatå a sub-

Profitul Agricol 28/2023

stan¡elor active din rezervor ¿i risipirea acestora. De asemenea, spuma în exces încetine¿te procesul de umplere ¿i poate duce la contaminarea unor zone de teren nevizate de aplicare. Tratamentele cu formulåri pe bazå de glifosat cunosc adesea aceastå problemå, a apari¡iei spumei, care are drept efect pierderea par¡ialå a substan¡ei active ¿i insuficienta valorificare a produsului. Atunci când în amestec sunt incluse substan¡e cu rol de surfactant, bulele de spumå pot dura mai mult, ceea ce determinå o manevrare îngreunatå a amestecului de tratare. Pentru reu¿ita tratamentului cu glifosat, adåugarea, suplimentar fa¡å de adjuvant, a unui agent antispumant în solu¡ia de tratat poate fi o op¡iune inteligentå. KWIZDA NO FOAM este un astfel de produs, pe bazå de emulsie antispumantå de silicon (20%), care sparge bulele de spumå. Efectul se datoreazå creårii unei diferen¡e de tensiune la nivelul moleculelor ¿i, drept rezultat, spuma se reduce treptat. Emulsia pe bazå de silicon este un agent eficient datoritå calitå¡ilor sale: prezintå reactivitate reduså (nu afecteazå substan¡a activå), are efect rapid de “spargere a spumei”, este com-

patibil ¿i activ într-un interval larg de valori ale pH-ului.

Cum se utilizeazå antispumantul KWIZDA NO FOAM pentru rezultate optime KWIZDA NO FOAM se utilizeazå în concentra¡ie de 0,005% (5 ml/100 l volum de solu¡ie) ¿i trebuie respectatå ordinea de adåugare a produselor în tanc: 1. apå, 2. agentul antispumant KWIZDA NO FOAM, 3. produsele solide, 4. produsele cu formulare pe bazå de apå, 5. produsele pe bazå de ulei, 6. apå, pânå la atingerea volumului necesar. Amestecarea ingredientelor este necesarå pentru ob¡inerea unei solu¡ii omogene, de aceea se va monitoriza eventuala formare de spumå, urmatå de ajustarea dozei de agent antispumant sau aplicarea altor måsuri ce împiedicå risipirea substan¡ei de tratare. 37

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union> oferta comercial\ pentru 2024 Saaten-Union ¿i-a lansat oferta comercialå pentru sezonul de toamnå 2023, såptåmâna trecutå, în cadrul unei conferin¡e la care au fost invita¡i ¿i distribuitorii companiei ¿i jurnali¿ti agrarieni. Cu acest prilej au fost prezentate noile soiuri de grâu ¿i orz, precum ¿i noii hibrizi de grâu, orz ¿i rapi¡å.

Saaten-Union România este compania cu cel mai mare portofoliu de semin¡e din România: 13 specii ¿i peste 150 de varietå¡i comercializate cu o echipå de vânzåri de doar 18 persoane: un sales manager, un key account manager, doi asisten¡i ¿i 14 area sales manageri. Produsele Saaten-Union România sunt exportate sau vândute intracomunitar în Kazahstan, Rusia, Ucraina, Moldova, Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Spania, Fran¡a, Italia, Grecia. Saaten-Union România a înfiin¡at firma ¿i brandul Viterra Seed, sub care sunt comercializate semin¡ele de culturi secundare. Saaten-Union este singura companie care comercializeazå grâu hibrid ¿i, ca atare, cota sa de pia¡å pe acest segment este 100%. În sezonul 20222023 mai este lider de pia¡å la secarå (51,98%) ¿i orz - cu 30,37% din suprafa¡a cultivatå cu orz de toamnå la 6 rânduri, 19,73% orz de toamnå la douå rânduri, 14,47% orz de primåvarå la douå rânduri. De asemenea, 46,96% din suprafa¡a cu rapi¡å de primåvarå este cu hibrizi Saaten-Union. Compania are cotå de pia¡å de 16,5% la triticale, 2,23% la grâul de toamnå, 3,59% rapi¡a de toamnå, 1,5% porumb, 2,83% floa38

rea-soarelui, 12,11% mazåre, 3,26% soia, 3,26% ovåz. În cele trei fabrici de semin¡e ale sale (dintre care una în conservare), Saaten-Union produce, cu 60 de angaja¡i, 20.000 de tone de semin¡e (echivalent grâu) anual. Se multiplicå opt soiuri de grâu (prebazå ¿i bazå), 11 de orz (9 de toamnå ¿i douå de primåvarå), trei de triticale, unul de secarå, douå de ovåz, patru de mazåre, patru de soia, 12 hibrizi de porumb ¿i 21 de floarea-soarelui. “Avem comenzi ¿i pentru culturi de acoperire. Dar mul¡i fermieri confundå prevederile legislative cu semånatul unei singure plante. Nu este adevårat, amestecul se poate cultiva fårå probleme ¿i se va trece planta principalå din

Mihai Miri]escu, director general Saaten-Union România

amestec. Avem mai multe tipuri de amestecuri, în func¡ie de cultura postmergåtoare”, spune Mihai Miri¡escu, director general Saaten-Union România. “La grâu comercializåm bazå ¿i C1. Din acest an ne concentråm pe såmân¡a de bazå. Anul acesta jumåtate va fi bazå cu redeven¡å, jumåtate C1, iar la anul va fi mai multå bazå cu redeven¡å. Interesul nostru este ca distribuitorii ¿i fermierii så-¿i producå propria såmân¡å. Astfel, credem cå vor câ¿tiga mai bine”. SU Stindard este primul soi de grâu al companiei produs prin ameliorare în ¡arå ¿i deja omologat. În prezent se produce såmân¡å prebazå, ceea ce înseamnå cå va fi comercializat cel mai devreme pentru sezonul 2025/2026. În proces de omologare la ISTIS mai sunt douå soiuri, unul anul doi ¿i altul anul trei. Performerii sezonului 2022/2023 sunt hibridul de rapi¡å Dalton, care a dat o produc¡ie de 6,2 t/ha într-o fermå din Drånic, jude¡ul Dolj, precum ¿i soiurile de orz care, la o altå fermå din Dolj, au dat o produc¡ie medie de 6t/ha, în condi¡iile unei tehnologii minimaliste, cu fertilizare de doar 150 kg nitrocalcar ¿i o singurå trecere cu insecticid ¿i fungicid. Noutå¡ile companiei pentru anul agricol 2023/2024 sunt soiurile de grâu Barba ¿i SU Tarroca, de orz - SU Laurielle ¿i Jakubus, hibridul de grâu Hytoni, hibridul de orz Hylona, hibrizii de rapi¡å Triathlon ¿i Manhattan, hibrizii de floarea-soarelui Stinger SU, Laureate SU, Valparaiso CLP, Paradise HO CLP, Celestis HO CLP ¿i hibridul de porumb Splendor FAO 360-380.

