Profitul Agricol nr. 39, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 39 din 18 octombrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol

Un ministru necomunicativ cu o anumitå parte a presei În trei decenii de preså, nu am întâlnit un ministru care så ignore comunicarea cu presa precum o face Florin Barbu. Sigur cå omul vorbe¿te, apare la televizor, dar apare doar unde îi convine, iar întrebårile sunt cåldu¡e, ca o ¿uetå la o cafea. ªi începuse promi¡åtor, la instalarea în func¡ie chemându-i pe majoritatea jurnali¿tilor care scriu despre agriculturå la o discu¡ie informalå, în care ¿i-a prezentat proiectele. Pårea un suflu nou, chiar mai deschis decât predecesorul Petre Daea. Dar se vede cå nu s-a inventat ministrul care så îl depå¿eascå în comunicare (¿i limbu¡ie) pe seniorul Daea. Måcar acesta, chiar dacå ocolea interviurile, tot mai fåcea conferin¡e. ªi råspundea la telefon pentru chestiuni arzåtoare. Avea discursul såu caracteristic, bombastic ¿i plin de figuri de stil, din care greu extrågeai informa¡ii utile, dar ce frumos mima bunåvoin¡a... Iar, pe vremea lui, biroul de preså mai ¿i råspundea la solicitårile presei. Acum, doar ¡i se confirmå cå solicitarea este în lucru. Apoi, såptåmânile se scurg ¿i subiectul iese din actualitate. Probabil aceasta o fi inten¡ia?

este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 39/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Ultima gafå, premierul nume¿te un nou secretar de stat la Agriculturå, iar biroul de preså nu då un comunicat, un CV, o fotografie, ceva. Nimic, de parcå doamna Violeta Mu¿at nu ar fi ¿efa lor. În schimb, acela¿i birou de preså promoveazå de zor bijuterii hand-made ¿i produse de lavandå pe care le-au dibuit ei la târgul produselor tradi¡ionale române¿ti. Care se ¡ine tocmai în curtea ministerului, sub geamurile lor. I-am auzit deseori pe politicieni scuzând prestan¡a câte unui coleg aflat vremelnic în pozi¡ii înalte cu sloganul “a fost un ministru bun, dar nu a ¿tiut så comunice”. Cå n-a ¿tiut så comunice se poate spune, eventual, despre Adrian Oros. Domnul Barbu nu comunicå - punct. Ba am remarcat cå, între fermieri, sunt destui care îl cam regretå pe Daea, dupå ce, în mandatul såu, erau convin¿i cå “mai råu nu se poate”.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Cu ochii la alegerile de anul viitor, inten¡ionåm så provocåm toate partidele så transmitå ce planuri au pentru agriculturå. Må gândesc cum va fi dacå PSD îl va desemna ca purtåtor de mesaj pe Florin Barbu...

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 39/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Acceptåm glifosatul, dar nu prea

Agco investe¿te miliarde în digitalizare

Inunda¡ii catastrofale în Sco¡ia

Accesul la finan¡are råmâne problematic

Lidl încurajeazå veganii

Ce mai propun românii la Copa-Cogeca

Så îngreunåm pu¡in importul de cereale din Ucraina

Englezii au creat pui rezisten¡i la gripå aviarå

Culturile de toamnå nu pot fi exceptate de GAEC 8

Europa ¿i riscul de secetå

Ma[ini & utilaje

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Prognozele pentru grâu

ªi mai mult porumb

China cautå så cumpere grâu Africa de Sud traverseazå o crizå de ouå ¿i carne de pui

Un an în care ¿i fermele mari “gâfâie”

Nou showroom IPSO Agriculturå lângå Alexandria

Anvelopele late Campionii rapi¡ei ¿i hibridul PT303 32 chiar înseamnå tasare reduså?

Cre[terea animalelor Integrarea låptarilor în Casa Unirea

Indagra 2023: focus pe tractoare, combine ¿i sisteme de iriga¡ii

Amazone Cirrus 6003-2C cu fertilizare dublå

Medicii veterinari Kenya permite importul de alimente vor pierde o parte din bani modificate genetic 20 Idei noi pentru zootehnie

34 35

Hobby

Culturi vegetale

Misterio¿ii viezuri

Un dovleac de aproape o tonå

Concluziile unui maraton ¿tiin¡ific

Agen¡ia de Protec¡ia Mediului: trebuie opritå arderea miri¿tilor!

Necazurile crescåtorilor 21 de vaci cu lapte

Cum så råmâi rentabil în anii care vin

Sommet de l'Élevage mândria fermierilor francezi

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Accept\m glifosatul, dar nu prea Statele UE s-au dovedit destul de divizate în acceptarea glifosatului, de¿i Comisia Europeanå ar fi vrut o înnoire a licen¡ei pentru urmåtorii 10 ani.

Såptåmâna trecutå, vineri, 13 octombrie, situa¡ia acceptårii glifosatului a råmas în aer la votul comitetului de exper¡i, abreviat ScoPAFF. Poate pentru cå o fi fost vineri, 13, poate din calcule strategice interne, nu s-a întrunit majoritatea calificatå nici pentru a-l aproba, nici pentru a-l respinge.

onform regulamentelor Uniunii Europene, sistemul de vot ia în calcul, pe lângå numårul statelor, ¿i popula¡ia acestora. Iar un vot calificat are nevoie de 55% din numårul statelor ¿i 65% din totalul popula¡iei. La întâlnirea de care vorbim, de vineri, 13, glifosatul a întrunit 18 voturi PENTRU, dar cele 18 ¡åri care îl sus¡in nu au împreunå decât 55% din Profitul Agricol 39/2023

popula¡ia Uniunii, nu 65% cât ar fi fost minimul necesar. ¥mpotriva glifosatului s-au pronun¡at doar 3 ¡åri, Austria, Croa¡ia ¿i Luxemburg, toate cu popula¡ii minore în contextul european. Mai greu a atârnat în balan¡å ab¡inerea Fran¡ei ¿i Germaniei, care, împreunå au 33% din popula¡ia UE. Alåturi de cele douå state mari, s-au mai ab¡inut ¿i Belgia, Bulgaria, Malta ¿i Olanda, ceea ce a mai adåugat un plus de 8~9%. Urmeazå votul politic, al europarlamentarilor, din noiembrie, pe 15. Dacå voturile vor fi tot fårå majoritate calificatå, cel mai probabil dosarul glifosatului va fi trimis Comisei, care va decide dacå îl aprobå sau îl respinge. ¥n acest moment, mai mul¡i dintre cei care urmåresc situa¡ia la Bruxelles sunt rezerva¡i în a da un prognostic.

Andrei OSTROVEANU

Bayer lanseazå raportul Agricultura Sustenabilå în România Lansarea raportului, un eveniment în sine, va avea loc pe 1 noiembrie, la Sine¿ti, jud. Ialomi¡a. Va participa conducerea Bayer ¿i sunt invita¡i studen¡i de la USAMV Bucure¿ti. Participan¡ii vor putea vizita Sta¡ia de Procesare a Semin¡elor Bayer Sine¿ti. Biosfera, un eveniment Agrii Pe 14 noiembrie, compania Agrii promite discu¡ii profunde, schimburi de experien¡e între profesioni¿ti de top, precum ¿i multe surprize interesante, totul într-o adevåratå expozi¡ie de artå interactivå, însufle¡itå de Agrii România ¿i de naturå, în cadrul evenimentului Biosfera 2023, organizat la Poiana Bra¿ov. Polonia va construi un terminal pentru cerealele ucrainene Ministerul Agriculturii din Polonia a anun¡at construc¡ia unui terminal de cereale în portul Gdansk de la Marea Balticå, pentru a cre¿te capacitatea de export a cerealelor ucrainene. Investi¡ia face parte din måsurile agreate de guvernele celor douå ¡åri pentru a pune capåt tensiunilor provocate de decizia unilateralå a autoritå¡ilor de la Var¿ovia de a interzice importul de alimente ucrainene. Ruta de export prin Polonia este înså una dificilå, din cauza diferen¡ei de ecartament dintre sistemele de cåi ferate ale celor douå ¡åri. Amânarea unor decizii sensibile din 2030 în 2035 Comisia de Agriculturå a Parlamentului European a votat amânarea regulamentului de utilizare durabilå a produselor de protec¡ia plantelor (cunoscut sub prescurtarea SUR), pânå în 2035, fa¡å de 2030 cât propusese Comisia Europeanå. O altå propunere a comisiei Agri a fost alocarea unor fonduri suplimentare pentru SUR, distinct fa¡å de fondurile PAC. Urmeazå voturile din Comisia pentru Mediu a Parlamentului UE. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII SERSPAR, sistemul electronic de raportare a stocurilor, este func¡ional Ministerul Agriculturii a pornit sistemul electronic de raportare a stocurilor de produse agroalimentare, SERSPAR. Vå reamintim, operatorii economici cu activitate de produc¡ie agricolå, depozitare, procesare ¿i comercializare a produselor agricole ¿i alimentare au obliga¡ia de a furniza cåtre MADR stocurile la aceste produse. Datele vor fi comunicate o datå pe lunå, pânå la data 15 a lunii pentru luna precedentå. Furnizarea datelor se va realiza începând cu 1 noiembrie 2023, pentru luna octombrie. Ministerul recomandå înregistrarea din timp în sistem ¿i crearea unui cont de utilizator înainte de 1 noiembrie, pentru a putea oferi suport la timp.

Accesul la finan]are r\mâne problematic Suma creditelor refuzate fermierilor europeni a ajuns la 62 de miliarde de euro în 2022, a anun¡at comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski. Cele mai multe refuzuri de finan¡are se înregistreazå în cazul fermelor mici, respectiv al tinerilor fermieri. IMM-urile din sectorul agroalimentar au ¿i ele un deficit de finan¡are bancarå de 5,5 miliarde de euro. Se consemneazå varia¡ii semnificative, în aceastå privin¡å, între statele membre.

Bogdan Våsii coordoneazå vânzårile Nufarm Nufarm România anun¡å numirea lui Bogdan Våsii în func¡ia de National Sales Manager. Din aceastå pozi¡ie, va superviza ¿i coordona vânzårile companiei la nivel na¡ional. “Sunt onorat så fac parte din echipa Nufarm ¿i sunt hotårât så contribui la atingerea obiectivelor noastre ambi¡ioase”, declara Bogdan Våsii. Egiptul încearcå din nou så cumpere grâu din Rusia Egiptul a semnat un nou contract pentru cumpårarea unei cantitå¡i mari de grâu din Rusia, dupå negocieri directe cu un trader autorizat de Kremlin. Acordul prevede livrarea a 480.000 de tone de grâu în perioada noiembriedecembrie, pre¡ul de achizi¡ie fiind confiden¡ial. Traderii care participå în mod normal la licita¡iile organizate de statul african pentru achizi¡ia de cereale sunt înså sceptici cå acest contract se va materializa, dupå ce un acord similar a e¿uat recent din cauza unui pre¡ minim de export impus neoficial de guvernul rus. 8

“Cerin¡ele båncilor sunt prea grele ¿i stricte. Este esen¡ial ca pia¡a financiarå så se deschidå pentru finan¡area fermierilor”, le-a transmis comisarul bancherilor prezen¡i la eveniment. Pentru a evalua situa¡ia din sectoarele agriculturii ¿i agroalimentare, au fost chestiona¡i 6.550 de fermieri ¿i 2.389 de IMM-uri din UE. Ultimul sondaj de acest fel dateazå din 2017. În timp ce deficitul de finan¡are pentru procesatorii agroalimentari a scåzut cu 6,3 miliarde euro ¿i este acum la 5,5 miliarde euro, nevoile financiare nesatisfåcute ale fermierilor aproape s-au dublat din 2017, de la 33 de miliarde de euro în 2017. Ratele de respingere au scåzut fa¡å de anul 2017, dar sumele medii ale împrumuturilor solicitate de fermieri (¿i refuzate de bånci) au crescut.

Robert VERESS

Guvernul a aprobat pe repede înainte cadrul pentru plå¡ile APIA ¥n ¿edin¡a din 16 octombrie, Guvernul a aprobat Ordonan¡a de Urgen¡å privind gestionarea financiarå a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA ¿i FEADR, precum ¿i a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2021-2027.

Pe scurt, ordonan¡a asigurå cadrul legal pentru plata a peste 1 miliard de euro sub forma avansurilor din campania de plå¡i derulatå de APIA în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie. Altfel, cei aproximativ 800.000 fermieri råmâneau fårå plata avansului aferent cererilor anului 2023. Pentru anul acesta este vorba de 10,8 miliarde lei, credite de angajament, ¿i 8,8 miliarde lei, credite bugetare.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 39/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

S\ îngreun\m pu]in importul de cereale din Ucraina Pe 13 octombrie, Monitorul Oficial a publicat OUG 84/2023 privind instituirea unei proceduri de reac¡ie la importurile de cereale din Ucraina. Ordonan¡a va fi în vigoare doar pânå la sfâr¿itul anului, pe 31 decembrie 2023. De vineri, 13 octombrie, grâul, meslinul, porumbul, rapi¡a, floarea-soarelui, pot fi importate din Ucraina numai pe baza unui acord emis operatorilor economici cu sediul social în România. Cum s-a tot vorbit în ultima lunå, ordonan¡a restrânge operatorii la doar 4 sectoare, definite dupå codurile CAEN: 1041 (fabricarea uleiurilor ¿i a gråsimilor); 1061 (fabricarea produselor de morårit), 1091 (fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermå) ¿i 014 (cre¿terea animalelor). Institu¡iile implicate în implementarea ordonan¡ei sunt ANAF-ul, ANS-

VSA, Autoritatea Vamalå, cea Fitosanitarå, Ministerul Agriculturii ¿i cel al Economiei. Acordurile de import sunt emise de Ministerul Agriculturii ¿i stipuleazå clar cantitatea permiså, calitatea acceptatå ¿i au valabilitate determinatå. Cei care doresc så cumpere cereale din Ucraina trebuie så îndeplineascå câteva formalitå¡i mai mult sau mai pu¡in complicate (completarea unei cereri scrise tip, depunerea actelor de identificare, declara¡ie pe proprie råspundere asupra stocurilor etc.). Abia dupå depunerea documentelor încep controalele. ANAF va verifica stocurile, reprezentan¡ii ministerului vor verifica capacitå¡ile de produc¡ie ¿i procesare ¿i vor calcula necesarul de materie primå pe 6 luni, ANSVSA va verifica efectivele de animale.

“Deciziile unilaterale luate de câteva ¡åri împotriva Ucrainei au stresat destul de serios Comisia Europeanå. România a jucat corect, nu s-a gråbit så impunå o måsurå unilateralå, de¿i public guvernan¡ii au fost critica¡i pentru slåbiciunea aråtatå”, spune Costin Telehuz, secretar de stat PNL în Ministerul Agriculturii. Dar pozi¡ia Guvernului a fost corectå, crede Telehuz, Ucraina s-a dovedit a fi un partener rezonabil, ¿i Comisia la fel. Astfel cå acum avem o interdic¡ie de import fårå så îi spunem chiar a¿a, iar rela¡ia cu Ucraina råmâne bunå, lucru confirmat ¿i de vizita pre¿edintelui Zelenski de acum douå såptåmâni. Asta nu înseamnå cå am scåpat de problemå, care nu este importul, este tranzitul cerealelor ucrainene. Doar cå, în contextul mondial actual, politi-

cienii nu au prea multe variante, ¿i mai ales nu au la dispozi¡ie variantele arbitrare cerute de unii sau de al¡ii. “Dacå întoarcem spatele ucrainenilor, întoarcem spatele alia¡ilor lor, întoarcem spatele întregii lumi vestice ¿i, mai ales, partenerilor NATO”, confirmå Costin Telehuz. Så închidem aståzi portul Constan¡a pentru ucraineni nu este acceptabil nici pentru noi, nici pentru ei, ¿i mai ales, nici pentru alia¡ii no¿tri. “Åsta este pre¡ul pe care îl plåtim pentru garan¡ia de securitate pe care o avem de la SUA, de la NATO, de la UE. ªi cu toate astea, nu putem spune cå cerealele române¿ti nu au ajuns la cumpåråtorii din lumea întreagå”, încheie Telehuz.

