CULTURI VEGETALE
F\r\ consultan]i profesioni[ti, vom avea doar tehnologii “à la Feisbuk” Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|
Fårå consultan¡i profesioni¿ti, vom avea numai tehnologii “à la Feisbuk”, adicå pierdere de timp, în cea mai mare parte. Dar cine î¿i pierde timpul în cazul tehnologiilor agricole prezentate pe Facebook? Cei care solicitå informa¡ii, cei care oferå informa¡ie sau cei care citesc sperând cå vor gåsi în poståri informa¡ie valoroaså? Opinia noastrå este så folosi¡i recomandåri testate în câmp ¿i så lua¡i mesajele din social media ca ceea ce sunt: reclame. Dacå ave¡i nevoie de consultan¡i, apela¡i cu încredere la ei, dacå î¿i dovedesc valoarea în pia¡å, dar lua¡i cu o dozå mare de rezervå orice promisiune explicitå sau subîn¡eleaså cå ar fi posibilå o agriculturå performantå care så nu ¡inå cont de ceea “ce scrie la carte”. Noi credem cå cel ce roagå membrii unui grup de pe FB så-l ajute så gåseascå informa¡iile utile în cazul såu trebuie så expunå pe scurt situa¡ia care a generat interesul pentru informa¡iile cerute. Astfel, ¿i cei care îi råspund celui care a cerut ajutorul confra¡ilor, sau numai cititori, pot afla informa¡ii utile de la acesta. Altfel, vom ajunge så ne spunem pårerea despre probleme pe care nu le cunoa¿tem. Mul¡i participan¡i la discu¡iile pe FB sunt altrui¿ti ¿i vor så împårtå¿eascå tot ce au învå¡at la rândul lor de la al¡i fer22
mieri ¿i din cår¡ile citite! Nu considerå cå este o pierdere de timp dacå trebuie så dea mai multe explica¡ii pânå când îi låmuresc pe cei mai pu¡in informa¡i.
În social media sunt cel pu¡in douå tipuri de informa¡ii disponibile pentru fermieri: utile, furnizate de speciali¿ti altrui¿ti bine pregåti¡i din punct de vedere teoretic ¿i practic, ¿i informa¡ii succinte care nu sunt de mare ajutor. Ambele tipuri de informa¡ii pot fi corecte sau gre¿ite, dar asta este o altå discu¡ie. ªi iatå cum câteva informa¡ii neverificate cuceresc FB. Majoritatea informa¡iilor incomplete sunt distribuite de speciali¿ti bine inten¡iona¡i, dar insuficient informa¡i. Rapi¡a în culturå repetatå (rapi¡å dupå rapi¡å). Informa¡ii din Canada au convins fermieri români så încerce
aceastå variantå tehnologicå. Ei se bazeazå pe urmåtoarele argumente, neprobate încå suficient în condi¡iile din România: l Produc¡ia scade cu cel mult 1020%, diferen¡a de recoltå fiind acoperitå de pre¡ul rapi¡ei. l Phoma nu este o problemå pentru cå existå suficien¡i hibrizi rezisten¡i. l Lungimea rota¡iei nu are un efect major asupra infec¡iei cu Sclerotinia în zonele unde se cultivå multå rapi¡å, deoarece ascosporii pot ajunge pe petalele de rapi¡å din parcelele vecine, aflate de obicei la 100-150 m (uneori chiar kilometri), sau de la 400 de specii de plante ce apar¡in la 75 de familii.
Fertilizarea cu fosfor Institutul Terres Inovia recomandå aplicarea fosforului anual la fiecare culturå din rota¡ie, în func¡ie de nevoile acesteia. Dacå acest lucru nu este posibil, aplicarea fosforului trebuie fåcutå pe culturile cu cerin¡e foarte mari, cum ar fi rapi¡a. Englezii afirmå cå fertilizarea trebuie fåcutå numai pe baza analizelor agrochimice. Dacå solul este slab aprovizionat cu fosfor mobil, se pot aplica îngrå¿åminte la pregåtirea patului germinativ. Caren¡a de fosfor este dåunåtoare la plantele tinere. Dacå se descoperå mai târziu, nu mai pot fi luate måsuri de remediere pentru cultura respectivå. Speciali¿tii francezi de la Terres Inovia recomandå înså ca fosforul så fie aplicat prin împrå¿tiere primåvara, dacå nu a putut fi aplicat toamna. Profitul Agricol 33/2023