Robert VERESS Profitul Agricol 28/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Pesta porcin\ african\ taie “ambi]ia” ministrului “Am ambi¡ia cå vom dezvolta industria porcului iar, în momentul de fa¡å, sunt depuse proiecte pentru 56.000 de locuri de cazare de reproduc¡ie la porc. Necesarul României este de încå 160.000 de locuri. Va fi prioritatea numårul unu a mea pentru realizarea reproduc¡iei în România, astfel încât så producem necesarul de purcei, 9 milioane de purcei, pentru a-i putea introduce în ferme de cre¿tere pentru consumul pe care România îl are în momentul de fa¡å, de 9 milioane de porci”, a repetat ministrul Florin-Ionu¡ Barbu cu diverse prilejuri.

vând în vedere cå Programul de reproduc¡ie la suine a fost blocat timp de aproape 3 ani, angajamentul ridicå serioase semne de întrebare. Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine (ACEBOP), pare cuceritå de optimismul ministrului. “Este plauzibil programul lui FlorinIonu¡ Barbu dacå nu ar fi ¿i pesta porcinå africanå în preajmå. A venit cåldura ¿i se råspânde¿te rapid, la fel ca în fiecare an. Pe lângå banii care vin din Legea reproduc¡iei, pentru care el a semnat deja, va adåuga o sumå identicå de la bugetul de stat pentru locurile de cazare. A¿a ar putea face 3 milioane de porci, dar nu mai devreme de 3 ani. Domnul ministru are sprijin puternic din partea premierului Ciolacu ¿i, dacå a fåcut aceastå afirma¡ie public, cred cå se va întâmpla. Numai så nu supere pe cineva... Complica¡ia este în altå parte. ªi anume, la fermierii care ¿i-au depus solicitårile pentru investi¡ii în reproduc¡ie. Sunt prea pu¡ini. Aici e problema. FerProfitul Agricol 28/2023

Mary-Eugenia Pan\, pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor [i Exportatorilor de Bovine, Ovine [i Porcine (ACEBOP)

mierii se tem de pesta porcinå africanå fiindcå una este så ai o unitate de porci la îngrå¿at ¿i cu totul altceva este så ai fermå de scroafe. Omori porcii ¿i ferma poate fi suspendatå. Scroafele sunt scumpe, sunt multe procese în derulare pentru cå Direc¡iile

Sanitare Veterinare nu au vrut så despågubeascå din motive inventate. Dacå aståzi s-ar termina cu pesta sau dacå am avea un vaccin, s-ar pune altfel problema. Nu banii reprezintå dilema, ci numårul cererilor. Fermierii s-au speriat de aceastå boalå ¿i au dreptate. Focarele au început så explodeze din nou. A¿a se întâmplå mereu vara. A început recoltarea unor cereale ¿i mistre¡ii aleargå peste tot dupå hranå”. O altå ambi¡ie a ministrului FlorinIonu¡ Barbu este så valorifice porcii bolnavi de pestå porcinå africanå prin procesare termicå. Ideea este bunå fiindcå virusul nu rezistå la fierbere. “Så nu mai îngropåm atâta carne”, zicea recent. Aici, noul ministru se izbe¿te de aceea¿i problemå - lipsa capacitå¡ilor industriale. Am distrus fabricile vechi de conserve, iar altele nu am fåcut. “Eu ¿tiu despre ce este vorba aici, spune Mary-Eugenia Panå. Casa Unirea, creatå de Petre Daea, are fondurile necesare pentru construirea unui abator desemnat.” F Ministrul Barbu a spus cå tre-

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

buie sacrifica¡i acolo porcii bolnavi ca så nu mai îngropåm atâta carne. “Nu e vorba de porcii bolnavi, intervine Mary-Eugenia Panå. E vorba de porcii sånåto¿i din fermele aflate în zona de restric¡ie. Nu ¿tiu dacå domnul ministru cunoa¿te procedura, nu e treaba lui, ci a pre¿edintelui ANSVSA. Altå gre¿ealå pe care o face este cå preferå så ucidå tot, în schimb, fermierii trebuie så recolteze probe de sânge ¿i de organe de la animale în fiecare zi de luni ¿i så le ducå la DSV pentru analize. Este un ordin din 2018. Se testeazå pe baza unui “tabel de prevalen¡å-confiden¡å” al Comisiei Europene pentru toate bolile emergente, nu numai pentru pestå. Dacå fermierul are pânå la 2.000 de porci în fermå, trebuie så recolteze un numår de probe. Dacå are peste 2.000 de porci, trebuie så recolteze aleatoriu 58 de probe dintr-o fermå întreagå, dar nu dintr-o singurå halå. Dacå dovede¿te prin analizå cå are pestå numai într-o halå, o izloeazå ¿i ucide to¡i porcii de-acolo, dar animalele din halele izolate poate så le ducå la un abator desemnat. Acolo, porcii vor fi sacrifica¡i ¿i carnea va fi procesatå termic. Va face conserve. A¿a este perfect legal ¿i procedura este recomandatå de Oficiul Interna¡ional de Epizootii, care are în codul terestru un capitol întreg pentru acest lucru, care se nume¿te «Compartimentalitate».”

De când a izbucnit pesta porcinå africanå, au fost desemnate patru abatoare, dar toate erau private. Dacå ei nu vor så facå procesare termicå, nu fac. “Abatorul pe care îl construie¿te Unirea va fi un abator de stat, cu pre¡uri corecte, spune pre¿edinta ACEBOP. Nu 3 lei pe kilogram, cum ne-au dat abatoarele private desemnate. În plus, am avut luni întregi când acele abatoare nu au vrut så ia porci. Sunt abatoarele lor ¿i fac ce vor. Comer¡ul e liber. Nu pot fi obliga¡i så taie orice porci. Dacå nu vom mai avea cazuri de pestå porcinå africanå peste doi-trei ani, abatorul Unirea va func¡iona ca un abator normal. În aceastå perioadå, trebuie asigurat coridor sanitar: fermierul notificå DSV unde este ferma, iar DSV local notificå DSV din zona abatorului; ma¿inile sunt perfect curå¡ate ¿i dezinfectate, iar dupå încårcare, ma¿inile se sigileazå; se dezinfecteazå din nou ma¿inile care pleacå la abator. Este o diferen¡å enormå între pesta porcinå africanå ¿i influen¡a aviarå, care face posibilå contaminarea aerului. Virusul de pestå porcinå africanå nu se transmite prin aer. Este un virus mai greu, care nu prea “zboarå”. De aceea se afirmå cå se transmite mai ales prin om. La Smithfield nu este a¿a mare severitate, cum spune¡i. Pe când lucram la ANSVSA, am verificat ferme Smithfield pentru a fi introduse în sistemul canalizat pentru carnea de porc. Am gåsit multe nereguli. În orice fermå