Profitul Agricol 39/2023

a consemnat Andrei OSTROVEANU

La sfâr¿it, solicitantul de acord va trebui så furnizeze tot ANSVSA ¿i o probå a produsului pentru care solicitå drept de import. ANSVSA va verifica proba ¿i va emite certificat de calitate. Ca lucrurile så fie ni¡el mai complicate, toate aceste acte vor fi puse în discu¡ie într-o comisie de 5 membri, câte unul din fiecare institu¡ie angrenatå (ANAF, ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Economiei, Vamå). Comisia poate cere completarea documentelor sau poate emite o propunere (motivatå!) de acceptare sau respingere. ¥n baza acestei propuneri, ministerul emite acordul sau nu. Ordonan¡a prevede ¿i sanc¡iuni pentru cei care pun în vânzare sau folosesc cereale cumpårate din Ucraina fårå un astfel de acord valabil, o amendå între 50.000 ¿i 100.000 de lei.

Drago[ Costin Telehuz secretar de stat Ministerul Agriculturii

EVENIMENTELE S|PT|M+NII 24 de milioane euro pentru porturile române¿ti Comisia Europeanå a aprobat såptåmâna trecutå 24 de milioane de euro (118,6 milioane lei), schemå notificatå de România pentru sprijinirea investi¡iilor în porturile maritime ¿i interioare. Din ace¿ti bani se vor acorda granturi directe pentru operatorii portuari priva¡i, ca så-¿i îmbunåtå¡eascå func¡ionarea culoarelor de solidaritate Ucraina-UE. Se vor putea achizi¡iona echipamente pentru transportul de mårfuri pe distan¡e scurte ¿i extinderea capacitå¡ilor de depozitare temporarå. Investi¡iile trebuie så faciliteze transportul cerealelor ¿i tranzitul prin porturile române¿ti, care au nevoie de sprijin urgent pentru a face fa¡å fluxurilor tot mai mari de trafic de mårfuri. Iranul oferå o rutå de export pentru cerealele ruse Guvernul iranian a pus la dispozi¡ia Rusiei infrastructura de transport din ¡arå ¿i vrea så deschidå un coridor pentru exportul cerealelor ruse spre alte destina¡ii. Iranul crede cå porturile sale din Golful Persic asigurå o rutå sigurå ¿i mai scurtå spre ¡årile din Asia, pe fondul dificultå¡ilor Rusiei de a folosi porturile proprii din Marea Neagrå, din cauza råzboiului cu Ucraina. Exportatorii ru¿i nu au folosit înså pânå acum traseul prin Iran, din cauza infrastructurii precare de transport ¿i a distan¡elor foarte mari. EFSA recomandå vaccinarea preventivå împotriva gripei aviare Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) a recomandat vaccinarea preventivå împotriva gripei aviare pentru påsårile care tråiesc în zone cu risc ridicat de transmitere, pentru a opri råspândirea unui virus care a ucis zeci de milioane de påsåri în UE, anul trecut, transmite Reuters. Uniunea se a¿teaptå ¿i anul acesta la un val de gripå aviarå. Opinia EFSA vine la o såptåmânå dupå ce Fran¡a a început o campanie na¡ionalå de vaccinare. 10

Agco investe[te miliarde în digitalizare Agco va investi 2 miliarde de dolari într-un joint-venture care va include filiala agricolå a companiei americane Trimble ¿i va deveni unul dintre cei mai mari producåtori globali de echipamente agricole inteligente. Agco va controla 85% din ac¡iunile noii companii, care nu are încå un nume oficial, în timp ce Trimble va de¡ine un pachet de 15%.

Dupå finalizarea acordului, în prima parte a anului viitor, Trimble va pune la dispozi¡ia Agco tehnologii avansate de localizare ¿i naviga¡ie prin satelit, apoi se va concentra pe alte sectoare industriale. Noua companie va integra ¿i activele companiei canadiene JCA Technologies, un lider de pia¡å în domeniul utilajelor agricole autonome, pe care Agco a cumpårat-o anul trecut.

Lidl încurajeaz\ veganii Lan¡ul de magazine alimentare Lidl a lansat o campanie în Germania prin care a redus pre¡ul tuturor produselor vegane alternative la carne sau lactate pânå la cel al produselor normale, pentru a-i stimula pe consumatori så le testeze. Toate cele 45 de produse ale brandului propriu Vemondo au acum acela¿i pre¡ cu echivalentul lor de origine animalå, dupå ce au fost ieftinite în medie cu 23%. “Momentan, pierdem bani prin aceastå campanie, dar este doar primul pas. Vrem så-i încurajåm pe clien¡ii no¿tri så încerce alternativele pe bazå de plante, fårå så se gândeascå la pre¡”, a declarat Directorul de Aprovizionare al Lidl Germania, Cristoph Graf.

Graf a explicat cå Lidl nu va renun¡a la alimentele normale ¿i va continua så colaboreze cu fermierii germani care furnizeazå produse tradi¡ionale. Anul trecut, Lidl a vândut de nouå ori mai multe produse de origine animalå fa¡å de alternativele lor vegane, dar strategia companiei prevede dublarea vânzårilor în segmentul vegan pânå în anul 2030. Grupul ¿i-a extins constant în ultimii ani oferta de alimente pe bazå de plante, care include acum peste o sutå de sortimente în oferta permanentå, în timp ce alte 650 de produse sunt disponibile sezonier sau în timpul unor promo¡ii.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 39/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Recoltå excelentå de cafea în Brazilia Brazilia estimeazå cå va recolta în acest sezon 54,3 milioane de saci de cafea, cu 6,8% mai mult ca anul trecut ¿i a treia cea mai bunå produc¡ie din istorie. Recolta de cafea arabica, cel mai popular sortiment de export, este estimatå la 38 de milioane de saci, în timp ce recolta de cafea robusta va ajunge la 16,2 milioane de saci. În ciuda produc¡iei excelente, exporturile de cafea ale Braziliei din acest sezon nu vor depå¿i 22,9 milioane de saci, cu 10,9% mai pu¡in fa¡å de anul 2022, din cauza stocurilor foarte mici de la începutul anului. Exportatorii de fructe din Chile dau în judecatå cel mai mare transportator din lume O asocia¡ie a exportatorilor de fructe din Chile a dat în judecatå compania Mediterranean Shipping Company (MSC), cel mai mare transportator maritim din lume. Exportatorii acuzå compania cå a întârziat inten¡ionat livrårile de fructe ¿i a mårit nejustificat pre¡urile, provocându-le pierderi de cel pu¡in 8 milioane de dolari. În total, ei sus¡in cå MSC a livrat cu întârziere 994 de containere spre 20 de destina¡ii diferite, echivalentul a 16.000 de tone de fructe, în special coacåze. Câteva oi a blocat de douå ori o autostradå din Anglia Autostrada M6 din Marea Britanie a fost blocatå de douå ori în aceea¿i zi, dupå ce o turmå de oi a reu¿it så sarå peste gardurile de protec¡ie ¿i a ajuns pe asfalt. Imaginile difuzate de posturile de televiziune îl aratå pe proprietarul celor cinci animale cum aleargå dupå ele pe autostradå, în timp ce mii de ¿oferi amuza¡i a¿teptau redeschiderea drumului. Cum prindea câteva, cum såreau altele. Vestea bunå este cå animalele au scåpat tefere din aventurå, la fel ¿i ¿oferii britanici. M6 este cunoscutå pentru incidentele cu animale de fermå. Acesta nu e primul episod când toatå circula¡ia se blocheazå pentru cå animale domestice au scåpat pe carosabil. 12

Englezii au creat pui rezisten]i la grip\ aviar\ Un colectiv de cercetåtori din Marea Britanie a reu¿it så creeze prin editare geneticå o raså de pui rezisten¡i la virusul gripei aviare. Prin modificarea unei singure gene, rezisten¡a påsårilor a crescut semnificativ ¿i 90% dintre ele nu sau îmbolnåvit dupå ce au fost expuse virusului. Oamenii de ¿tiin¡å spun înså cå modificarea nu oferå încå o protec¡ie totalå contra gripei aviare, a¿a cå puii nu vor ajunge în curând în fermele comerciale, din cauza riscului unor muta¡ii periculoase pentru oameni. Atunci când i-au expus la o dozå normalå a virusului, puii s-au dovedit rezisten¡i, dar la o

dozå mai mare aproximativ jumåtate dintre ei s-au infectat. Conform unor rezultate preliminare, infec¡ia poate fi blocatå complet prin modificarea altor douå gene. Editarea geneticå este permiså în Marea Britanie ¿i alte ¡åri, iar mai multe animale modificate sunt deja autorizate pentru consum uman. Japonia a aprobat douå varietå¡i de pe¿ti modifica¡i genetic, care au o dimensiune mai mare fa¡å de cei normali, în timp ce SUA ¿i Canada permit consumul unor varietå¡i modificate de pe¿ti, porci ¿i vaci.

Inunda]ii catastrofale în Sco]ia Fermierii sco¡ieni au suferit unele dintre cele mai mari pagube din istorie, dupå mai multe zile de precipita¡ii abundente care au provocat inunda¡ii devastatoare. Conform Uniunii Na¡ionale a Fermierilor Britanici (NFU), apele au distrus culturi de legume în valoare de milioane de lire sterline. Valoarea totalå a pagubelor va putea fi calculatå doar dupå retragerea apelor, dar mul¡i fermieri spun cå au pierdut culturi întregi. “Multe culturi care nu au fost recoltate ¿i sunt acum inundate, sunt compromise total. Este vorba despre cartofi, broccoli, napi ¿i alte culturi cu valoare mare, care urmau så ajungå pe rafturile supermarketurilor”, a declarat

Martin Kennedy, pre¿edintele NFU Sco¡ia. Organiza¡ia a cerut un ajutor de urgen¡å din partea guvernului sco¡ian ¿i a avertizat cå mul¡i fermieri sunt foarte aproape de faliment. Datele preliminare ale autoritå¡ilor aratå cå zonele inundate sunt foarte extinse, iar apele au acoperit su prafe¡e mari din centrul ¡årii ¿i din provincia Argyll. pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 39/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ce mai propun românii la Copa-Cogeca “Astfel, nu vom mai pune Printr-un comunicat de preså, AAC, Alian¡a Agriculto- efort doar pe umerii a douå state rilor ¿i Cooperativelor anun¡å membre, ci pe toate 27, pentru a cå, la începutul lunii, la Brux- atenua impactul într-un mod elles au avut loc întâlnirile echitabil”, a declarat Bercu. “Trebuie så subliniem cå prezidiilor Copa ¿i Cogeca. România participå în Copa cu 4 doar 10-15% din suprafa¡a agriorganiza¡ii profesionale, colå din Ucraina este afectatå UNCSV, ProAgro, LAPAR ¿i AFF, membre în AAC. România a mai cerut la S-a discutat despre Ucraina, Copa sistarea discu¡iilor despre derogårile la GAEC 7 asupra SUR pânå când nu (privind rota¡ia culturilor) ¿i vor fi clarificate pozi¡iile GAEC 8 (privind terenul låsat asupra NTG, noile tehnici pârloagå), despre glifosat ¿i genomice. SUR (regulamentul de utilizare Probabil cei care merg la sustenabilå a pesticidelor). Copa nu ¿tiu sau nu vor så Florin Bercu, directorul exrecunoascå cå, oficial, Roecutiv al UNCSV, a propus un mânia se opune la Bruxelles sistem european de cote din ceacceptårii NTG, de¿i tot realele ucrainene, o repartizare România vrea acces la a cantitå¡ilor de grâne cåtre OMG. toate statele membre.

sau se aflå în zona afectatå de conflicte, restul fiind în siguran¡å. Marfa poate fi depozitatå în aceste zone în siguran¡å, fårå a fi necesarå o evacuare urgentå, care ar putea supraîncårca pia¡a europeanå”, a mai aråtat Florin Bercu. Propunerea lui a fost sus¡inutå de Marius Micu, vicepre¿edinte ProAgro ¿i vicepre¿edinte Copa. “Este foarte importantå o distribu¡ie echitabilå în toate cele 27 de state membre. Este necesar så se creeze mai multe rute de tranzit ¿i så se stabileascå un prag maxim de cantitate pentru fiecare produs agricol, pe fiecare rutå de tranzit”, a completat Micu.

Culturile de toamn\ nu pot fi exceptate de GAEC 8 Tot prin comunicat de preså am aflat cå ¿i Forumul APPR a avut såptåmâna aceasta mai multe întâlniri la Bruxelles. Au mers acolo pentru a ob¡ine clarificåri asupra unor probleme importante ¿i au discutat pe rând cu staff-ul DG Agri, care asigurå backgroundul comisarului pentru Agriculturå, cu membrii Reprezentan¡ei Permanente a României pe lângå Comisia Europeanå ¿i cu mai mul¡i eurodeputa¡i din comisia pentru Profitul Agricol 39/2023

agriculturå, ComAgri. ¥n urma discu¡iilor, FAPPR a în¡eles cå derogarea de la GAEC 8 (privind terenul låsat pârloagå) ar putea fi adoptat abia la 1 ianuarie anul viitor, dar nu existå nicio siguran¡å în aceastå chestiune. “Abia culturile din primåvara lui 2024 ar putea så intre sub inciden¡a acestei derogåri. Dar nu existå o siguran¡å a emiterii ei, din cauza dificultå¡ii parcursului legislativ, care implicå Parlamentul European ¿i Consiliul de

mini¿tri ai Uniunii Europene”, se aratå în comunicatul FAPPR. Tot la Bruxelles au mai discutat ¿i despre flexibilizarea unor regulamente din Pactul Verde European. De pildå, Comisia de Agriculturå a Parlamentului European a ridicat problema perioadei de referin¡å, care ar trebui schimbatå de la anii 2011-2013 la anii 2015-2017.

a consemnat Andrei OSTROVEANU 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 13 octombrie, a fost de 239 dolari/tonå (1.099 lei). A crescut cu 7 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul se såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 215 euro/t (+ 5) 1.075 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.10.2023, pre¡ cu livrare în nov. 2023. ¥n perioada 9 - 13 octombrie 2023 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Mexic 146.800 tone, Coreea de Sud 83.600 tone, Yemen 52.400 tone, Japonia 33.600 tone ¿i Guatemala 10.600 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 270 dolari/tonå (1.242 lei). A scåzut cu 5 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 9 octombrie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 226 euro/tonå (1.130 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 octombrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 245 euro/tonå (1.225 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 9 octombrie.

Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 212 210 205 204 209 Dec 223 221 216 215 220 Ian 24 229 228 224 223 227 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 253 252 246 245 248 Dec 256 255 249 248 251 Ian 24 258 257 252 250 253

lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2023, este de 204 euro/tonå (1.020 lei). A crescut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

România FOB Constan¡a 196 euro/t (+2) 980 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.10.2023, pre¡ cu livrare în nov. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 13 octombrie 2023, a fost de 225 dolari/tonå (1.035 Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 195 192 191 192 195 Dec 201 198 197 198 201 Ian 24 204 201 200 201 204 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

$/t

09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 221 218 217 217 219 220 218 217 215 217

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 201 euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pontivy a fost de 201 euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 13 octombrie, a fost de 196 euro/tonå (980 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

€ - 5 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 228 euro/t (1.140 lei). A scåzut tot cu 1 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2023 este de 201 euro/t (1.005 lei). A crescut cu 22 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2023, a fost de 191 dolari/t (879 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 275 275 272 268 270 Dec 261 257 256 258 260 Ian 24 253 253 254 254 256 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Rouen 227 231 229 226 228 Dunquerque 227 231 229 226 228 Pallice 227 231 229 225 227 Creil FOB 228 229 227 224 226 Moselle FOB 227 227 225 223 226 Rouen FOB 247 249 248 244 245

data de 9 octombrie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 194 euro/tonå (970 lei). ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 219 dolari/tonå (1.007 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 9 octombrie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 201 202 200 196 196 201 202 200 196 196 200 200 198 194 194 Bordeaux FOB 206 207 205 201 201 Pontivy 207 207 205 201 201 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 39/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 9 - 13 octombrie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 499 dolari/tonå (2.295 lei). A crescut cu 2 dolar/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian 24

$/t

09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 470 464 467 460 473 477 471 473 467 480 482 476 477 472 484

Orz

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 210 euro/tonå (1.050 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 415 euro/tonå (2.075 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 octombrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 415 euro/tonå (2.075 lei).

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 1.275 1.237 1.190 1.180 1.201 Dec 1.218 1.189 1.173 1.162 1.176 Ian 24 1.199 1.174 1.160 1.148 1.163

euro/t

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 193 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în noiembrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 213 dolari/tonå (975 lei). A scåzut cu 1 dolar/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 411 408 410 412 427 Nov 493 491 492 486 488 Dec 491 490 492 485 487 415 412 416 415 433

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 9 - 13 octombrie, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 385 euro/t (1.925 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 9 octombrie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Dieppe 390 390 385 385 385 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Nov

$/t

09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 810 807 807 805 850

A avut o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.075 lei). A scåzut tot cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 415 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Rouen 423 423 417 412 415 Dunquerque 423 423 417 412 415 Moselle 423 423 417 412 415

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 524 524 524 524 524 Dec 530 530 530 530 530 Ian 24 536 536 536 536 536

¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la închiderea licita¡iilor, pe 13 octombrie 2023, a fost de 850 euro/tonå (4.250 lei). A înregistrat o cre¿tere de 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 9 octombrie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în noiembrie, este 337 euro/t (1.685 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie 2023, este 395 dolari/t (1.975 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 285 285 285 285 285 Dec 285 285 285 285 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 9 - 13 octombrie a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). A råmas la acela¿i nivel ca ¿i såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

239 dolari/t

Profitul Agricol 39/2023

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 427 dolari/tonå (1.964 lei). A crescut cu 16 dolari/tonå.

09.10 10.10 11.10 12.10 13.10 Rouen 211 214 212 211 210 Dunquerque 211 214 212 211 210 Pontivy 214 215 213 212 211 Orz bere: Creil** 226 228 226 225 224 Moselle** 196 197 195 194 193

FOB Constan¡a 175 euro/t (=) 875 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.10.2023, pre¡ cu livrare în nov. 2023.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 13 octombrie 2023, a fost de 488 dolari/tonå (2.245 lei).

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

9 - 13.10.2023

1.012.600 tone, Germania 107.500 tone, Mexic 87.000 tone, Olanda 84.800 tone ¿i Marea Britanie 67.900 tone.

225 dolari/t

-3

499 dolari/t

285 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

Prognozele pentru grâu Principalele ]\ri produc\toare. Total> 783,4 milioane tone

Produc¡ia mondialå de grâu este mai micå cu aproape 6 milioane tone fa¡å de anul trecut ¿i ajunge la 783,4 milioane tone, spun anali¿tii USDA în ultimul raport de pia¡å. Recolte mai mici au Australia (-1,5 milioane tone), Kazahstan (-2 mil. tone) ¿i Etiopia (-2 mil. tone). O produc¡ie în cre¿tere este estimatå pentru SUA, + 2 milioane tone, ¿i ajunge la 49,3 milioane tone. Comer¡ul mondial a scåzut cu 1,1 milioane tone, la 206,3 milioane tone, cu reduceri ale exporturilor din Australia, Brazilia ¿i Kazahstan.

tone), UE (37,5 mil. tone), Canada (23 milioane tone), Australia (21,5 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), SUA (19 milioane tone). Se estimeazå cå ¿i importurile sunt în scådere pentru Nigeria, Kazahstan ¿i Iran. Egiptul se men¡ine în topul importatorilor, cu 12 milioane tone, urmat de China, 11 milioane tone, Indonezia (10 milioane tone), Turcia (10 milioane tone), Algeria (8,7 milioane tone) ¿i UE (7,5 mil. tone).

Top 5 cei mai mari exportatori vor fi Rusia (50 mil. tone, mai mult cu 1 mil.

Consumul mondial este redus cu 3 milioane tone ¿i atinge cam 792,9 milioane tone, în principal din cauza cererii mai reduse de furaje pentru Ru-

¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au avut cea mai mare scådere, de 18 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 232 dolari/tonå. Cota¡iile UE au råmas practic neschimbate, 246 dolari/tonå, deoarece cererea puternicå din Asia ¿i

Africa a echilibrat concuren¡a Rusiei. ¥n Canada, pre¡urile au scåzut cu 6 dolari/tonå ¿i au ajuns la 312 dolari/tonå. Doar cota¡iile din Australia au crescut cu 4 dolari/tonå, la 316 dolari/tonå. Pre¡urile din SUA au scåzut cu 9

sia ¿i Kazahstan, ¿i a utilizårii industriale pentru Etiopia ¿i Nigeria. Stocurile mondiale pentru 2023/24 scad la 258,1 milioane tone, cel mai scåzut nivel din 2015/16.

Marilena R|DUCU

ºåri cu stocuri mari de grâu China

133 mil. t

Varia¡ie fa¡å de 2022/23 - 5 mil. t

SUA

18 mil. t

+ 2 mil. t

India

14 mil. t

+ 4,5

12 mil. tone

- 4,5 mil. t

Rusia

9 mil. tone

- 5,6 mil. t

2023/24

dolari/tonå ¿i au ajuns la 305 dolari/tonå. Cota¡iile din Argentina au înregistrat o scådere de 17 dolari/tonå ¿i au ajuns la 297 dolari/tonå.

Profitul Agricol 39/2023

Pre]uri [i pie]e

{i mai mult porumb

Principalele ]\ri produc\toare. Total> 1,213 milioane tone

USDA anun¡å o prognozå în cre¿tere a produc¡iei mondiale de porumb de la 1,213 miliarde tone la 1,215 miliarde. Un plus de 2 milioane tone venit din Argentina (+1 mil. de tone), UE (+0,3 mil. tone) ¿i Paraguay (+0.8 mil. tone). De aceea, USDA se a¿teaptå la exporturi mai mari de porumb din Argentina ¿i Paraguay, dar ¿i la o reducere pentru Statele Unite. Brazilia råmâne în topul exportatorilor, cu 59 milioane tone de porumb, urmatå de: SUA (52,5 milioane tone, mai pu¡in cu 0,5 mil. tone) Argentina (34 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone) Ucraina (19,5 milioane tone) Fed. Ruså (4,2 milioane tone) UE (4,1 milioane tone, mai mult cu 0,1 mil. tone). 18

La importatori, pe primul loc este UE (24 milioane tone), urmatå de: China (23 milioane tone) Mexic (18 milioane tone) Japonia (15,5 milioane tone)

Coreea de Sud (11,8 milioane tone) Vietnam (11,2 milioane tone) Iran (8,7 milioane tone) Egipt (7,5 milioane tone) Canada (2,2 milioane tone).

La licita¡iile din septembrie, cota¡iile porumbului din SUA au înregistrat o scådere de 6 dolari/tonå ¿i au ajuns la 229 dolari/tonå. Cererea de porumb råmâne slabå din cauza logisticii de pe fluviul Mississippi ¿i a concuren¡ei din partea Braziliei. ¥n Brazilia, pre¡ul a ajuns la 222 dolari/tonå, în scådere cu 3 dolari/tonå fa¡å de luna trecutå. Pre¡urile din Argentina au crescut cu 24 dolari/tonå, ajungând la 258 de dolari/tonå. Stocurile limitate ¿i recolta slabå din acest sezon au sus¡inut pre¡uri mult mai mari. ¥ncepând cu 21 iulie, ofertele din Ucraina nu au mai fost publicate.

Consumul mondial este estimat så atingå 1,200 mil. tone. Marii consumatori de porumb sunt: SUA (313 mil. tone, mai mult cu 6 mil. tone) China (304 mil. tone, mai mult cu 5 mil. tone) UE (79,5 mil. tone, mai mult cu 3 mil.) Brazilia (77,5 milioane tone) Mexic (45,7 milioane tone). Stocurile mondiale de porumb vor cre¿te cu 5 milioane tone ¿i ajung la aproximativ 313 milioane tone, reflectând în mare parte stocurile mari din Ucraina.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 39/2023

Pre]uri [i pie]e

China caut\ s\ cumpere grâu Dupå ce ploile abundente din acest sezon i-au afectat propria recoltå, China cautå så cumpere grâu din întreaga lume, iar importurile ar urma så atingå un nivel-record. China a cumpårat toate cantitå¡ile disponibile la export din Australia, iar în ultima lunå cumpåråtorii chinezi au rezervat cantitå¡i mari de grâu din SUA, Canada ¿i Fran¡a. Acest val de achizi¡ii vine dupå ce pre¡urile mondiale la grâu au coborât în septembrie la cel mai scåzut nivel din ultimii trei ani. Chiar dacå existå livråri suficiente pentru moment, apetitul în cre¿tere al Chinei adaugå un nou element de incertitudine la adresa lan¡urilor de aprovizionare care au devenit vulnerabile la råzboi ¿i politicile comerciale protec¡ioniste. Autoritå¡ile de la Beijing folosesc un sistem de cote pentru a gestiona importurile de produse alimentare, inclusiv

Conform USDA, China concureazå cu Egiptul pentru titlul de cel mai mare importator mondial de grâu, cu 11 milioane tone pe an.

grâul. În prezent, se permite importul a 9,636 milioane tone de grâu pe an, la un tarif vamal de 1%. Pentru importurile care depå¿esc cota, tariful vamal cre¿te la 65%, un nivel care nu este accesibil cumpåråtorilor priva¡i. Timp de mai mul¡i ani, aceastå cotå nu a fost depå¿itå. Înså din 2020 situa¡ia s-a schimbat, dupå ce acordul comercial încheiat de Beijing cu administra¡ia Trump a stimulat achizi¡iile de grâu din SUA. Anul trecut, importurile totale de grâu ale Chinei s-au situat la un nivel record de 9,96 milioane de tone, pe måsurå ce grâul a fost folosit ca înlocuitor pentru alte ingrediente utilizate la fabricarea nutre¡urilor pentru animale ¿i dupå ce consumul de pâine a crescut. În primele opt luni ale acestui an, importurile de grâu ale Chinei au ajuns deja la 9,56 milioane tone. Pentru China, cel mai mare furnizor de grâu este Australia.

Marilena R|DUCU

Australia: 24,5 milioane tone de grâu USDA estimeazå produc¡ia de grâu din Australia, pentru anul 2023/24, la 24,5 milioane tone, în scådere cu 38% fa¡å de recordul de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 12,6 milioane hectare, mai micå cu 0,45 milioane hectare fa¡å de anul trecut. Randamentul este de 1,94 tone/ha, în scådere cu 6% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 36% fa¡å de anul trecut. Perspectivele privind produc¡ia de grâu a Australiei au scåzut constant pe tot parcursul sezonului, dupå seceta din luna mai. Chiar dacå ploile au revenit în iunie, condi¡iile meteo din iulie pânå în septembrie au devenit neobi¿nuit de uscate, iar plantele au fost afectate în perioada criticå de înflorire. Brazilia: 9,8 milioane tone de grâu Pentru anul 2023/24 produc¡ia de grâu din Brazilia este estimatå så ajungå la 9,8 milioane tone, mai micå cu 8% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de aproximativ 3,4 milioane hectare, în cre¿tere cu 10% fa¡å de anul trecut. Randamentul grâului în Brazilia atinge cam 2,88 tone/ha, în scådere cu 5% fa¡å de prognozele de luna trecutå ¿i cu 16% fa¡å de anul trecut. ¥n Rio Grande do Sul, cel mai mare stat brazilian producåtor, recoltarea abia a început, iar estimårile indicå o scådere a randamentului cu 14%. ¥n Paraná, al doilea mare producåtor, s-a recoltat 70% din suprafa¡å, cu un radament redus la 2,95 t/ha. Kazahstan: 13 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Kazahstan pentru anul 2023/24 va ajunge probabil la 13 milioane tone, în scådere cu 21% fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 0,96 tone/hectar, mai mic cu 25% fa¡å de anul trecut. Se va cultiva o suprafa¡å de aproximativ 13,6 milioane hectare, mai mare cu 6% fa¡å de anul trecut.

Profitul Agricol 39/2023

Pre]uri [i pie]e

Africa de Sud traverseaz\ o criz\ de ou\ [i carne de pui Magazinele din Africa de Sud au råmas fårå ouå ¿i carne de pui dupå ce milioane de påsåri au fost sacrificate în ultimele såptåmâni din cauza focarelor de gripå aviarå. Datele Asocia¡iei Crescåtorilor de Pui din Africa de Sud aratå cå peste ¿apte milioane de påsåri au fost ucise în încercarea de a opri råspândirea virusului, echivalentul a 20-30% din numårul total din ¡arå. Majoritatea magazinelor fizice sau

online au råmas deja fårå ouå, iar cele care mai au stocuri au limitat numårul maxim care poate fi achizi¡ionat. Ouåle sunt singura surså ieftinå de proteine pe care o au la dispozi¡ie milioane de cetå¡enii såraci din Africa de Sud, a¿a cå impactul social al crizei este foarte mare. “Ace¿ti consumatori vor plåti acum un pre¡ mult mai mare pentru ouå, iar scumpirea lor va afecta multe alte produse care folosesc carne sau ouå ca in-

grediente”, a avertizat organiza¡ia Economic Justice and Dignity. Astral Foods, cel mai mare producåtor de ouå ¿i carne de pui din statul african, a anun¡at cå are deja pierderi totale de 11,5 milioane de dolari din cauza epidemiei. Compania spune cå virusul se råspânde¿te foarte rapid, iar fermieri locali sunt deja afecta¡i de infla¡ia ridicatå ¿i penele dese de curent.