gåse¿ti nereguli. Nu e deontologic så zic mai mult, dar eu am gåsit gre¿eli grave. Toate fermele de porci au du¿, dar po¡i fi sigur cå lucråtorul s-a spålat? Poate doar a deschis apa ¿i a închis-o la loc. Trebuie så dai ¿i cu såpun, ¿i cu un dezinfectant...” Doctori¡a Mary-Eugenia Panå apreciazå cå, din toate fermele pe care le-a vizitat, cel mai eficient sistem de biosecuritate are ferma Premium Pork din Vrancea. Sigur cå ¿i danezii au gre¿it la ferma de reproduc¡ie: au trimis purcei în celelalte ferme, fårå så facå un control prealabil, ¿i a¿a au izbucnit focarele lor. “To¡i care lucreazå în produc¡ie se gråbesc så populeze cât mai repede, så ¡inå cât mai pu¡in purcelul lângå scroafå ca så facå bani cât mai repede ¿i atunci se fac gre¿eli groaznice.” Dupå ani lungi de oscila¡ii pe pia¡å, fermierii considerå pentru prima datå cå pre¡ul porcului în viu la poarta fermei este bun: 10-11 lei. “Era un martie, în primul mandat al ministrului Petre Daea. Ajunsese porcul la 3 lei kilogramul. «Domnule ministru, noi producem cu 6 lei ¿i suntem obliga¡i så vindem cu 3 lei pe kilogram. Abatoarele fac pre¡ul, nu noi. Ce facem?», lam întrebat. «Sta¡i lini¿titå cå am eu o solu¡ie». Peste o såptåmânå, a început så creascå pre¡ul. Nu ¿tiu ce a fåcut, dar pre¡ul a ajuns la 4 lei, la 6 lei...”, explicå Mary Panå. Profitul Agricol 28/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

:nc\ o ferm\ Smithfield decimat\ de pest\ Pesta porcinå africanå continuå så facå ravagii. Recent, Grupul Smithfield România, care face parte din Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România, a fost nevoit så ucidå al¡i 50.000 de porci la ferma din Voiteni, jude¡ul Timi¿.

aguba este enormå. Chinezii au introdus acolo norme de biosecuritate draconice ¿i totu¿i boala a påtruns. “Eu am fost de multe ori în fermele companiei Smithfield din Timi¿. Ca så intri acolo, treci prin douå filtre. Du¿ul este inevitabil, nu po¡i påtrunde altfel. Ultima datå, mi s-a refuzat intrarea pentru motivul cå nu am reu¿it så-mi dau verigheta jos”, poveste¿te Ioan Lado¿i, pre¿edintele APCPR. Pesta porcinå africanå este un virus foarte påcåtos. Nimeni nu-l cunoa¿te foarte bine. Oamenii pot fi purtåtori, dar vectori pot fi ¿i ¿oarecii, påsårile, ¡ân¡arii, mu¿tele, cåpu¿ile. “Am în¡eles cå virusul poate veni în fermå pe particule anorganice sau organice, aduse de vânt, de ploaie. În acest context, este extrem de greu så asiguri biosecuritate 100%, ar fi ideal, dar idealul nu existå”, spune Lado¿i. Este evident cå sursa virusului trebuie så fie alta ¿i efectul este cumplit. “Este o pagubå majorå pentru pia¡a internå. Ferma de la Voiteni avea 5.500 de scroafe. Dacå înmul¡im numai cu 25 de porci pe an de la o scroafå, rezultå

Ioan Lado[i, pre[edinte APCPR

137.500 de porci la îngrå¿at. Repopularea la acela¿i nivel dureazå cel pu¡in doi ani. Aceastå pagubå înseamnå cå, timp de trei såptåmâni, abatoarele din toatå România nu vor mai avea ce tåia.” Pre¡ul cårnii de porc cre¿te în toatå Europa la poarta fermei. Cre¿terea de la noi s-a produs în alt registru, inclusiv pentru cå porcul nostru e tot mai rar, crede profesorul Lado¿i. Cererea de porc românesc este de cinci ori mai mare decât oferta. Comisia de clasificare a carcaselor atestå cå pre¡ul porcului în viu la poarta fermei este de 10-11 lei kilogramul. Chiar dacå pre¡ul oferit de procesatori este bun în toatå Europa, chiar dacå pre¡ul cerealelor a scåzut, s-a redus ¿i pre¡ul inputurilor, totu¿i efectivele de porci scad pe tot continentul. Pare un paradox greu de explicat. “Pre¡ul a fost infim la carnea de porc înainte de pandemie. Când au våzut

condi¡iile actuale, provocate de crize ¿i de råzboi, foarte mul¡i fermieri, mai ales cei mici, s-au speriat ¿i nu au mai populat adåposturile. Ei nu au intuit cå pre¡urile la cereale pot så scadå în Europa chiar pe timp de råzboi. Pre¡ul de vânzare era sub costurile de produc¡ie. De remarcat este faptul cå, în toatå Europa, fermierii au vândut carnea de porc sub costurile de produc¡ie timp de doi ani. Foarte mul¡i crescåtori nu au un nivel de capitalizare sau de integrare ridicat ca så-¿i permitå så producå în pagubå. Au închis fermele. Asta, pe de o parte. Pe de altå parte, se manifestå o schimbare evidentå a dietei oamenilor, preponderent în ¡årile occidentale. Oamenii preferå legumele ¿i fructele”, explicå pre¿edintele APCPR.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 28/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ministrul Agriculturii îi va controla pe cresc\tori Florin Barbu, noul ministru al Agriculturii, a promis cå va trimite Corpul de control pentru verificåri în sectorul zootehnic. El are de gând så ia la puricat Registrele Genealogice ¿i societå¡ile de ameliorare, dupå cum a anun¡at oficialul guvernamental la Congresul Fermierilor pe anul 2023. Ministrul a dat de în¡eles cå este la curent cu neregulile din asocia¡iile profesionale, care se ocupå de ameliorare. Nu a omis så atragå aten¡ia asupra eforturilor pe care le depune pentru agricultura României: “M-am zbåtut foarte mult pe 30 iunie ¿i am avut o såptåmânå foarte grea. Så po¡i så sco¡i patru acte normative, vorbim aici de plafonarea pre¡urilor, vorbim aici de INVESTALIM prin alocarea a 600 de milioane de euro scheme de ajutor de stat. Pentru perioada 2023-2027, o perioadå de 4 ani, încå 110 milioane de euro pentru sectorul zootehnic”, a spus ministrul.

Viorel PATRICHI

Cine prime[te subven]ia în avans Crescåtorii de bovine vor beneficia de plå¡i în avans anul acesta, a anun¡at Adrian Pintea, directorul general al APIA. A fost deja aprobat regulamentul european pentru plå¡ile încasate în avans de fermieri, crescåtori de animale. Procentele aplicate sunt de 70% din plå¡ile directe pe suprafa¡å ¿i cap de animal ¿i 85% din plå¡ile compensatorii din cadrul måsurilor de dezvoltare ruralå. Plata avansului APIA începe la data de 16 octombrie ¿i se încheie la 30 noiembrie 2023. Crescåtorii de animale vor beneficia, în scurt timp, de adeverin¡a de credit APIA pentru a-¿i încasa mult mai repede subven¡iile din zootehnie, aferente acestui an. A¿a-zisele adeverin¡epunte le permit crescåtorilor så contracteze împrumuturi de la båncile cu care APIA are conven¡ii încheiate, Profitul Agricol 28/2023

garantate cu subven¡iile APIA. “A¿a am promis cå vom da adeverin¡e ¿i pentru sectorul zootehnic, sunt pe circuitul de avizare, în scurt timp vom da drumul ¿i la aceste adeverin¡e,” a anun¡at ¿eful APIA. În prezent, APIA elibereazå adeverin¡e de credit pentru sectorul vegetal. Måsurile de sprijin implementate de APIA în 2023 ¿i pentru care Agen¡ia de Plå¡i le elibereazå, în acest moment, adeverin¡e de credit fermierilor care au depus cererea unicå de platå pentru acest an sunt: - Sprijin de bazå pentru venit în scopul sustenabilitå¡ii (BISS), finan¡at din FEGA; - Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilitå¡ii (CRISS), finan¡at din FEGA; - Måsura 10 - Agro-mediu ¿i climå,

finan¡atå din FEADR; - Måsura 11 - Agriculturå ecologicå, finan¡atå din FEADR; - Måsura 13 - Plå¡i pentru zone care se confruntå cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, finan¡atå din FEADR; - DR - 10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative, finan¡atå din FEADR. “Adeverin¡ele pe vegetal merg foarte bine. Pânå-n momentul de fa¡å au fost eliberate în jur la 18.000 de adeverin¡e”, a spus Adrian Pintea. Pentru crescåtorii de animale, adeverin¡ele ar putea fi eliberate de APIA pentru cele douå scheme de sprijin din zootehnie, sprijin cuplat zootehnic pentru venit ¿i ajutor na¡ional tranzitoriu.

Viorel PATRICHI 43

CRE{TEREA ANIMALELOR

Aurel Placinschi> Pre]ul porcului a devenit atractiv Aurel Placinschi (Agricola 96 ºigåna¿i, jud. Ia¿i) a început o afacere nouå, care då semne de profit. Cu un an în urmå, a inaugurat o fermå de porci, iar acum vinde deja godaci la abator.

Aurel Placinschi, Agricola 96 }ig\na[i, jud. Ia[i

“E posibil så meargå bine, dar trebuie så se schimbe ceva în politica generalå, spune Aurel Placinschi. Este un pre¡ mai bun acum, a depå¿it 10 lei pe kilogramul în viu”. Aurel Placinschi are 600 de vaci cu lapte ¿i 400 de vaci Angus. Vinde tåura¿ii Angus la abator cu 14 lei kilogramul în viu. Lucreazå aproape 5.000 ha de teren, din care 3.500 le poate iriga. Seceta î¿i face de cap ¿i pe malul Prutului. “De 40 de ani, de când lucrez în agriculturå, nu am avut niciodatå un an mai råu ca 2022, iar acum 2023 nu pare så fie altfel. Datoritå sistemului de iriga¡ii, am reu¿it så supravie¡uim.” Pânå acum a investit 10 milioane de euro pentru a construi un sistem propriu de iriga¡ii din apele Prutului. “Ståm foarte prost cu ploile. Cheltuim foarte mul¡i bani cu udatul. Nimeni din Ministerul Agriculturii nu vrea så ne

transfere sta¡ia de pompare la ANIF. Am fåcut documentele de trei luni ¿i a¿teptåm. Le dåm sta¡ia de pomanå celor de la ANIF ¿i nu vrea doamna Elena Dorina Filip, directoare la minister”, acuzå Placinschi. “Anul trecut, am cheltuit 1.300.000 de lei pentru pomparea de bazå la iriga¡ii. Mai costå ¿i pomparea secundarå. Ne costå foarte mult udatul. Dacå re-pompezi de douå-trei ori apa, costå mai mult. Poate ajunge la 500-1.000 de lei pe hectar. Aproximativ 2-3 tone de gråun¡e pentru un hectar costå numai udatul. Råmânem cu 5 tone de boabe de pe hectarul irigat. Prima grijå au fost furajele pentru vaci. Am fåcut suficient siloz de lucernå. ªi cu toate astea, pre¡ul laptelui continuå så scadå.”

Viorel PATRICHI

L\pt\ria cu Caimac s\rb\tore[te 5 ani de existen]\ Låptåria cu Caimac, afacerea cu lactate a lui Nicu¿or ªerban, fermier din Måriu¡a, Ialomi¡a, împline¿te 5 ani de activitate. Cu aceastå ocazie, a lansat un nou produs, Kefir Kefir. “Lucråm de aproape un an de zile la el, fiind un produs mai greu de realizat, prin prisma procesului de fermenta¡ie cu drojdii, nu numai cu fermen¡i lactici”, a declarat Mådålina Cocan, cofondator Låptåria cu Caimac. La Låptårie, kefirul este ob¡inut printr-un proces controlat de dublå fermenta¡ie: cea datå de bacterii lactice ¿i cea pe bazå de drojdii specifice. Doar 44

prin aceste douå etape kefirul capåtå proprietå¡ile benefice pentru care este recunoscut pe scarå largå. La cinci ani de la lansare, Låptåria cu Caimac are în portofoliu 23 de pro-

duse. ¥n aceastå varå, ¿i-au propus så mai adauge încå douå variante de brânzeturi feliate, respectiv Ca¿caval de 10 ¿i Ca¿ Zvântat. Nicu¿or ªerban a înfiin¡at Agroserv Måriu¡a în 1994. Acum lucreazå 3.000 de hectare de culturå mare ¿i are o fermå de vaci de lapte de 3.000 de capete. Fabrica de lactate, aflatå lângå fermå, a fost puså în func¡iune în 2018. Tot atunci a fost lansat ¿i brandul Låptåria cu Caimac, cu o bunå intrare în marile re¡ele de retail.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 28/2023