Kenya permite importul de alimente modificate genetic Un tribunal din Kenya a permis importul ¿i cultivarea organismelor modificate genetic ¿i a decis cå guvernul a luat toate måsurile necesare pentru reglementarea lor. Acum un an, statul african a autorizat alimentele modificate genetic în încercarea de a rezolva criza alimentarå din ¡arå, dupå mai mul¡i ani de secetå severå. Autoritå¡ile sperå ca semin¡ele modificate så creascå semnificativ recolta internå, în special prin cultivarea unor varietå¡i de porumb rezistent la secetå. Organiza¡ia Law Society of Kenya a contestat înså legea în instan¡å ¿i sus¡ine cå guvernul nu a organizat o dezbatere publicå pe acest subiect foarte controversat. Tribunalul pentru Agriculturå ¿i Mediu din Kenya a respins plângerea organiza¡iei, care nu a reu¿it så demonstreze cå legea este neconstitu¡ionalå. Instan¡a nu s-a pronun¡at asupra riscurilor legate de ali20

mentele modificate genetic, pentru cå existå alte institu¡ii de stat cu atribu¡ii în acest domeniu. Kenya nu a reu¿it pânå acum så cultive plante modificate genetic, din cauza reticen¡ei fermierilor locali. Mai multe organiza¡ii agricole spun cå guvernul s-a gråbit cu autorizarea lor ¿i nu a evaluat eventualele riscuri pentru sånåtate ¿i protec¡ia mediului. În plus, fermierii se tem cå vor ajunge så depindå de semin¡e modificate genetic scumpe, produse de mari companii interna¡ionale. pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 39/2023

CULTURI

VEGETALE Agen]ia de Protec]ia Mediului>

trebuie oprit\ arderea miri[tilor! Fenomenul arderilor de vegeta¡ie a atins cote fårå precedent anul trecut, când au fost de 2,6 ori mai multe decât în 2018, aratå statisticile Inspectoratului pentru Situa¡ii de Urgen¡å. De exemplu, anul acesta, în primele 6 luni s-au înregistrat alte 5.587 de incendii de vegeta¡ie, adicå mai mult de 30 pe zi. “De la 8.191, în 2018, pânå la 20.945, în 2022, este o diferen¡å care aratå cå numårul piromanilor a crescut constant, în ciuda måsurilor de pazå ¿i sanc¡iunilor tot mai mari”, avertizeazå Lauren¡iu Alexandru På¿tinaru (foto), pre¿edintele Agen¡iei Na¡ionale pentru Protec¡ia Mediului (ANPM). Conform OUG nr. 195/2005, arderea miri¿tilor, stufului, tufåri¿urilor, litierei pådurii ¿i vegeta¡iei ierboase constituie contraven¡ie ¿i se sanc¡ioneazå cu amendå de la 7.500 de lei la 15.000 de lei pentru persoane fizice ¿i de la 50.000 de lei ¿i pânå la 100.000 de lei pentru persoane juridice. În cazul în care pe aceste suprafe¡e se aflå arii protejate sau terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infrac¡iuni ¿i se sanc¡ioneazå penal. “Trebuie så oprim arderile de vegeta¡ie ¿i så pedepsim piromanii! Anul trecut, 15 oameni ¿i-au pierdut via¡a din cauza acestor incendii. Anul acesta, al¡i Profitul Agricol 39/2023

2 au decedat în urma arderilor scåpate de sub control. Ideea cå arderea face bine påmânturilor este profund gre¿itå. În realitate au efect negativ atât asupra biodiversitå¡ii ¿i ecosistemelor, cât ¿i asupra sånåtå¡ii umane”, subliniazå pre¿edintele ANPM. Din datele anului trecut, cele mai multe incendii de vegeta¡ie s-au înregistrat în jude¡ul Prahova, urmat de Dâmbovi¡a ¿i de Hunedoara.

8 motive pentru care arderile de vegeta¡ie trebuie evitate 1. Arderea miri¿tii conduce la reducerea recoltelor cu 25-35%, iar cel mai puternic afectate sunt recoltele de grâu ¿i orz; 2. În urma arderii vegeta¡iei sunt returnate în sol doar circa 50% din elementele provenite din arderea bioma-

sei, restul împrå¿tiindu-se cu cenu¿a; 3. Douå elemente de importan¡å majorå în circuitul biochimic - carbonul ¿i azotul - se pierd total prin ardere; 4. Fumul rezultat se ridicå în atmosferå pânå la circa 25 de kilometri ¿i se poate råspândi pe distan¡e foarte mari; 5. Cresc de 20 de ori cantitå¡ile de pulberi în suspensie din aer ¿i particule de funingine PM 2,5; 6. Elibereazå cantitå¡i foarte mari de dioxid de carbon ¿i alte gaze cu efect de serå; 7. Cresc inciden¡a bolilor respiratorii ¿i a crizelor acute de astm; 8. Pot provoca boli respiratorii acute la copii ¿i modificåri ale func¡iei ventilatorii pulmonare.

Arin DORNEANU 21

CULTURI VEGETALE

Cum s\ r\mâi rentabil în anii care vin ing. Ionu] B|RBULESCU director cercetare-Dezvoltare Saaten-Union România

Saaten-Union a recoltat platforma demonstrativå de porumb, locul unde ¿i-au dat întâlnire cu fermierii în zilele de 89 august 2023. Eveniment la care to¡i fermierii au avut ocazia så observe hibrizii de porumb ¿i floarea-soarelui.

Pentru anul 2023 a fost înfiin¡atå cultura de porumb într-o schemå de fertilizare minimå: zero îngrå¿åminte chimice ¿i 500-600 kg/ha de îngrå¿åminte BIO, procesate. ¥n ceea ce prive¿te tehnologia completå pe care au aplicat-o speciali¿tii Saaten-Union România, aceasta cuprinde tehnici moderne ¿i adaptate la actualele condi¡ii pedoclimatice. 22

Cultura premergåtoare a fost cea de cereale påioase de toamnå. Dupå recoltare, s-a înfiin¡at un covor verde, marca Viterra Seeds, compus din bob de toamnå, mazåre de toamnå, mu¿tar ¿i ovåz. Covorul verde a fost desfiin¡at pe data de 15 ianuarie, prin aråturå. Pentru pregåtirea patului germinativ a urmat o singurå trecere cu combinatorul pe data de 09.04.2023. Pe data de 18.04.2023 s-a efectuat semånatul, la o densitate de 67.000 boabe/ha pentru to¡i hibrizii prezen¡i, hibrizi de la FAO250 pânå la FAO450. Pentru a controla spectrul de buruieni prezent în solå, a fost aplicat un erbicid preemergent care con¡ine S-metolaclor ¿i terbutilazin. Concomitent cu aceastå erbicidare a fost fåcut ¿i tratamentul cu insecticid pentru a combate dåunåtorii prezen¡i. Ultimul tratament efectuat în vegeta¡ie a fost reprezentat de erbicidarea completå cu produse pentru a combate buruienile probleme din solå. Erbicidele

folosite au avut substan¡ele active nicosulfuron ¿i mesotrione. ¥n momentul recoltårii, în prima såptåmânå din septembrie, produc¡iile înregistrate au fost dupå cum urmeazå, conform graficului: Pentru grupele de maturitate FAO250-300, s-a observat o foarte bunå dezvoltare a plantelor. Ar¿i¡a care a apårut nu a afectat ace¿ti hibrizi ¿i astfel ei au putut så se dezvolte conform resurselor pedologice pe care le-au avut la dispozi¡ie. Pentru grupele de maturitate FAO300-350 s-a observat o dezvoltare puternicå a plantelor, ¿tiule¡ii au fost foarte bine dezvolta¡i, poleniza¡i pânå în vârf. Din aceastå grupå, hibridul Spartan FAO320 s-a remarcat, din nou, ¿i a ob¡inut o frumoaså produc¡ie de 9.300 kg/ha, la umiditate de 13%. Pentru grupele de maturitate FAO350-380 se observå o staF bilitate în jurul valorii de 7.000 Profitul Agricol 39/2023

CULTURI VEGETALE kg/ha. De¿i sunt hibrizi cu poten¡ial de produc¡ie mult mai ridicat decât cei timpurii, ace¿tia au avut un nivel de produc¡ie mai mic din cauza ar¿i¡ei atmosferice ¿i prin prisma faptului cå necesarul de resurse, respectiv de apå, este unul mai ridicat. Pentru aceastå grupå de maturitate se remarcå: Noul hibrid de porumb Ilirka FAO380, care a dezvoltat plante viguroase, mårimea ¿tiule¡ilor a fost una mare, perfect poleniza¡i cu o inser¡ie medie-înaltå ¿i tulpini foarte puternice ¿i sånåtoase. Valoarea randament boabe a fost de 84%. Hibridul Replik FAO370 s-a remarcat printr-o dezvoltare puternicå ¿i uniformå, a ob¡inut o produc¡ie de 6.125 kg/ha la STAS, umiditatea la recoltat a fost de 13,4%. ªtiule¡ii au fost medii ¿i uniformi, toate plantele au fructificat ¿i

au atins o înål¡ime medie de 190 cm. Valoarea randament boabe a fost cea mai bunå din platformå: 90%. Hibridul este recunoscut pentru poten¡ialul mare de produc¡ie ¿i ritmul foarte rapid de pierdere a apei din bob. Grupele de maturitate FAO420-450 au fost foarte slab dezvoltate, acestea nu au fåcut fa¡å dezechilibrului din câmp dintre apå, temperaturå ¿i consum caracteristic. Indicele foliar fiind semnificativ mai mare decât la celelalte

grupe, mai timpurii. Ca nivel de productivitate, media generalå a câmpului a fost de 7.277 kg/ha pentru hibrizii FAO250-FAO400.

¥n perioada urmåtoare, echipa Saaten-Union România urmeazå så înfiin¡eze platforma de cereale påioase de toamnå. Se vor semåna orz, grâu, triticale, inclusiv specialitå¡i precum: grâu spelta, grâu durum.

Noutå¡ile Saaten-Union România din acest an GR¢U Soiul semitardiv SU Tarroca a realizat în platformele na¡ionale produc¡ii de peste 10.600 kg/ha. Aceastå produc¡ie a fost atinså ¿i în platforma organizatå de partenerul Agroind Cauaceu, in localitatea Diosig, jude¡ul Bihor. ¥n platforma internå Saaten-Union, soiul SU Tarroca a fost semånat in atelierul de densitå¡i pentru a identifica cea mai productivå ¿i cea mai rentabil densitate. Produc¡iile ob¡inute au fost dupå cum urmeazå:

1. Norma de semånat 320 b.g./mp 6.807 kg/ha; 2. Norma de semånat 360 b.g./mp: 6.825 kg/ha; 3. Norma de semånat 400 b.g./mp 6.682 kg/ha. SU Tarroca este un soi de grâu cu o mare capacitate de înfrå¡ire, 4-5 fra¡i fertili în condi¡ii optime, care råspunde favorabil ¿i condi¡iilor intensive, inclusiv la irigat. Capacitatea de produc¡ie este una mare, de peste 10.000 kg/ha. Este un soi de grâu nearistat, semitar-

div ¿i echilibrat din punctul de vedere al toleran¡ei la principalele boli ale aparatului foliar. Frunza stindard este foarte bine dezvoltatå ¿i are mårime mare. Se poate cultiva în toate zonele de culturå ale grâului. Papillon. Este soiul de grâu care a dovedit la recoltat produc¡ii mari ¿i stabile. Acesta a ob¡inut produc¡ii de peste 12.000 kg/ha în ultimii doi ani. Este un soi de grâu panificabil, aristat, semitimpuriu, cu o toleran¡å ridicatå la iernat. ¥n platforma demonstrativå SaatenUnion fermierii vor avea ocazia så admire pe întreaga perioadå de vegeta¡ie dezvoltarea culturii în condi¡iile pedoclimatice specifice jude¡ului Cålåra¿i, într-o tehnologie medie cåtre minimå. Este o oportunitate unicå de o observa ¿i de a adapta anumite verigi tehnologice astfel încât så påstråm rentabilitatea pentru fermele din România. Vå invitåm så ne fi¡i alåturi ¿i în sezonul urmåtor pentru a descoperi noutå¡ile pe care vi le-am pregåtit.

Profitul Agricol 39/2023

CULTURI VEGETALE

Europa [i riscul de secet\ Institutul de Cercetare al Uniunii Europene (JRC) a realizat Atlasul european al riscului de secetå, despre care ni se spune cå "oferå pentru prima datå o evaluare ¿i o cartografiere a riscurilor ¿i impactului secetei în UE".

Sunt luate în calcul trei scenarii: o încålzire globalå de 1,5 grade, respectiv de 2 ¿i de 3 grade. Analiza a integrat constatårile din literaturå, consultåri cu exper¡i ¿i evaluåri bazate pe date din cele 27 de state membre. În timp ce schimbårile climatice au dus deja la secete meteorologice mai intense ¿i persistente în sudul Europei, este de a¿teptat ca aproape toatå Uniunea så fie mai afectatå de secetå în perioada urmåtoare.

Profitul Agricol 39/2023

Cu cât temperatura medie globalå va cre¿te, cu atât mai frecvente vor fi fenomenele de secetå. Regiunea mediteraneeanå ¿i în special Peninsula Ibericå sunt cel mai expuse riscului din cauza unei tendin¡e clare de cre¿tere a condi¡iilor uscate cauzate de încålzirea globalå. Regiunile nordice se pot confrunta cu o cre¿tere a frecven¡ei ¿i intensitå¡ii extremelor.

În Europa de Est, în special, România se confruntå deja cu riscuri relativ mari, iar previziunile aratå un risc crescut în mai multe sectoare. În Vest, pe lângå Spania ¿i Portugalia, risc crescut de instalare a secetei se consemneazå ¿i pentru nordul Fran¡ei,

nu doar pentru jumåtatea de sud, ca pânå acum. Fran¡a este deosebit de vulnerabilå atât din punct de vedere nuclear, cât ¿i din punct de vedere hidroenergetic, cu riscuri care se estimeazå cå vor cre¿te semnificativ.

Ca måsuri preventive sau de contracarare a secetei sunt men¡ionate scur tarea ciclurilor de rota¡ie a pådurilor, amestecarea adecvatå a speciilor de arbori, zonele tampon din jurul ecosistemelor desemnate, care pot ajuta la adaptarea ecosistemelor de apå dulce, agricultura de precizie ¿i politicile de diversificare a resurselor de apå, politici de reutilizare a apei.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Holde Agri 13.200 ha Agrinvest 8.200 ha Agricom Borcea 17.500 ha Al-Dahra Agricost 57.000 ha

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm/ogor la data de 9 octombrie

ªerban Grup 15.000 ha

Un an în care [i fermele mari “gâfâie” Care au fost recoltele acestui an? Pre¡urile de valorificare au permis ¿i ni¡el profit? Care sunt adaptårile tehnologice la condi¡iile de secetå, ce persistå ¿i în debutul noului an agricol? Cum decurge campania de toamnå? La aceste întrebåri ¿i la altele ne-au råspuns cinci administratori de ferme mari, cu terenuri în sudul Moldovei, Oltenia, Muntenia, Bårågan ¿i Dobrogea. Cu o excep¡ie, ei vorbesc de pierderi financiare sau câ¿tiguri marginale din cauza pre¡urilor mici de valorificare a produc¡iei. 26

Mihai Solomei, Al-Dahra Agricost, 57.000 ha “Vrem împåduriri sau culturi acoperitoare în loc de pârloagå!” Pentru cel mai mare conglomerat de ferme din România, anul se încheie cu profit mic, de¿i produc¡iile au fost peste mediile multianuale, gra¡ie iriga¡iilor.