MA{INI & UTILAJE Lexion Demo Tour 2023 la 44 de grade Celsius Pe 13 iulie s-a înregistrat una dintre cele mai cålduroase zile. Temperatura a depå¿it, oficial, 40 de grade Celsius în sudul ¡årii. Profitul Agricol a fost în acea zi la ferma Bio Plant de la Mågura, Teleorman, cu prilejul organizårii Claas Lexion Demo Tour. Cât se poate de real, la marginea lanului de grâu utilizat pentru demo am måsurat 42 de grade Celsius, iar în mijlocul lanului, la st=nga la dreapta> Nehme Balfis, fermierul, Dimitar Stoyanov de la la amiazå, aparatele de control ale De Claas, Franziska Henke, operator combina [i Florin Andreica, Proinvest combinei indicau o temperaturå exterioarå de 44 de grade Celsius. s-a pornit din sud-estul României (Con- gura, Teleorman, administratå de Nehstan¡a), apoi au fost demonstra¡ii la me Balhis, un libanez sosit în România Combina a rezistat fårå probleme ¿i a recoltat cu pierderi foarte mici. ferme din sudul României, pe direc¡ia în anul 2003. Despre acest fermier ¿i

imitar Stoyanov, manager produs combine recoltat Claas, ne-a spus cå demonstra¡ia a fost organizatå de Centrul Regional Claas din România împreunå cu o echipå venitå de la sediul central Claas din Germania, în parteneriat cu dealerul zonal Proinvest. Lexion Demo Tour 2023 este un proiect gândit anul trecut ¿i desfå¿urat în acest an în Bulgaria ¿i România. Ca un fapt interesant, demonstra¡iile au avut loc în ferme în care nu existå combine Claas, tocmai pentru a prezenta avantajele: automatizårile, performan¡ele ¿i eficien¡a combinelor Claas Lexion fa¡å de concuren¡å. La noi, au fost avute în vedere 21 de ferme, a fost ales modelul Lexion 8800, 46

est-vest, iar la ora finalizårii edi¡iei revistei noastre, caravana Claas Lexion Demo Tour 2023 se îndrepta spre Arge¿. Noi am participat la demo-ul de la ferma Bio Plant, de 1.250 ha, din Må-

povestea sa interesantå vom vorbi în edi¡iile urmåtoare.

Înainte de ie¿irea în câmp, Florin Andreica, area sales manager Proinvest, împreunå cu Dimitar Stoyanov

Profitul Agricol 28/2023

MA{INI & UTILAJE i-au prezentat fermierului în detaliu combina ¿i sistemele care o echipeazå: - motor de 700 CP; - sistemul unic de treierat APS Synflow Hybrid; - buncår de 18.000 l; - terminal nou CEMIS (Claas Electronic Machine Information System) 1200 pentru controlul întregii combine - cartare automatå a recoltei; - CEMOS Dialog - permite calibrarea mai preciså a senzorilor; - CEMOS Connect pentru utilizarea în flote; - CEMOS Auto Header ajusteazå hederul la înål¡imea ¿i densitatea culturii. La acestea mai adåugåm consumul de motorinå de 15 - 18 l/ ha, pierderi mult sub 1% ¿i alte dotåri de top. Dupå partea teoreticå a urmat testarea combinei în lanul de grâu ales în acest sens, iar la comanda combinei a trecut Franziska Henke, o fatå de 25 de ani care provine dintr-o familie de agricultori ¿i lucreazå la Claas de mai bine de 6 ani. Am aflat cå este unul dintre cei mai buni operatori de combine pe care Claas îi are în echipa interna¡ionalå de demonstra¡ii. Ea a fost secondatå în cabinå de Dimitar Stoyanov. Încet, dar sigur, atât combina, cât ¿i cåldura au pus ståpânire pe lanul de

grâu. Dupå câteva reglaje ¿i autoreglaje, Lexion 8800 cu hederul Vario de 13,8 m lå¡ime a început så "înfulece" de zor spicele ¿i så umple camioanele aflate la marginea tarlalei. Våzând viteza de deplasare, împrå¿tierea uniformå a paielor ¿i lipsa boabelor cåzute în spatele combinei, fermierul Nehme Balhis a cerut så conducå ¿i el utilajul. Ulterior am aflat cå are inten¡ia clarå de a achizi¡iona cel pu¡in o combinå Lexion 8800, semn cå a fost mul¡umit de rezultatele recoltårii. Demonstra¡ia a durat de la ora 12 la ora 16, iar temperatura a urcat de la 35 de grade Celsius la 42 de grade Celsius la marginea tarlalei, dar în centrul lanului a ajuns chiar ¿i la 44 de grade Celsius. Nici combina, nici cei care au condus-o nu påreau så se resimtå dupå acele ore de foc, semn cå Lexion 8800 este fiabilå ¿i performantå, unde mai pui cå are o cabinå ergonomicå, unde temperatura este de 24-26 grade Celsius. A¿adar, demonstra¡ia Claas de la Mågura, Teleorman a fost un succes ¿i am aflat cå, în urma celor 9 prezentåri anterioare, 8 fermieri ¿i-au aråtat interesul pentru achizi¡ionarea unei sau mai multor combine Claas Lexion 8800, semn cå acest model este dorit în România.

Arpad DOBRE

AgroConcept: Tractoare T4 pentru vii ¿i livezi AgroConcept are în portofoliu tractoare specializate New Holland T4 din gamele V/N/F, cu func¡ii ce sporesc performan¡ele ¿i trac¡iunea chiar ¿i pe terenuri în pantå. Modelele din gamå sunt disponibile în trei lå¡imi de lucru de la minimum 1,1 m (V) la 1,3 m (N) sau 1,45 m (F). Au puteri de 77-99CP, func¡ii avansate precum SuperSteer, gestionarea automatå a trac¡iunii, capacitate de ridicare de 2.600 kg, iar suspensia pe puntea fa¡å Terraglide protejeazå de ¿ocuri dure tractorul, operatorul ¿i utilajul ata¿at. Amazone: Cultivator Cobra pentru miri¿ti Cultivatorul Amazone Cobra este eficient în prelucrarea miri¿tilor la micå adâncime, pentru a doua sau a treia trecere peste lucrårile cu adâncime medie, prelucrarea solului semånat cu culturi intermediare sau pregåtirea patului germinativ. Are adâncimi de lucru de la 4 la 13 cm, cu încorporarea intensivå a resturilor vegetale, cu tocåtor frontal pentru resturi vegetale de talie înaltå ¿i barå nivelatoare, ca organe de lucru individuale de prelucrare. În final rezultå un pat germinativ uniform, fin mårun¡it. NHR Agropartners: Digitalizare cu SDF Farm Management Monitorizarea la distan¡å a stårii culturilor ¿i a vremii în câmp este tot mai necesarå ca urmare a schimbårilor climatice, iar NHR Agropartners pune la dispozi¡ia fermierilor SDF Farm Management. Pachetul PRO al acestui sistem include sta¡ia meteo SDF Weather Station ¿i doi senzori SDF Soil Sensor. Sta¡ia meteo profesionalå måsoarå umiditatea ¿i temperatura aerului, precipita¡iile, umiditatea foliarå, direc¡ia ¿i viteza vântului, iar cei doi senzori monitorizeazå umiditatea solului, pentru a gestiona corect irigarea.

Profitul Agricol 28/2023

MA{INI & UTILAJE

Erbicidarea cu energie electric\ Nucrop este un utilaj de erbicidare hibridå, dezvoltat de Nufarm în parteneriat cu start-upul german crop.zone. Principiul de bazå este aplicarea unui lichid conductor, numit Volt.fuel, asupra zonelor cu buruieni, culturi de acoperire sau cultura cartofului ajunså la maturitate. Aceastå opera¡iune este urmatå de “electrocutarea” plantelor verzi cu o “perdea” de 16 plåci flexibile, prin care trece curent electric de 2.500-5.000 de vol¡i. Pentru cei care se tem cå lichidul conductor ar putea afecta solul ¿i pânza freaticå precizåm cå Volt.fuel con¡ine såruri minerale, dar fårå azot sau fosfa¡i ¿i cu un con¡inut extrem de redus de clor, care nu afecteazå în mod semni-

- rampa cu plåcile conductoare de electricitate - 9 - 12 m, - generatorul de electricitate este activat de la priza de putere a tractorului ¿i necesitå 188 CP, - vitezå de operare: 6 - 8 km/h, - randament: 6 - 8 ha/h, - erbicidarea este compatibilå cu înfiin¡area de culturi bio.

ficativ via¡a din sol (nematozii rezistå fårå probleme). Nici electricitatea nu pune în pericol vie¡uitoarele din sol.

Pute¡i vedea utilajul Nucrop ¿i la FarmConect, Târgul agriculturii române¿ti, organizat de Forumul APPR în perioada 31 august - 3 septembrie 2023, la Slobozia, Ialomi¡a.

Iatå ¿i alte detalii tehnice: - rampa sprayerului (montatå în fa¡a tractorului) are 9 - 12 m,

Arpad DOBRE

Preg\tirea solului cu plugul Amazone Tyrok 400 Pentru fermierii care au recoltat påioasele ¿i utilizeazå aråtura pentru pregåtirea terenului o op¡iune poate fi plugul reversibil Amazone Tyrok 400, semipurtat, cu 7, 8 sau 9 bråzdare. Atuurile acestui utilaj sunt uzura reduså, o aråturå de calitate ¿i o mare stabilitate.

Trupi¡a SpeedBlade din partea frontalå a cormanei permite viteze de lucru de pânå la 10 km/h, iar în acest caz numai partea frontalå a cormanei trebuie înlocuitå pentru uzurå în prima etapå, reducând mult costurile fa¡å de alte pluguri. Trupi¡ele SpeedBlade includ cormane lamelare sau cormane pline, în func¡ie de sol ¿i de modul de prelucrare a solului. Cele lamelare mårun¡esc mai bine påmântul ¿i formeazå bulgåri de påmânt mai mici în cazul unui sol mai umed.

Plugul Tyrok are o stabilitate mare, datoritå cadrului cu profil rectangular masiv din o¡el de calitate superioarå. La capåt de parcelå, reversarea rapidå sau încetinitå hidraulic în douå trepte cu sistemul SmartTurn se efectueazå cu pu¡in înainte de capåt, iar întreaga opera¡iune dureazå 9 secunde. Un alt avantaj îl oferå ajustarea prin sistemul AutoAdapt a primei brazde, care este reglatå hidraulic automat atunci când se modificå lå¡imea totalå de lucru.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 28/2023

Mottoul Agritechnica 2023>

“Între]inere, nu repara]ii!” Gåsirea intervalului ideal de timp pentru între¡inerea ma¿inilor agricole e o provocare. Cum pot fi eliminate perioadele de oprire neprogramatå ale acestora ¿i cum poate fi maximizat timpul de utilizare al tractoarelor, combinelor ¿i al altor utilaje?

alonul Systeme & Componente de la Agritechnica (12-18 noiembrie, la Hanovra, Germania) are ca motto “Între¡inere, nu repara¡ii!”. Ceea ce promite cå va oferi råspunsuri ¿i solu¡ii pentru monitorizarea ma¿inilor agricole ¿i între¡inerea predictivå. Ma¿inile agricole sunt folosite pânå la limita performan¡elor ¿i trebuie så îndeplineascå cele mai înalte standarde de eficien¡å ¿i siguran¡å în func¡ionare, chiar ¿i în cele mai dure condi¡ii de mediu. Iar aici pot apårea probleme. Consecin¡ele defec¡iunilor nea¿teptate ale sistemului mecanic, hidraulic, electric sau electronic pot fi costisitoare. Speciali¿tii DLG, organizatorul Agritechnica, spun cå reac¡ia la defec¡iuni, prin efectuarea de repara¡ii, altfel necesare, nu este cea mai bunå solu¡ie. 50

Ceea ce-¿i propun expozan¡ii de la Systems & Components este så prezinte fermierilor senzori inteligen¡i pentru colectarea datelor de ma¿ini ¿i så discute cu vizitatorii aplica¡iile actuale ¿i viitoare ale digitalizårii ¿i automatizårii ma¿inilor agricole. “Monitorizarea condi¡iilor de func¡ionare” ¿i “între¡inere predictivå” sunt acum termeni frecvent folosi¡i, iar avantajele sunt evidente: detectarea timpurie a defec¡iunilor, minimizarea timpului de oprire neprogramat ¿i sprijinul pentru între¡inerea proactivå a ma¿inii. De exemplu, transmisia poate fi afectatå de faptul cå un cardan prezintå semne de uzurå. Oare este doar uzurå normalå sau cardanul este aliniat gre¿it ori este supus unei tensiuni excesive, ceea ce-l uzeazå prematur? Senzorii inteligen¡i care måsoarå încårcarea (sarcina) în punctele-cheie furnizeazå din timp datele necesare, astfel ca operatorul så nu supunå la suprasarcinå tractorul, combina sau alt utilaj autopropulsat. Timpul optim pentru o repara¡ie poate fi determinat doar prin combinarea inteligentå a senzorilor ¿i analiza datelor în timp real, folosind algoritmi pentru a estima ce fel de daune pot apårea, pe baza datelor actuale ¿i a celor istorice. În aceastå perioadå a anului, com-