“Inputurile au fost scumpe, iar la costul lor se adaugå cel al iriga¡iilor. Irigåm non-stop din luna mai. Acum irigåm culturile de toamnå. Seceta se vede ¿i prin faptul cå nivelul Dunårii este foarte scåzut, la 50 de cm, cum era anul trecut în iunie”, spune Mihai Solomei, director în Insula Mare a Bråilei. Se preconizeazå precipita¡ii de 1015 l/mp såptåmâna aceasta, înså e prea pu¡in, ar fi nevoie de minim 50-60 de l, pentru o dezvoltare lini¿titoare a culturilor, înainte de iernare. Fårå iriga¡ii, Agricost ar fi înregistrat pierderi uria¿e. La neirigat produc¡iile au fost ¿i cu 50% mai mici. De exemplu, grâul neirigat a F dat 4 t/ha, la irigat 8-9 tone. Me-

Robert VERESS Profitul Agricol 39/2023

CULTURI VEGETALE dia pe 11.500 ha - 7,5 t/ha. La orz, media a fost mai mare cu o tonå - 8,5 t/ha pe 6.300 ha. Floarea-soarelui a dat 3,5 t/ha pe 7.200 ha, soia 3,9 t/ha pe 6.300 ha. Din cele 11.400 ha de porumb irigat s-au recoltat 1.400 ha, iar media deocamdatå e la 11 t/ha. Solomei sperå så se închidå la 11,5 - 12 t/ha. Profitabilå s-a dovedit a fi lucerna. S-au ob¡inut 16 tone/ha dupå uscare, de pe 12.000 ha. Costul de produc¡ie e similar cu al porumbului, iar valorificarea se face cu 220-230 de euro/t, fa¡å de 160 de euro/t în cazul porumbului. “A devenit complicatå valorificarea lucernei, mai ales cå în China s-a schimbat modul de furajare al animalelor. Dar se gåsesc solu¡ii. În schimb, cultura de floarea-soarelui nu se justificå la sub 350 de dolari/tona. ªi hai, cå noi am avut produc¡ii, dar ce fac fermierii care n-au avut iriga¡ii ¿i au scos o tonå/ha sau chiar mai pu¡in? Pre¡urile din pia¡å nu sunt fire¿ti. Sunt exagerat de mici - consider cå sunt artificial men¡inute cu 20% sub ce ar trebui så fie. Probabil unii compenseazå pierderile de anul trecut, când pre¡urile au fost mari”.

Solomei e rezervat în privin¡a noului an agricol. ªi are mai multe argumente. În primul rând, evident, ar fi seceta ce se prelunge¿te - dar så råmânem optimi¿ti, poate cå a doua parte a toamnei ¿i iarna vor fi mai generoase în precipita¡ii. În al doilea rând, înså, costul inputurilor råmâne ridicat. “Chiar dacå pre¡ul îngrå¿åmintelor s-a înjumåtå¡it fa¡å de anul trecut, nu a revenit la nivelul de dinainte de crizå. Dimpotrivå, în ultima lunå, fosforul ¿i azotul au crescut, din nou, cu 70-80 de dolari/tona. În schimb, valorificarea produc¡iei se face la pre¡urile de acum 3-4 ani, în timp ce pentru inputuri cheltuim cu 40% mai mult raportat la aceea¿i perioadå”. Vin la rând cererea scåzutå, blocajele de pe liniile de transport ¿i, mai mult, trebuie så lase 2.900 de hectare nelucrate. 28

“Pârloaga e o mare problemå, o mare eroare. De ce trebuie så cre¿tem rezerva de boli ¿i de buruieni? Altceva e så faci agriculturå conservativå, cu prelucrare minimå sau deloc a solului ¿i så folose¿ti culturi acoperitoare, bune pentru sol, bune ¿i pentru randamente. Noi am trecut deja la no-till, fårå så ne împingå nimeni de la spate... Sau se putea så se impunå împådurirea acelor suprafe¡e. Ar fi fost mult mai bine pentru naturå ¿i pentru agriculturå, deopotrivå. Noi avem 78 de ha de perdele forestiere ¿i extindem aceastå suprafa¡å”. Pentru noul an, structura culturilor în IMB råmâne aceea¿i ca anul trecut: cu excep¡ia grâului, care va scådea cu cele 2.900 de ha nelucrate, la 8.600 ha. Orzul va fi semånat pe 6.300 ha. Pentru anul viitor, va semåna porumb pe 11.400 ha, soia pe 7.200 ha, floare pe 6.300 ha, iar lucerna råmâne cu cea mai mare suprafa¡å, 12.000 ha.

Arnaud Charmetant, Agricom Borcea, 17.500 ha “Produc¡ii mai slabe ca în 2020”

În anii din urmå, pe vremea aceasta, Arnaud Charmetant nu ar fi avut re¡ineri în a spune cå ob¡ine profit la Agricom. Înså sezonul åsta i-a dat mari båtåi de cap. “Produc¡iile medii, la toate culturile,

sunt mai slabe chiar în compara¡ie cu cele din anul 2020”, spune Charmetant. Este primul sezon în care sunt afectate de secetå atât culturile de toamnå, cât ¿i cele de primåvarå. “Singura culturå care nu a fost semnificativ mai slabå fa¡å de un an normal a fost orzul. La celelalte culturi, pierderile de produc¡ii au variat între 10 ¿i 40%. Asta, în condi¡iile în care costurile de produc¡ie au fost ridicate. De pre¡urile de valorificare nu ne plângem, fiindcå sunt pe cale så se normalizeze, så revinå la cele de dinaintea crizelor succesive.” Pierderile cele mai mari s-au înregistrat la culturile de primåvarå neirigate: porumb, soia, floarea-soarelui. Media la floare a fost 1,8 tone/ha, la porumb neirigat 3 tone/ha. Porumbul irigat încå nu a fost recoltat. Produc¡ia nu va fi spectaculoaså, pentru cå e un hibrid cultivat pentru anumite calitå¡i care sunt premiate de contractor. Înainte de a concluziona dacå anul se încheie cu pierdere sau profit, spune cå mai are stocuri de valorificat ¿i trebuie våzute rezultatele finale, dupå procesare, de la produc¡ia de såmân¡å de porumb ¿i floarea-soarelui, care reprezintå o parte semnificativå a afacerii. În structura culturilor de la Agricom existå 600 de ha de porumb såmân¡å ¿i aproape 200 de ha de floarea-soarelui. Pentru noul an Charmetant a crescut suprafa¡a alocatå culturilor de toamnå. Din 17.500 de hectare, câte lucreazå în total, 3.800 vor fi cultivate cu orz, 3.300 ha cu grâu în culturå clasicå, 500 de ha cu grâu ecologic, pe 1.000 ha pune rapi¡å ¿i lucernå pe 700 ha. Mai sunt ¿i 900 ha pârloagå. Rapi¡a este semånatå, înså råsårirea s-a produs, deocamdatå, pe doar 30% din suprafa¡å. Råmâne de våzut dacå ploile a¿teptate vor rezolva problema. A început ¿i semånatul orzului, campania fiind întârziatå deliberat cu o såptåmânå, înså, în lipsa umiditå¡ii, såmân¡a stå ca în sac. O noutate este cå cea mai mare parte a suprafe¡ei cu påioase (cu excepProfitul Agricol 39/2023

CULTURI VEGETALE ¡ia grâului cultivat ecologic) va fi semånatå direct, dupå o tåvålugire a resturilor vegetale. “Vremea ne-a for¡at mâna så ne adaptåm mai repede decât plånuiam tehnologia. Pentru terenul din Baltå avem o semånåtoare nouå, iar pentru terenul din teraså folosim o semånåtoare de minimum till adaptatå pentru a face ¿i no-till”. Rapi¡a a fost semånatå în mare parte dupå o minimå prelucrare a solului. Acolo unde a fost semånatå direct, nu a råsårit deloc. “Încå nu am o explica¡ie de ce se întâmplå asta. Probabil va trebui så ne mai perfec¡ionåm tehnologia no-till”. Agricom va fi ¿i gazda celei de-a patra edi¡ii a Zilei Grâului Bårågan. Platforma a fost înfiin¡atå chiar såptåmâna trecutå. “APPR va avea 30 de soiuri de grâu ¿i 10 de orz. Separat, cu un distribuitor teståm alte 5-6 soiuri de grâu ¿i de orz. Probabil în primåvarå vom testa ¿i ceva porumb”.

Nicolae ªerban, ªerban Grup, 15.000 ha “EBITDA e 35%”

ªerban Grup este ca un tanc ce trece impetuos prin orice teren, în orice condi¡ii, adunând noi componente de peste tot, care-l fac ¿i mai mare ¿i mai puternic... “Anul agricol se încheie bine. EBITDA (profitul înainte de a scådea amortiProfitul Agricol 39/2023

zarea, dobânzile ¿i cheltuielile cu impozitul pe profit - n.r.) e 35%”, spune administratorul afacerii, Nicolae ªerban. ªerban Grup înseamnå, între multe altele, ferme vegetale de 15.000 de ha, cu terenuri råspândite în Vaslui, Bacåu ¿i Vrancea. În Vaslui semånatul se face direct, la toate culturile, în Bacåu cu o prelucrare minimå sau direct. Produc¡iile medii: orz ¿i grâu peste 6 tone/ha, cu o medie mai micå în Vaslui, de 5 tone, fiindcå în Bacåu au fost mai multe precipita¡ii ¿i unele suprafe¡e au fost irigate; la floarea-soarelui 3 tone/ha (2,2 t/ha în Vaslui); sorg 5 t/ha (a fost cultivat pe o suprafa¡å micå, de 80 ha, în Vaslui); porumb cultura a doua pentru siloz, la irigat - produc¡ie probabilå 40 tone/ha. Din 15.000 ha, a semånat rapi¡å pe 3.600 ha: 2.600 ha la Vaslui ¿i 1.000 în Bacåu. Grâu ¿i orz pune acum pe alte 6.500 ha. Rapi¡a a fost semånatå direct, între paie, cu paiele în picioare. E råsåritå deja pe 1.800 ha, acolo unde a fost semånatå înainte de ploaia din septembrie. Rapi¡a neråsåritå probabil va fi întoarså, iar în primåvarå pe acea suprafa¡å se va cultiva floarea-soarelui. Pentru rapi¡å, Nicolae ªerban folose¿te geneticå Pioneer. Campania de semånat la grâu ¿i orz e în plinå desfå¿urare. La no-till, mizeazå pe soiurile române¿ti Glosa ¿i PG. Face orz de bere ¿i preferå soiurile Soufflet. Culturile de påioase vor fi recoltate cu stripere - combine cu header rotativ, care iau doar boabele ¿i laså paiele în picioare. “Sistemul s-a dovedit foarte bun. Paiele sunt distruse natural, de microorganisme aerobe”. Toate proiectele începute anul trecut sunt fie finalizate, fie pe cale de a se finaliza. A crescut suprafa¡a irigatå la 2.000 ha: 730 ha iriga¡ii prin picurare, diferen¡a cu pivo¡i, liniare ¿i tamburi. Cre¿te suprafa¡a cultivatå cu cartof de la 550 ha (anul acesta) la 650 ha. Mai

pune ¿i 100 ha de ceapå. Produce cartofi pentru chips, având contracte cu Pepsi ¿i Intersnack, ¿i cartofi pentru industrializare (cartofi de pråjit congela¡i, la pungå). “La anul vom avea capacitate de depozitare 21.000 de tone cu temperaturå controlatå (frigorifer), linie de optisort ¿i robot de paletizat în func¡iune. Finalizåm ¿i ferma de gåini ouåtoare. Avem furajele necesare pentru maternitatea de vaci de carne - 500 capete. Vream så achizi¡ionåm 1.000 de tåura¿i pe care så-i îngrå¿åm de la 300 la 650 de kg în iarna asta”.

Marius Botea, Holde Agri, 13.200 ha “Renun¡åm la porumb!”

Holde Agri exploateazå 6.000 ha în Teleorman (3.830 ha la Ro¿iori ¿i 2.300 ha la Videle), 3.720 ha în Cålåra¿i, la Frumu¿ani, 3.350 ha la Con¡e¿ti, în jude¡ul Dâmbovi¡a. Culturile de toamnå au dat produc¡ii bune. Media la rapi¡å a fost 3,5 tone/ha pe 3.000 de ha - spectaculos, considerând ¿i faptul cå au fost exploatate ¿i terenuri noi, pe care Marius Botea, coordonatorul fermelor, abia le cuno¿tea. La grâu media a fost de 5,9 tone/ha. Cum cheltuiala a depå¿it 6.000 de lei pe hectar, cultura nu a fost profitabilå, la pre¡urile curente de achizi¡ie. La culturile de primåvarå, F 29

CULTURI VEGETALE F

situa¡ia e mult mai proastå, atât din cauza secetei, cât mai ales a

ar¿i¡ei. “Am terminat recoltatul. Încå nu am determinat cu exactitate mediile, dar floarea-soarelui e pe la 2 tone/ha. Tot aproape 2 t/ha am ob¡inut ¿i la floarea-soarelui culturå ecologicå, fårå îngrå¿åminte, fårå pesticide, în fermå învecinatå, cu acela¿i regim pluviometric. E limpede cå, în condi¡ii de secetå, cu orice chimizare otråve¿ti mediul plantei, care nu se mai simte în largul ei. La porumb, pe Frumu¿ani am fåcut 1,5 tone/ha, în Teleorman 2-3 tone/ha, Dâmbovi¡a peste 5 tone/ha. Mai avem ¿i câteva zeci de ha la irigat, acolo evident produc¡iile sunt mai bune”. Din 13.200 ha, rapi¡a este semånatå de o lunå de zile deja, pe 3.500 ha. ¥n premierå, înfiin¡eazå ¿i 700 ha cu orz. La rapi¡å, cu excep¡ia unei sole de 200 de ha din Teleorman, unde a cåzut o ploaie, nimic nu a råsårit. În anii anteriori, Botea nu a întors niciun hectar de rapi¡å, dar anul acesta se teme cå s-ar putea så se întâmple ¿i aceasta. Sperå så vinå ploi “sånåtoase” måcar în noiembrie, dacå nu se instaleazå geruri de -15 grade pentru 4-5 nop¡i. Måcar så apuce rapi¡a så facå 4-5 frunze, så poatå ierna în siguran¡å. Din punctul de vedere al geneticii, folose¿te vârfurile de gamå ale mai multor companii, pe diverse segmente de maturitate ¿i toleran¡e, ca så plafoneze riscurile ¿i så scoatå o medie bunå: PT298 ¿i PT314 de la Pioneer, Capello de la Lidea, Umberto de la KWS ¿i DK Excited de la Bayer. În pofida secetei, a început ¿i semånatul la påioase. De anul acesta pune ¿i orz, ca så mai atenueze din impactul pierderii de asolament înregistratå prin renun¡area la porumb - nu-l va mai cultiva deloc la neirigat. Suprafa¡a cu grâu cre¿te de la 4.000 ha anul trecut, la 5.000 de hectare. Se adaugå 700 de ha de grâu în culturå ecologicå - suprafa¡å similarå cu cea de anul trecut. 30

La grâu folose¿te soiurile pe care ¿i le-a multiplicat: PG102 (Rodbun), Glosa (Fundulea), Obiwan ¿i Solenzara (RWA).