binele ¿i tractoarele trebuie så func¡ioneze fårå defec¡iuni, pentru a preveni blocajele din timpul recoltårii cerealelor. Senzorii inteligen¡i permit acestor ma¿ini agricole så se adapteze optim la condi¡iile solului sau la cultura recoltatå ¿i så func¡ioneze la sarcina optimå. Solu¡iile prezentate la Agritechnica 2023 vor da posibilitatea operatorilor de ma¿ini agricole så verifice starea componentelor transmisiei în orice moment ¿i så planifice între¡inerea pe baza nevoilor reale, nu pe intervale de timp fixe sau ore de func¡ionare. Solu¡iile de între¡inere de la Walterscheid Powertrain Group, de exemplu, integreazå senzorii inteligen¡i direct în componentele critice ale transmisiei, care transferå în timp real parametrii sistemului - cuplul, numårul de rota¡ii/min, unghiul de deviere, temperatura etc. - în timpul func¡ionårii. Un concept interesant va fi “Geamånul digital”. Este un model detaliat realizat “în oglindå”, care prime¿te în timp real date de la senzorii ma¿inii reale ¿i, în caz de defectare a utilajului din câmp, tehnicienii de service pot utiliza “Geamånul digital” pentru a analiza datele ¿i pentru a localiza cu exactitate cauza defec¡iunii.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 28/2023

PAGINA DE HOBBY

Obcini cu gribi [i... stru]i Fiul domnului Traian este proprietarul unei pensiuni turistice cochete, aflate nu departe de månåstirea Moldovi¡a. În anexe, cre¿te diverse animale domestice pentru aprovizionarea cuhniei cu materia primå necesarå preparårii produselor tradi¡ionale bucovinene, mult gustate de oaspe¡i. Singurul sector insolit al acestei gospodårii zootehnice îl constituie cel alocat micului nucleu de stru¡i africani. Anul trecut, într-o zi de varå, l-am våzut pe domnul Traian cu fa¡a ¿i mâinile pline de echimoze, ca dupå un meci de box pierdut lamentabil. M-am jenat så-l întreb care a fost cauza dezastrului, dar m-a låmurit el însu¿i de îndatå: vrând så dea o mânå de ajutor, a intrat ¿i în ¡arcul

stru¡ilor pentru a le da de mâncare. Docile, femelele l-au întâmpinat cu bucurie, dar masculul, în plinå perioadå de împerechere, socotindu-l rival, l-a izbit pe nea¿teptate din spate, culcându-l la påmânt ¿i fråmântându-l cu picioarele puternice timp de câteva minute. „A¿a o båtaie n-am luat niciodatå. De abia am scåpat, târându-må pânå la poartå. Må dor toate oasele”, se plângea pe bunå dreptate învinsul. Dupå isprava aceasta, femelele de stru¡ au råmas våduve, cum era de a¿teptat. M-am bucurat ¿i eu, atunci, de o por¡ie consistentå de mu¿chi, care mi s-a pårut delicios. În plus, nu oricine are privilegiul så se împårtå¿eascå… din energia ¿i temperamentul unui råzboinic aprig!

Zilele trecute, coboram din pådure dupå o micå expedi¡ie matinalå la hribi, încheiatå cu brio. Ploile din ultimele såptåmâni au scos din letargie miceliul bure¡ilor de toate neamurile, de sub påmântul încålzit în råstimpuri de soarele lui Cuptor. Întâi prin iarba din locurile largi, apoi, încet-încet, printre arborii mårgina¿i, râvni¡ii hribi încearcå så ¡inå ¿i ei pasul cu nesa¡ul crescând al amatorilor de delicatese silvestre. Tocmai må îndreptam cåtre caså, când l-am surprins pe domnul Traian în ograda sa, lucrând cu borma¿ina asupra unor… ouå de stru¡, pentru a le scoate con¡inutul. Din vorbå în vorbå, am aflat cå acele ouå goale vor fi apoi încondeiate de o artistå localå, devenind expresie a unui me¿te¿ug tradi¡ional în zonå, cu tentå oarecum exoticå în privin¡a materialului de lucru utilizat: ou de pasåre de sorginte africanå, transformat în obiect de artå sub condei bucovinean! Dupå nici o orå, m-am pomenit cu vecinul meu aducându-mi un castron plin cu gålbenu¿ ¿i albu¿ din ouå de stru¡, fapt care m-a mobilizat din punct de vedere culinar, pe fondul darurilor pådurii cu care må întorsesem acaså. Rezultatul a fost antologic, ceea ce må obligå så vi-l fac cunoscut de îndatå, ca recomandare gastronomicå aparte, cu toate etapele procesului tehnologic:

Gabriel CHEROIU

Scrob din ou de stru¡ cu hribi Hribii – curå¡a¡i, spåla¡i ¿i, dacå sunt mici, tåia¡i pe lung în douå sau în patru – se rumenesc în ulei timp de un sfert de orå, la foc mic, într-o tigaie cu capac. Când sunt gata, li se adaugå un månunchi de cozi de ceapå verde tocate mårunt, dupå care se toarnå deasupra con¡inutul unui ou de stru¡, båtut bine cu patru-cinci linguri de smântânå proaspåtå. Înainte ca întreaga compozi¡ie så prindå crustå, se rade deasupra o bucatå zdravånå de ca¿ opårit, de consisten¡a ca¿cavalului. Acesta î¿i va aduce astfel ¿i contribu¡ia de sare, absolut necesarå preparatului. De îndatå, se va fulgui totul cu un pospai de cimbri¿or frecat între palme. Dupå ce a fost traså pe marginea plitei, tigaia se mai laså acoperitå timp de cinci minute, så se împrieteneascå aromele. Alåturi, un ceaun cu måmåligu¡å de cartofi ¿i o cofi¡å de lapte acru, atunci suitå din beci, pun umårul ¿i nu se dau de ru¿ine. Gurmanzii cu ¿taif pot încheia cu câteva clåtite (tot pe bazå de ou de stru¡) umplute cu peltea de påltinele negre sau cu dulcea¡å de fragi. Cât despre vin, dacå se mai gåse¿te pe undeva vreo butelcå de Busuioacå de Bohotin din pu¡inul podgoriei, atunci chiar cå totul e o adevåratå minune! Profitul Agricol 28/2023

LOCURI DE MUNC|

STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOL| SECUIENI - NEAM} ORGANIZEAZ| Începând cu data de 4 august 2023, orele 1000

CONCURS Pentru ocuparea urm\toarelor posturi> - Director Adjunct Ştiin]ific - Director Adjunct Economic - Şef Laborator Experimental Vegetal - Şef Laborator Experimental de Uscat şi Condi]ionat Semin]e - Şef Birou Resurse Umane - Şef Sector Mecanic