Dan Såvoiu, Agrinvest, 8.200 ha “Extindem lucrårile conservative ale solului” În programul Agrinvest Golden Relationships sunt înscri¿i 8 fermieri, care lucreazå 8.200 de ha în total, în jude¡ele Mehedin¡i, Olt, Giurgiu, Vrancea, Tulcea, Constan¡a. Agrinvest le asigurå acestora suport tehnic, prin intermediul inginerului Dan Såvoiu, coordonatorul programului, suport economico-financiar (prin ifn-ul grupului), logistic (depozitare), juridic. “Ne ocupåm de tot ce se întâmplå în aceste ferme, de la inputuri ¿i utilaje pânå la produsele finite. Finan¡åm inclusiv achizi¡iile de terenuri ¿i iriga¡iile. De pildå, am oferit consultan¡å în negocierea investi¡iilor în iriga¡ii ¿i achizi¡ia de utilaje performante ¿i terenuri agricole, cu ajutorul finan¡årii ob¡inute de la Agrinvest IFN”, puncteazå Såvoiu. Ca multe alte ferme comerciale mari din România, ¿i cele din programul Golden Relationships (parteneriate de aur l-am traduce noi) au fost afectate în principal de pre¡urile de valorificare a produc¡iilor. “Ne-am aprovizionat din toamnå cu tot ceea ce trebuia, îngrå¿åminte ¿i pesticide, bugetându-ne culturile pe o previzionare a unei scåderi de pre¡uri nu atât de pronun¡atå pe cât s-a realizat. Ne a¿teptam la minim 1,2 lei/kg la påioase, 2 lei/kg la floare ¿i rapi¡å, 1

leu/kg la porumb. S-a våzut încå de la contractele forward, în februarie-martie, cå lucrurile stau mai prost decât anticipasem, dar deja era prea târziu ca så mai putem face ceva”. Cheltuiala medie pe hectar a depå¿it 6.000 de lei. ªi-atunci, cu 90 de bani/kg de grâu, la o produc¡ie medie de 6 t/ha, cheltuielile nu se recupereazå. Produc¡iile cele mai mici le-au ob¡inut fermele din Tulcea ¿i Constan¡a. Pierderile au fost ¡inute sub control prin faptul cå ¿i cheltuielile au fost men¡inute acolo sub 5.000 de lei. “Am realizat, din toamnå, cå nu e cazul så facem investi¡iile obi¿nuite. Am redus cantitatea de îngrå¿åminte la jumåtate. Dar tot nu am reu¿it så generåm profit”, recunoa¿te Såvoiu. Produc¡iile medii, a¿adar, sunt: 6 tone la grâu, pe 4.000 ha, 6,2 tone la orz, pe 1.500 ha, 3 tone la rapi¡å, pe 2.000 ha (cu varia¡ii de la 2 tone/ha în Constan¡a-Tulcea, la 4,4 tone/ha în Olt), 2 tone/ha la porumb, pe 300 ha, 1,5 tone/ha la floarea-soarelui, pe 400 ha. “Avem în Olt o fermå cu fertirigare prin picurare la porumb, pe 52 ha. Acolo intråm la recoltat în câteva zile. Anticipåm o produc¡ie de 16 tone/ha. Care va fi profitabilå, chiar dacå pre¡ul la porumb, azi, este 0,77 bani/kg”. Rapi¡a a fost semånatå (pe 1.800 ha), dar nu e råsåritå. La momentul discu¡iei era spre finalizare ¿i campania de la påioase. S-au påstrat suprafe¡ele de anul trecut. Pentru anul agricol 2023-2024 noutatea e extinderea tehnicilor conservative de lucrare a solului. “Minim till foloseam de regulå la culturile de toamnå, acum folosim ¿i la cele de primåvarå. Trecem ¿i la no-till pe terenurile u¿oare. Fiindcå semånatul direct, în opinia mea, nu se potrive¿te pe terenurile grele, argiloase”. Såvoiu vede o mare provocare în respectarea deciziei europene de a se låsa pârloagå pe 5% din suprafa¡å. “De ce pârloagå ¿i så nu cultivåm suprafa¡a respectivå cu leguminoase nu în¡eleg”. Profitul Agricol 39/2023

CULTURI VEGETALE

Campionii rapi]ei [i Soiurile ¿i hibrizii care fac produc¡ii în anii considera¡i dificili sunt mândria oricårei companii. În ceea ce prive¿te rapi¡a, Corteva vå propune så da¡i o ¿anså hibridului PT303 Sclerotinia Protector, care a confirmat printr-o productivitate ridicatå. PT 303 este un hibrid rezultat în urma a 10 ani de cercetare, care a uimit încå din faza de testare prin tot ceea înseamnå dezvoltarea plantei ¿i toleran¡a la Sclerotinia, dar mai ales prin productivitatea ridicatå. “Anul acesta, PT303 Sclerotinia Protector a fost vedetå în lanurile de rapi¡å din întreaga ¡arå, iar fermierii care l-au ales au avut rezultate nea¿teptate la proba cântarului”, spunea Maria Cîrjå, marketing manager Corteva. Datoritå lui, o multitudine de fermieri au avut produc¡ii de top, de campioni, cum le spun cei de la Corteva. Pe unii dintre ei i-am prezentat în cadrul reportajelor locale, pe al¡ii vå invitåm så-i cunoa¿te¡i pentru cå ¿i-au împårtå¿it experien¡a în rândurile de mai jos. “PT303 a oferit titulatura de fermier campion unei serii importante de agricultori, pentru cå, din Bihor la Cålåra¿i, din Ia¿i în Teleorman, din Timi¿ la Gala¡i, nu a existat zonå în care acest hibrid så nu ofere produc¡ii uimitoare, chiar ¿i în condi¡ii grele de culturå. De aceea suntem mândri ¿i vrem så îi asiguråm pe to¡i colaboratorii Corteva cå mereu le vom pune la dispozi¡ie cele mai bune solu¡ii pentru a le face afacerea profitabilå”, a conchis Maria Cîrjå. 32

o produc¡ie de 4.709 kg/ha.

Roland Heilman din localitatea Tårian, jude¡ul Bihor, a avut campania trecutå 100 ha cu rapi¡å, din totalul de 600 ha pe care le lucreazå în cadrul fermei Mady Speed Int SRL. Hibridul PT303 Sclerotinia Protector, semånat dupå culturå de grâu, i-a oferit o produc¡ie de 5.840 kg/ha. “Pe o suprafa¡å de 12 ha am încercat o altfel de tehnologie. Astfel, terenul a fost dezmiri¿tit, am efectuat o lucrare cu Tigerul la 25-30 cm, apoi am discuit ¿i am semånat dupå 25 august, atunci am ¿i fertilizat cu îngrå¿åmânt 8.15.15 cu 13% sulf - 250 kg/ha”, î¿i poveste¿te tehnologia Roland Heilman. În toamnå rapi¡a a primit ini¡ial un insecticid ¿i a doua interven¡ie a constant într-un tratament cu fungicid, biostimulator ¿i din nou un insecticid. “Am fertilizat la final de februarie cu azot ¿i sulf - 250 kg/ha, la o lunå de zile am mai aplicat 100 kg/ha de nitrocalcar ¿i încå 100 kg/ha la înflorit. Am început recoltatul la finalul lunii iunie ¿i pot spune cå am avut o produc¡ie foarte bunå, PT303 este un hibrid foarte bun. Anul acesta am avut noroc cå a plouat, am semånat 100 ha de rapi¡å, toatå suprafa¡a cu hibrizii Pioneer PT303 ¿i PT313”, încheie Heilman.

Produc¡ii foarte bune a oferit PT303 ¿i în sudul ¡årii. De exemplu, în jude¡ul Teleorman, în ferma Esperandza Com Impex SRL, Daniel Sin a ob¡inut

ªi în jude¡ul Arge¿ s-au înregistrat rezultate foarte bune, iar un exemplu este Cristian Anghel, care a ob¡inut o produc¡ie de 4.560 kg/ha. “Am avut 150 ha cu rapi¡å semånatå dupå grâu, astfel cå terenul a fost dezmiri¿tit, am adoptat sistemul de lucråri minime, astfel cå am semånat cu o semånåtoare minimum-till, am fertilizat localizat, nu fertilizåm prin împrå¿tiere, deci am administrat 350 kg/ha de îngrå¿åmânt 20.20.0, în data de 10 septembrie. În toamnå am administrat mai întâi un graminicid ¿i apoi am erbicidat cu Galera Super, dar ¿i un fungicid. La desprimåvårare am fertilizat cu 200 kg/ha de uree, iar ca fertilizare am mai aplicat 200 kg/ha de îngrå¿åmânt complex. Am mai administrat douå fungicide, inclusiv Capartis, douå insecticide, în total au fost 4 treceri în culturå. Recoltatul a avut loc dupå data de 15 iulie, rezultatele au fost foarte bune, pot spune cå acest hibrid s-a comportat foarte bine în condi¡ii nu tocmai optime. Anul acesta am semånat rapi¡a în jur de 150 ha ¿i am ales PT303 ¿i PT314”, a punctat Anghel.

În jude¡ul Teleorman, ferma Agrinatura, Råzvan Lu¡u a ob¡inut o proProfitul Agricol 39/2023

CULTURI VEGETALE

hibridul PT303 duc¡ie frumoaså de 4.490 kg/ha. E adevårat, pe o suprafa¡å de 45 ha din 1.850, cât a pus cu rapi¡å. “Lucråm 10.000 ha, dintre care campania trecutå au fost semånate 1.850 ha cu rapi¡å, dupå grâu. Imediat dupå recoltatul grâului am intervenit cu un tiger, apoi cu un disc special am pregåtit terenul corespunzåtor ¿i în data de 4 septembrie am semånat, atunci am administrat îngrå¿åminte DAP 18.46.0 150 kg/ha”, î¿i creioneazå tehnologia pe scurt Råzvan Lu¡u. “În toamnå am aplicat culturii tebuconazol, în douå treceri, ¿i insecticid în trei treceri. În primåvarå am aplicat primul tratament format din tebuconazol, insecticid ¿i îngrå¿åmânt foliar cu sulf, dupå care, la înflorit, am administrat fungicid, insecticid ¿i îngrå¿åmânt pe bazå de aminoacizi. În ceea prive¿te fertilizarea am mai administrat sulfat de amoniu - 200 kg/ha ¿i 300 kg/ha de nitrocalcar. Aceasta a fost tehnologia aplicatå, dupå care am început recoltatul pe data de 29 iunie. Ce pot så spun despre acest hibrid este faptul cå a avut o råsårire bunå, a pornit foarte bine în vegeta¡ie, chiar ¿i ramificarea a fost foarte bunå, s-a våzut din timpul anului cå vom avea o produc¡ie mare”, a confirmat Lu¡u. ¥n aceastå toamnå a semånat hibrizi Pioneer pe 500 ha ¿i a ales PT303 ¿i PT314.

Profitul Agricol 39/2023

administrat ¿i îngrå¿åminte complexe 15.40.0 cu 5% sulf. Am recoltat în perioada 6 - 12 iulie ¿i am fost mul¡umit de rezultat, de aceea anul acesta am semånat 100 ha de rapi¡å cu hibrizi Pionner”, spune Jitianu. În jude¡ul Ia¿i, fermier campion cu hibridul PT303 Sclerotinia Protector a devenit Drago¿ ºibucanu, din cadrul societå¡ii Forting Agro Company, care a ob¡inut o produc¡ie de 4.260 kg/ha.

Rezultate foarte bune a oferit hibridul PT303 ¿i în jude¡ul Cålåra¿i. ¥n ferma Prosem Com, Cåtålin Jitianu lucreazå 460 ha de teren ¿i a ob¡inut produc¡ie de 4.310 kg/ha, pe o suprafa¡å de 50 ha. “Campania trecutå am avut 116 ha cu rapi¡å ¿i am semånat dupå grâu. Terenul a fost arat, apoi am intervenit cu discul, am efectuat o lucrare cu freza, am tåvålugit, iar semånatul a avut loc dupå 1 septembrie, atunci când am

În jude¡ul Vaslui, Nelu Gramaticu a ob¡inut o produc¡ie de 3.820 kg/ha cu acela¿i hibrid de la Corteva. “Lucrez 230 ha, rapi¡å am avut pe 33 ha ¿i am semånat dupå grâu. În toamnå am administrat un insecticid ¿i un fungicid, dupå care la început de martie am fertilizat cu 180 kg/ha uree substan¡å brutå. Am recoltat în perioada 1 - 23 iulie ¿i pot spune cå am fost foarte mul¡umit de produc¡ia ob¡inutå în condi¡iile de secetå pe care le-am avut, am fost tentat så întorc cultura, înså în primåvarå plantele au recuperat destul de bine ¿i am ob¡inut o produc¡ie bunå în final. Toamna aceasta am semånat 38 ha cu acela¿i hibrid ¿i plantele aratå destul de bine în acest moment”, a declarat Nelu Gramaticu.

CRE{TEREA

ANIMALELOR Integrarea l\ptarilor în Casa Unirea Un fermier din Timi¿ vrea så dea lapte la spitale ¿i nu are loc de samsari. Prin Casa Unirea, spitalele, institu¡iile publice or så fie scoase de la achizi¡iile publice, fermierul se înscrie cu cantitatea de lapte pe care o poate asigura, iar institu¡iile nu mai intrå sub inciden¡a achizi¡iilor publice. “Consiliile jude¡ene ¿i spitalele transmit cantitå¡ile necesare ¿i fermierii vor duce laptele direct acolo, fårå achizi¡ie publicå, la pre¡ul stabilit prin hotårâre de guvern, pentru tot timpul anului”,explicå Florin Barbu. Nu se mai face licita¡ie deoarece Casa Unirea are capital de stat ¿i nu intrå sub inciden¡a achizi¡iilor publice. Dar casa va pune adaos comercial de maxim 1%. “De exemplu, stabilim cå laptele de

1,5% gråsime se va vinde cu 7 lei ¿i fermierul ¿tie cå va vinde acolo tot timpul anului, la acela¿i pre¡. Casa Unirea îi integreazå pe fermieri ¿i pe procesatori. La legumiculturå, vom începe construc¡ia a 15 centre de colectare legume în România.

Pentru carne, vom pune re¡ete pe site ¿i fiecare procesator mic se înscrie cå poate så respecte re¡etele ¿i produsele vor fi etichetate numai cu «Casa Unirea». Legea cårnii este ini¡iativa mea din Parlament”, spune ministrul Barbu.

Medicii veterinari vor pierde o parte din bani “A fost cea mai proastå decizie a mea, prin care le-am dat 10.000 de lei la leafå în plus medicilor veterinari, spune ministrul Barbu. A fost ini¡iativa mea în Parlament ¿i acum regret. Eu vå promit cå schimb legea prin care le-am dat 10.000 de lei în plus la medicii veterinari ¿i ve¡i vedea cå se schimbå atitudinea.” Un fermier din Dolj are 10 juninci ¿i medicul veterinar a refuzat så le crotalieze. Fermierul a råmas fårå subven¡ii pentru cå nu avea crotalii. Medicul veterinar nu a respectat termenul de însåmân¡are. “Voi da ordin de ministru pentru re34

tragerea sumelor pe care le-am dat. Îmi pare råu. ªtiu cum se comportå (medicii veterianri - n.a.) cu fermierii. ªtiu ¿i ce bani iau pentru ecoschema prin tåiere de copite ¿i vråjeala care se face. ªtiu tot. Så nu crede¡i cå nu ¿tiu. Le suspend banii celor care nu-¿i fac treaba. Încercåm ca ANSVSA så treacå la Ministerul Agriculturii”, spune Florin-Ionu¡ Barbu. Medicul veterinar este obligat så aloce cod de exploata¡ie, dar existå medici care refuzå, în schimb DSV Gala¡i a dat cod de exploata¡ie zootehnicå la bloc. Un fermier face singur pedichiura vacilor, dar nu prime¿te sub-

ven¡ia pentru cå nu are dovezi cå un specialist a fåcut lucrarea. “Bunåstarea nu e subven¡ie”, a precizat Maria Toma, director pentru probleme de zootehnie în MADR. “Se plåte¿te strict ce po¡i så demonstrezi cå ai plåtit în plus: cheltuiala suplimentarå sau pierderea de venit prin reducerea densitå¡ii animalelor. În loc de 2 kilograme de paie, se vor pune 3 ¿i se plåte¿te un kilogram. Dacå fermierul reparå singur unghiile vacii, nu are nicio cheltuialå suplimentarå, deci nu prime¿te bani.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 39/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Idei noi pentru zootehnie Participan¡ii la simpozionul organizat de Institutul Na¡ional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå (IBNA Balote¿ti) au venit cu teme noi de cercetare pentru sprijinirea fermierilor.

ste vorba de a XVII-a edi¡ie a Simpozionului de Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå. Nu s-a abåtut de la ¡inuta academicå a comunicårilor, lucru devenit obi¿nuin¡å la IBNA Balote¿ti. Din Grecia, Konstantinos Kalaitsidis sus¡ine cå ¿rotul de cânepå (cannabis sativa) este foarte eficient în furajarea vacilor de lapte. Suplimentele de butirat în dietele pentru gåini ouåtoare au efecte benefice asupra performan¡ei ¿i imunitå¡ii, demonstreazå Yusuf Konca din Turcia. Coacåzul negru are un poten¡ial important antioxidant pentru contracararea peroxidårii lipidice in vitro (Arabela Untea). Socul negru are ¿i el proprietå¡i antioxidante miraculoase, spune Vlaicu Alexandru. Un colectiv de greci a ajuns la concluzia cå asocierea uleiurilor esen¡iale de oregano, usturoi ¿i Camelina sativa, utilizate ca aditivi pentru hrana porcilor, då rezultate deosebite. Cåtålin Dragomir a realizat primele evaluåri ale amprentei de carbon a fermelor de ovine din România. Nu a lipsit nici “efectul simulat al unei tehnologii de reproducere compozitå (MOET) asupra progresului genetic al popula¡iei de bovine” (Horia Grosu ¿i colectivul). Profitul Agricol 39/2023

Cristina Lazår a prezentat “markerii moleculari de interes pentru carne ¿i reproduc¡ie la oile din rasa Cap Negru de Teleorman”. Rodica Pelmus, Horia Grosu ¿i colectivul au estimat parametrii genetici pentru vârstå la prima fåtare la rasele Charolais ¿i Limousine. Christos Zacharis, din Grecia, a vorbit despre folosirea fåinii de insecte Tenebrio molitor asupra performan¡ei porcilor de finisare. Grecii sus¡in cå aceastå fåinå are proprietå¡ile cårnii de pe¿te ¿i porcii o consumå cu multå plåcere. Gina Cecilia Pistol ¿i Daniela Eliza Marin au cercetat efectele antioxidante ale fåinii din semin¡e de struguri asupra celulelelor IPEC-1 tratate cu LPS. Anghel Andrei Cristian, Ionelia ºåranu ¿i Alina Or¡an s-au ocupat de “Optimizarea extrac¡iei asistate de microunde a polifenolilor din fåina de semin¡e de mu¿tar”. Simpozionul de la IBNA a etalat multe subiecte exotice. “Ingredientele clasice sunt deja cunoscute, se ¿tie despre porumb, grâu, triticale, dar despre camelinå se cunoa¿te mai pu¡in. Unii fermieri au nevoie ¿i de consultan¡å. Cererea foarte mare nu bate cu oferta foarte micå”, spune Cåtålin Dragomir, director

¿tiin¡ific la IBNA Balote¿ti. El a prezentat impactul pe care îl are ferma asupra mediului prin dejec¡iile produse. Ferma comercialå mare ridicå probleme de mediu. Acela¿i numår de vaci råspândite în mai multe ferme de familie nu ridicå acelea¿i probleme, de¿i cantitatea de dejec¡ii este aceea¿i. “Sunt zeci de factori care pot influen¡a producerea gazelor cu efect de serå: bioxid de carbon, metan... Amoniacul nu intrå aici, el este periculos prin compu¿ii cu azota¡i. Unde este concentra¡ie mare de animale, apar probleme cu platforma gunoiului de grajd. La fermele de familie, mai pu¡in productive, apar problemele gazelor cu efect de serå. Un animal mai productiv va emite mai pu¡ine gaze cu efect de serå pe unitatea de produs. Este un paradox, dar lucrurile s-au verificat. Una e så ai o vacå de 15 litri ¿i alta e så ai una de 30 de litri. Animalul consumå în primul rând ca så tråiascå, abia apoi consumå pentru lapte. Produc¡ia de lapte ¿i de gaze se raporteazå mai bine la mai mul¡i litri de lapte”. Cercetåtorii români au fåcut ¿i cu acest prilej schimb de experien¡å cu cei din Turcia, Grecia, Fran¡a, Slovacia.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Concluziile unui maraton [tiin]ific L-am rugat pe Cåtålin Dragomir, director ¿tiin¡ific al Institutului Na¡ional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå (IBNA Balote¿ti), så sintetizeze concluziile acestui maraton ¿tiin¡ific. “IBNA este un brand na¡ional, dezvoltat din anii 1970 ¿i l-am tot consolidat. La început, pe plan na¡ional, apoi ¿i pe plan interna¡ional ¿i lumea ne ¿tie ca IBNA Balote¿ti. Ne apropiem u¿or-u¿or de standardele occidentale în ceea ce prive¿te calitatea cercetårii ¿tiin¡ifice. Este foarte important så fim la acelea¿i standarde în ce prive¿te metodele de cercetare, de infrastructurå pentru cercetare, de calitatea resursei umane. A¡i våzut ¿i aståzi cå avem speciali¿ti de înaltå claså ¿tiin¡ificå. Practic, oricare cercetåtor din IBNA poate lucra în institute din Anglia, Fran¡a, Germania, Irlanda. Sigur, este preferabil så nu-i pierdem. De altfel, chiar au beneficiat de stagii, de specializåri ¿i a¿a mai departe. Fo¿ti angaja¡i de la IBNA lucreazå acum în afarå ¿i colaboråm în continuare. Chiar ¿i eu am lucrat dupå 2000 în Belgia ¿i în Fran¡a, dar apoi m-am întors. Este foarte important ca unii speciali¿ti så aibå specializåri în Vest. Din 10 pleca¡i, 5 se întorc ¿i aduc foarte multe avantaje institutului. Mai ales cå påstråm legåturile cu Occidentul ¿i ei chiar fac o imagine foarte bunå institutului”, spune directorul. Atunci când stai de vorbå cu ni¿te cercetåtori, e¿ti tentat så întrebi ce fac ei pentru fermele din România, în ce måsurå este “integratå” munca lor cu activitatea practicå din zootehnie. Am în¡eles cå lucrurile sunt mult mai nuan¡ate. “În Europa ¿i poate ¿i în Statele 36

Unite, nu existå un sistem prin care så måsori 100% tot ce ajunge la fermå. Metodele de a transfera informa¡ia sunt foarte diverse. De la publica¡ii, reviste foarte importante, pe care le în¡elege foarte pu¡inå lume, pânå la consultan¡å, extensie etc. E greu så publici în asemenea reviste de excelen¡å. Speciali¿tii firmelor inovative citesc ¿i apoi inoveazå. ªi eu am fost întrebat de ni¿te articole ale IBNA din reviste de prestigiu. Încercåm så înlocuim antibioticele cu substan¡e active din plante. Firmele de aditivi vor prelua aceste idei ¿i pot continua cercetårile avansate cu o cercetare aplicativå (cercetare industrialå, spun unii), dar asta este doar un segment din ceea ce facem. Avem ¿i cercetåri aplicative, împreunå cu fermierii. Avem multe proiecte în care cercetarea devine participativå: identifici problema împreunå cu fermierul, stabile¿ti modul de lucru cu fermierul - loturile, ra¡iile etc. - faci teste ¿i în institut, unde avem condi¡ii mai de fine¡e, cu analize de laborator - ¿i apoi faci ¿i în fermå, în condi¡ii de produc¡ie. Apoi, împreunå cu fermierul, organizezi cercetarea, stabile¿ti loturile. Fermierul asistå de la început la toate fazele procesului. Dacå vede cu ochii lui, se convinge. Cum era Cristian Lungu, care era nelipsit de la simpozioanele noastre. Avem foarte multe contracte de cercetare sau de servicii cu firme, cu fermieri, cu asocia¡ii. Finan¡atorul te obligå så ai partener privat ¿i så inovezi în ferme. Ca så avansezi în cercetare, trebuie så fii extrem de riguros, iar asemenea lucråri se fac la IBNA. Testeazå unul singur pentru toatå lumea”, spune Cåtålin Dragomir.

C\t\lin Dragomir, director [tiin]ific IBNA Balote[ti Profitul Agricol 39/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Necazurile cresc\torilor de vaci cu lapte Foarte sceptici mi s-au pårut fermierii când au auzit cå primesc bani frumo¿i dacå påstreazå junincile în grajd, a¿a cum promite ministru Barbu. “Noi suntem såtui de promisiuni, spune Toader Nea¡å-Împåratu, pre¿edintele AGCTR. Trebuie så vedem ceva palpabil. Re¡inerea junincilor mi se pare o idee bunå, dar fermierul trebuie så-¿i gândeascå bine interesul: cât este pre¡ul laptelui, dacå are furaje pe vreme de secetå, dacå poate iriga...”

nent unde existå probleme generate de secetå, unde se pot face iriga¡ii, mai ales pentru zootehnie. Vaca de lapte e grea... Te scoli din noapte, nu ai sårbåtoare, ai ¿i probleme cu banii. Statul român ar trebui så se gândeascå la fermierii români, nu DNAgrar este prioritar. Trebuie politici zootehnice pentru dezvoltarea fermei de familie.”

Am auzit voci care sus¡in cå de fapt trebuie crescutå produc¡ia, iar nu efectivele prin ameliorare. Adrian Puiu din Ungureni, Bacåu, nu ¿tie cum så se mai apere de ho¡i. El spune cå dacå-i furå unul o cåru¡å de påpu¿oi, nu poate nici så-l amendeze, nici så-i dea båtaie. “Dacå må prinde cå am depå¿it viteza, îmi ia carnetul. Dar eu ce fac cu Efectivele de vaci scad pentru cå påpu¿oii fura¡i? Poli¡istul nu are ce så-i majoritatea zonelor afectate de secetå se aflå în suferin¡å de trei ani. Ca så pui pe picioare o vacå, dureazå trei ani. Se dau 1.800 de euro numai cât este junincå, anul urmåtor prime¿te subven¡ia obi¿nuitå. Juninca trebuie ¡inutå aproape trei ani. Dupå ce fatå, se poate så nu se mai ridice de jos sau va da doi-trei litri de lapte. Nu ai de unde så cuno¿ti toate riscurile. Dacå ar primi 3 lei pe litrul de lapte, fermierul ar fi tentat så måreascå efectivele. Pre¡ul laptelui va mai cre¿te spre iarnå. Ca în fiecare an. Nu a scåzut în galantar, a¿a cum au promis guvernan¡ii. Iar noi am pierdut ¿i mai mult. Eu sunt sceptic cå vor fi atra¿i fermierii så creascå numårul de juninci. Mai bine ar fi så se facå tot posibilul så se men¡inå måcar efectivele existente, cum spunea Dumitru Grigorean. Direc¡iile agricole nu-¿i fac datoria în Toader Nea]\-Împ\ratu, plan local. Trebuie så informeze permapre[edinte AGCTR

“

Profitul Agricol 39/2023

facå, primåria zice så nu-i dea amendå cå îi îngreuneazå bugetul local. Tot eu pierd douå zile: må duc la post ¿i dau declara¡ie, apoi må duc la tribunal ¿i ho¡ul nu vine. Cum rezolvåm asemenea probleme?” “Aici nu am nicio ecoschemå. Nu pot face nimic”, a råspuns ministrul. Poli¡istul din comunå i-a sugerat så angajeze 4 malaci, så-i dea o mamå de båtaie ¿i se rezolvå. Fermierii nu au a se teme de cerealele ucrainene. “În România nu va intra niciun bob de grâu timp de 30 de zile din Ucraina, iar cei care vor fi licen¡ia¡i în România pentru a aduce cereale din import vor fi F numai fermieri români.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR Adicå, dacå ai o fermå de zootehnie, vine ANAF ¿i arå¡i cå nu ai stocul necesar pentru animale sau påsåri, cå nu mai gåse¿ti stocuri de cereale în România, eu î¡i dau o licen¡å de la Ministerul Agriculturii prin care po¡i så faci un import din Ucraina. Numai fermierii români primesc licen¡å, adicå firmele care de¡in zootehnie ¿i sunt înregistrate la APIA. Nu vor fi autoriza¡i traderii, intermediarii så facå import. E totul sub control ¿i cu Ucraina.” Parcå îi ¿i våd pe crescåtori, alinia¡i frumos în fa¡å la minister pentru licen¡å de import din Ucraina... “Cât voi fi eu ministru la Agriculturå, nimeni, dar nimeni nu poate så må influen¡eze, promite Florin-Ionu¡ Barbu. Dacå am luat o decizie, merg pânå la capåt, nam nicio problemå. Tot må întreabå unii ironic «cât de lung am mandatul». Uite-a¿a, cum må criticau to¡i, dar sistemul de iriga¡ii din România, pentru care am fåcut programul de reabilitare, prime¿te 1,5 miliarde de euro. Eu l-am pornit în 2017 ca director general la ANIF ¿i nu s-a mai oprit. Haide¡i så le dåm direct ¿i nu-¿i mai permite nimeni så le opreascå. Cum så nu avem apå pentru iriga¡ii? O luåm ca Barna de la USR, care s-a dus så explice la Comisia Europeanå de ce nu trebuie bågate iriga¡iile în PNRR? ªti¡i ce a spus acolo? Cå noi pierdem apå dulce din iriga¡ii în propor¡ie de 40% din cauza evapo-transpira¡iei. A uitat cå milioane de metri cubi de apå se duc în mare. Vå da¡i seama ce mentalitate tehnicå poate så aibå. Am pus un proiect pe masa premierului ¿i am convingerea cå se va realiza. Atunci când Dunårea scade ¿i navele plutitoare nu mai au nivelul optim de func¡ionare, am un proiect comun cu Ministerul Transporturilor så facem batardouri de men¡inere a Dunårii la nivelul optim de iriga¡ii. M-am gândit ¿i la asta. Nu reabilitez eu sta¡ii de iriga¡ii plutitoare ¿i dupå aceea nu am apå... Dacå le dåm, nu le mai opre¿te nimeni. Mai are curaj vreun