Rela]ii privind condi]iile de participare, bibliografia şi modalitatea de desf\şurare a concursului se pot ob]ine de la Biroul de Resurse umane şi de pe site-ul www.scda.ro

Telefoane> 0233.745.136, 0743.212.964

Profitul Agricol 28/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 28/2023

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 10 - 11 august Romchim Protect organizeazå la Bacåu simpozionul Solu¡ii inovatoare în agriculturå, în cadrul cåruia vor fi lansate noi tehnologii. 31 august - 3 septembrie La Slobozia va avea loc FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului, la un eveniment unde Profitul Agricol este partener. 7 - 10 septembrie La Arad are loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim. 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule noutå¡i ¿i pentru cei din culturå mare. 3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice. 7 octombrie Are loc Parada taurilor organizatå de Semtest-BVN Mure¿. 25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

Podgorenii din California fac [i cursuri de pompieri Fermierii californieni au început så se specializeze ca pompieri, dupå mai multe sezoane în care incendiile spontane de vegeta¡ie au devastat podgoriile din regiune. Cele mai grave incendii s-au înregistrat în anul 2020, atunci când primul val din luna august a distrus mii de hectare de vi¡å-de-vie ¿i a ucis cinci persoane. O catastrofå ¿i mai mare a urmat în septembrie, iar marele incendiu de atunci, supranumit “Focul de sticlå”, a produs cele mai mare pagube din istoria statului american. Producåtorul Alan Viader ¿tie cå urmåtorul incendiu masiv se poate produce în orice moment ¿i s-a pregåtit cât mai bine. El ¿i-a reconstruit clådirile arse, folosind materiale rezistente la foc, a lår-

ORIZONTAL: 1) Då vinul peste cap – Aplecat în fa¡å! 2) Desparte iute – N-au înclina¡ii vådite; 3) Perechea din Sierra! – Întåresc spu9 10 sele; 4) Se aga¡å de toatå lumea – Tip de succesiune; 5) Folositå în caz de tamponare – Nu-i po¡i trece cu vederea; 6) Aliniate la råzboi – ¡inut la respect; 7) Pasåre gure¿å – Tobå de carte; 8) Micu¡a baciului – A pregåti explozia; 9) Duce la sapå de lemn; 10) Bunå de cinste.

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

8 9 10

Drago[ B|LDESCU

CAREUL AGRICOL

12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

git ¿i a pavat toate drumurile pentru a permite accesul vehiculelor grele, a amplasat cisterne cu apå ¿i chiar a urmat cursuri de stingerea incendiilor ¿i este acum un pompier certificat. “Meseria mea seamånå oricum cu cea de pompier. Folosim ¿i noi pompe ¿i furtunuri, doar cå ale noastre sunt pline cu vin”, explicå Viader. Podgorenii locali încearcå acum împreunå cu cercetåtorii de la Universitatea din California så gåseascå o solu¡ie pentru a proteja strugurii de efectul nociv al fumului degajat de incendii, care poate compromite calitatea boabelor pe suprafe¡e mari.

Solu¡ia careului din Nr. 27/2023 ORIZONTAL: NORI - FOSNI; OMENIE - CUC; RO - COSTUMA; ORFAN - UMAR; IAR - ATIPI; TASTE - IDE; BANOASA - EM; I - AMNEZICI; CARE - ROTAT; ETERNITATE.

VERTICAL: 1) Dus dupå ciuperci – Debut fotbalistic! 2) Slåbiciune pentru pescuit – ¿ef de echipå intrat la apå; 3) Ie¿irea din Carei! – Cele care nu se pot reproduce; 4) Båtutå de fra¡i – Vine cu florile dalbe; 5) A lucra ca generator – Bazå de cålårie – Muntele mic! 6) Råmas prin pådure – Mâncare de pasåre; 7) Colectiv feminin – Pi¿cå la limbå; 8) A se da pe brazdå; 9) Are multe cår¡i citite; 10) Nu-i fåcutå så dureze. Profitul Agricol 28/2023

Profitul Agricol nr. 28, din 2023

Articles inside

Podgorenii din California fac [i cursuri de pompieri

Obcini cu gribi [i... stru]i

Preg\tirea solului cu plugul Amazone Tyrok 400

Erbicidarea cu energie electric\

MA{INI & UTILAJE Lexion Demo Tour 2023 la 44 de grade Celsius

L\pt\ria cu Caimac s\rb\tore[te 5 ani de existen]\

Aurel Placinschi> Pre]ul porcului a devenit atractiv

Cine prime[te subven]ia în avans

Ministrul Agriculturii va controla pe cresc\tori

:nc\ o ferm\ Smithfield decimat\ de pest\

CRE{TEREA ANIMALELOR Pesta porcin\ african\ taie “ambi]ia” ministrului

Saaten-Union> oferta comercial\ pentru 2024

Utilizarea adjuvan]ilor, strategie benefic\ pentru erbicidarea cu glifosat

Terios Mn¡ [i fungicidul Difend Extra

nutri]ie s\mân]\ Wuxal

Cum utiliz\m ra]ional îngr\[\mintele?

Pierzi, câ[tigi, negustor de cereale te nume[ti

Logica vi[iniilor nu poate ignora fitotehnica

Noul soi de grâu Lumini]a, produc]ii de 9 tone/ha

Nicolae Sitaru> Strategia împotriva secetei

Gavril\ Tuchilu[> Se repet\ pr\p\dul din 2022

Eurostat> consumul european de îngr\[\minte se men]ine constant

Alcedo> Protejarea cerealelor de atacul viermilor sârm\

VEGETALE Seceta se consolideaz\

Scade produc]ia de grâu

Uniunea European\> seceta reduce randamentul la grâu

Pre]uri [i Pie]e

Schimb\rile climatice provoac\ o criz\ a ro[iilor în India

Reuniunea UE în privin]a pescuitului

Problemele din PNS, în viziunea FAPPR

UE a semnat tratatul cu Noua Zeeland\

Se colecteaz\ mai mult lapte (¡13%)

{erban Holding a mai cump\rat oferm\ de 800 de hectare

Syngenta a lansat o platform\ de comer] online

Când pia]a este nesigur\, cota]iile la grâu [i porumb urc\

Kremlinul a anun]at închiderea coridorului prin Marea Neagr\

Barbu d\ asigur\ri c\-i va rezolva problema lui Tuchilu[

Comisia European\ insist\> R\zboiul din Ucraina face Regulamentul SUR mai necesar

Independen]a energetic\ a fermei

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Ministrul caut\ sprijin la Var[ovia

Paradoxul asocia¡iilor profesionale