ministru dacå schimbåm totul acuma så mai vinå la anul cå trebuie så facem altfel? Îi såri¡i în cap!...” Ministrul promite cå fermierii vor primi de la anul încå 260 de euro pe hectar, 460 de euro pe hectarul de porumb de siloz, cu o încårcåturå de 3 animale pe hectar. I-am întrebat cum îi conving pe fermierii cu 10-20 de vaci så creascå la 50, 100 de vaci, ca så poatå så aibå o leafå minimå pe economie. Avem un milion de tineri în satele noastre care, la 30-50 de ani, nu au måcar o leafå minimå pe cartea de muncå ¿i vor veni tot la stat dupå ajutoare sociale. Nu au niciun venit asigurat ¿i vor întinde mâna la statul român peste 20 de ani ¿i vom plåti to¡i pentru ei. Ne putem permite luxul sau îi ajutåm så facå ferme de 50-100 de vaci ca så aibå o leafå minimå pe cartea de muncå? Råspunsul invariabil a fost: vor cre¿te numai cei mari. “E bunå ideea cu subven¡ia pentru juninci, dar î¡i trebuie doi ani pânå cre¿te juninca, spune Mircea Bara de la Craiova. Cei care fac controlul oficial al produc¡iei nu vor agrea ideea pentru cå pleacå fermierii din control. Î¿i cam pierd obiectul muncii.” Fermierii se plâng cå pre¡urile unei analize de lapte au ajuns la 60-70 de lei. Se fac ¿i analize genetice pentru sensibilitate la scrapie. Toate sunt acreditate RENAR, mai pu¡in analizele genetice pentru genotipare (ADN). Acest laborator al ANZ este în curs de acreditare. “Pentru sus¡inerea tineretului femel de înlocuire, se va face o nouå schemå de sprijin. Nu se va numi tot ANT (subven¡ie pe cap), spune Maria Toma, directoare pe probleme de zootehnie din cadrul MADR. Se vor folosi doar fondurile de la ANT. Noi, ca stat membru, putem så dåm sau nu bani pentru ANT, în limita disponibilitå¡ilor bugetare. Ne dorim ca ace¿ti bani så meargå înspre ceva ce ne ajutå în mod real. Condi¡iile pentru acest sprijin, cum trebuie så fie tineretul, ce vârstå trebuie så aibå le vom stabili împreunå cu fermierii. Pentru anul acesta, ordinul de sanc¡iuni va apårea foarte târziu. Mai tre-

buie så avem un dialog cu Comisia Europeanå pentru aprobare. Multe ferme controlate au probleme de genul «circumstan¡e naturale». Fermierii trebuie så depunå documentele la APIA dacå un animal ¿i-a rupt un picior sau altceva.” La ecoscheme, s-au redus efectivele de vaci în sistem legat ¿i la tineretul de carne. MADR a fåcut o schemå nouå pentru bovinele care ies pe på¿une: 100 euro/1 UVM, pentru cå un vi¡el poate fi calculat la 0,6 sau 0,8, în func¡ie de vârstå. Este o condi¡ie de bazå, spune Maria Toma. “Vacile trebuie så stea minim 120 de zile pe på¿une ¿i trebuie demonstrat acest lucru.” Fermierii s-au plâns cå s-au instalat panouri solare sau balastiere pe på¿unea comunalå ¿i ei pierd astfel dreptul la subven¡ie. “Terenul nu mai este în aceste cazuri la dispozi¡ia fermierului, a spus Elena Tatomir, directorul general al Direc¡iei Generale Politici Agricole din MADR. Ca så primeascå subven¡ia pe suprafa¡å, fermierul trebuie så demonstreze cå, pe tot parcursul cererii de platå, terenul e folosit pentru agriculturå. Acolo unde s-a excavat pentru balastiere sau s-au instalat panouri solare, nu se mai acceptå folosin¡a în dublu scop, terenul a fost scos din circuitul agricol ¿i fermierul nu mai prime¿te subven¡ie. Izlazul comunal se usucå în luna iunie, iar APIA nu permite supraînsåmân¡area, nici culturi permanente. Dupå ani lungi de dezbateri publice, fermierii au råmas nemul¡umi¡i de etichetarea voit confuzå a produselor alimentare. “Dacå vreau så månânc brânzå din ulei de palmier, så fie puså separat de brânza din lapte, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România. Dacå vreau så månânc salam cu înlocuitori, så fie pus separat de salamul din carne. Eticheta så scrie clar, mare ce con¡ine salamul sau brânza ¿i atunci cumpåråtorul decide ce consumå. Ministerul Agriculturii nu a existat pentru o parte din fermierii români timp de cinci ani.” Profitul Agricol 39/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Sommet de l'Élevage mândria fermierilor francezi Cea mai mare expozi¡ie de zootehnie din Europa a tras cortina pe 6 octombrie lângå Clermont-Ferrand, un cochet ora¿ din Fran¡a. Ecourile ei se vor mai auzi încå multå vreme datoritå recordurilor la care a ajuns: 115.000 de oameni, fermieri francezi ¿i stråini, dornici så vadå animalele ¿i utilajele performante. ¥n cele câteva zile petrecute acolo, am auzit toate limbile påmântului, ca la Turnul Babel. “Aceastå edi¡ie, a 32-a, este un mare succes prin tranzac¡iile importante, care au fost încheieate, ¿i prin multele seri festive”, spune râzând Jacques Chazalet, pre¿edintele Sommet de l'Élevage, el însu¿i fermier. De pildå, Seara Tinerilor Fermieri a fost un mare succes, la fel au fost ¿i seara sponsorizatå de Regiunea Auvergne-Rhône-Alpes sau seara interna¡ionalå, dedicatå vizitatorilor din afara Fran¡ei. A¿a cå Sommet de l'Élevage înseamnå 4 zile de afaceri, dar ¿i câteva seri de distrac¡ie.

Au, n-au habar de agriculturå, politicienii francezi vin în numår tot mai mare la Sommet de l'Élevage. Sigur cå nu putea så lipseascå tocmai ministrul Agriculturii, Marc Fesneau, sau cel al Economiei ¿i Finan¡elor din Fran¡a. Ba chiar ministrul Agriculturii a anun¡at o måsurå de sprijin fiscal pentru crescåtori, parte a unui plan politic de recucerire a suveranitå¡ii franceze în cre¿terea. Pentru cå Fran¡a, ca ¿i România, nu produce cât are nevoie în toate sectoarele zootehnice. Apoi, un sistem de scutire de taxe pentru animale va fi clarificat în zilele urmåtoare, împreunå cu ministrul Economiei. Sindicatele crescåtorilor, iar la francezi sunt chiar sindicate puternice, sperå så ob¡inå 100 de milioane de euro pentru aceastå adaptare fiscalå. “Avem nevoie de animale pentru a ne hråni, dar ¿i pentru tranzi¡ie: stocarea carbonului în paji¿ti, deschiderea peisajului, conservarea biodi-

versitå¡ii”, a amintit ministrul când a mai promis o måsurå de 30 de milioane de euro pe an pentru planificare ecologicå, pentru a “facilita implementarea inova¡iilor ¿i practicilor de reducere a amprentei de carbon în cre¿terea animalelor”. Organizat de fermieri pentru fermieri, târgul este un marker important pentru politicieni, care î¿i planificå din timp måsurile pe care le promit în båile lor de mul¡ime. Una din misiunile Sommet de l'Élevage este så integreze problemele din economie, mediu, teritoriale, dar ¿i sociale. Se vorbe¿te acolo de zootehnie durabilå, se dezbate problema genera¡iilor tinere, care au proiecte de via¡å mai diversificate decât så aibå grijå de animale în fiecare zi, an de an. O particularitate pe care nu am întâlnit-o decât la Sommet, organizatorii pun la dispozi¡ia doritorilor în jur de treizeci de vizite pe teren. Sunt vizitate ferme de cre¿tere a tuturor speciilor,

Profitul Agricol 39/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

centre de cercetare, abatoare, fabrici. Un alt moment culminant, a¿teptat în fiecare an, a fost seara interna¡ionalå pentru zootehnie, care încå o datå a fost la mare înål¡ime. Francezii au organizat competi¡ii pentru douå rase importante: Limousine ¿i Brunå. Rasa Limousine a fost regina acestei edi¡ii. Armelle Mestre este o crescåtoare din Saint-Ybard. În afarå de faptul cå sunt un semn de recunoa¿tere ¿i ajutå la formarea unei imagini a expozi¡iei, câ¿tigarea acestor premii deschide pentru crescåtorii francezi por¡ile cåtre noi puncte comerciale. 400 de vaci au fost prezentate pe parcursul a 4 zile. Din cele 23 de ani-

Profitul Agricol 39/2023

male vândute în timpul licita¡iei, 15 vor påråsi grani¡ele Fran¡ei. “Eu nu am våzut nicåieri vaci atât de frumoase din rasa Brunå”, îmi spunea, cu ochii lui antrena¡i de bonitor cu ¿tate vechi, Gheorghe Nea¡å, prezent în tribunele concursurilor. “Au ugere mari, echilibrate, pot concura oricând cu vacile Holstein. Påcat cå unii bonitori francezi au depunctat animale frumoase în favoarea altora care prezentau defecte vizibile. ªi, ai våzut, fermierii francezi chiar au protestat pe durata concursului”. Tot excelent organizatå a fost ¿i platforma pentru preså. Au fost peste 150 de conferin¡e ¿i simpozioane, peste 150 de ore de transmisiuni live ¿i 31 de în-

tâlniri cu personalitå¡i influente. Au fost acredita¡i 195 de jurnali¿ti, din 24 de ¡åri. În concluzie, Jacques Chazalet (pre¿edintele Sommet de l'Élevage) ¿i Fabrice Berthon (director general) au acela¿i apetit pentru pariuri pentru expozi¡ie: vor så treacå pragul celor 1.700 de expozan¡i ¿i så primeascå 120.000 de vizitatori pe parcursul târgului. Edi¡ia 2024 va gåzdui competi¡ia na¡ionalå pentru rasa Salers la vacile de carne în perioada 1 - 4 octombrie. Despre utilajele expuse la Sommet de l'Élevage vom vorbi cu alt prilej.

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE Nou showroom IPSO Agricultur\ lâng\ Alexandria Arnaud Van Strien spune cå investi¡ia de 3,4 milioane de euro a fost necesarå deoarece astfel IPSO va putea råspunde mult mai repede solicitårilor, în interval de 24, 48 de ore maximum. “Tractoarele, combinele nu trebuie så stea în campanie din cauza unor defec¡iuni. Noi ac¡ionåm proactiv, prin diagnozå la distan¡å ¿i avertizåm fermierii când anumite componente prezintå risc de defectare.” IPSO Agriculturå a inaugurat lângå Alexandria, Teleorman, al 21-lea punct de lucru (22, cu cel de ma¿ini agricole rulate, de la Fete¿ti). Este un punct de lucru în linia IPSO, cu depozit de piese de schimb, atelier de repara¡ii ¿i showroom. Investi¡ia, care a fost ini¡iatå în 2021 ¿i finalizatå în vara acestui an, se ridicå la 3,4 milioane de euro. Centrul se întinde pe o suprafa¡å de 2 hectare, cu tractoare, combine ¿i sprayere expuse în aer liber, depozitul de piese de schimb are un stoc de 5.500 de repere distincte în valoare de peste 700.000 euro, atelierul are spa¡iu distinct pentru scule ¿i dispozitive speciale pentru repara¡ii tractoare, combine ¿i alte ma¿ini agricole. 42

Acest punct de lucru va deservi peste 850 de fermieri din Teleorman, Giurgiu ¿i Arge¿, care au cumpårat pânå acum în jur de 1.350 de ma¿ini agricole de la IPSO (tractoare, combine, sprayere, încårcåtoare telescopice etc.). Mihai Burci, care va conduce centrul, ne-a spus cå în prezent are 14 angaja¡i, din care mai mult de jumåtate sunt tehnicieni ¿i mecanici de service, pentru a råspunde prompt oricåror solicitåri. Dar angajeazå pentru cå trebuie så ajungå la 22-24 de oameni. Mihai Burci lucreazå de peste 15 ani la IPSO Agriculturå, a început de jos, a fost simplu mecanic, a ajuns tehnician specialist, apoi a promovat în zona de activitå¡i comerciale, iar acum conduce punctul de la Alexandria.

Ce pute¡i gåsi la punctul de la Alexandria: - serviciile post-vânzare IPSO Service 360 (lansat în acest an), - proximitate prin numårul unic de contact + 0373.800.222, - online shop pentru piesele de schimb IPSO P@rts, - sisteme de diagnostic ¿i asisten¡å tehnicå de la distan¡å, - alertele de mentenan¡å, Expert Check (campania de verificare pre-sezon) ¿i Expert Alert, - instala¡ii de irigat croite pe necesitå¡ile oricårei ferme, consiliere pentru gåsirea celor mai bune solu¡ii, - utilaje rulate - tractoare, combine, sprayere etc., - finan¡are - bani pentru nevoile oricårei ferme.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 39/2023

MA{INI & UTILAJE

Anvelopele late chiar înseamn\ tasare redus\? Este un adevår larg acceptat cå anvelopele mai late reduc tasarea solului. Teoretic, ¿i practic pânå la un punct, cu cât presiunea pe centimetru påtrat scade, cu atât scade ¿i compactarea terenului. Acesta este principalul argument pentru utilizarea anvelopelor late. Dar mai nou existå o teorie, cå acelea¿i anvelope late taseazå solul mai mult în profunzime.

iecare producåtor de pneuri sus¡ine cå o presiune mai scåzutå sau anvelope mai late scad mult compactarea. Aceea¿i calitate o au ¿i anvelopele construite prin tehnologia VF, ce permite rularea în bune condi¡ii cu jumåtate din presiunea standard. Roger Stirnimann, un cercetåtor elve¡ian de la Facultatea pentru agriculturå, silviculturå ¿i ¿tiin¡e alimentare HAFL, din Elve¡ia, a prezentat recent un studiu argumentat cu analize de sol, prin care a demonstrat cå, în anumite condi¡ii, o anvelopå latå compacteazå mai în profunzime solul decât o face una îngustå. El a aråtat cå, la adâncimea de 20 cm, compactarea cre¿te propor¡ional cu lå¡imea anvelopei, iar acest fenomen are loc chiar dacå raportul dintre lå¡imea pneului ¿i sarcinå este selectat astfel încât presiunea la sol så råmânå aceea¿i pe întreaga suprafa¡å de contact a ro¡ii. Sub o anvelopå latå solul nu se poate deplasa lateral, iar sarcina va genera o compactare mai în profunzime. Aici trebuie så facem o precizare. La 44

o sarcinå egalå pe roatå, o anvelopå latå va genera jumåtate din compactarea creatå de o anvelopå îngustå. ªi acesta este argumentul pentru care producåtorii de pneuri late chiar au dreptate când recomandå pneurile late. Problema apare când, fa¡å de greutatea suportatå de anvelopele înguste, pe cele late apare o sarcinå dublå sau triplå. Presiunea pe centimetru påtrat la suprafa¡a solului va fi aceea¿i, doar cå, urmare a greutå¡ii duble sau triple, în profunzimea solului va apårea o compactare mai mare, cum se vede în imaginea 1. În imaginea 2, la o anvelopå îngustå o greutate/sarcinå de 1 kg la o suprafa¡å datå genereazå presiuni de câte ½ kg în stratul imediat urmåtor, respectiv de ½ kg pe mijloc ¿i doar 1/4 kg în lateral, în stratul al treilea, ¿i o compactare tot mai scåzutå în cele de jos. În imaginea 3 se vede cum o sarcinå triplå pe anvelopa latå (comparativ cu cea îngustå) va genera compactare în profunzime pânå în al treilea, al patrulea ¿i chiar al cincilea strat. Evident, nu este recomandabilå supraîncårcarea tractoarelor cu greutå¡i ¿i utilaje purtate, respectiv a remorcilor agricole. Dar sunt destule cazuri în care unii fermieri fac asta ¿i se bazeazå pe

faptul cå au anvelope late la toate utilajele ¿i scapå de supratasare, iatå înså cå nu este deloc a¿a.

Concluzia? Anvelopele late sunt foarte bune, dacå se respectå norma de greutate a utilajelor pe care le echipeazå. Altfel, aceste pneuri compacteazå solul chiar mai råu decât pneurile înguste.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 39/2023

MA{INI & UTILAJE

Indagra 2023> focus pe tractoare, combine [i sisteme de iriga]ii Luna aceasta, de pe 25 pânå pe 29, la Bucure¿ti are loc Indagra, târgul interna¡ional organizat la complexul expozi¡ional Romexpo. Este cea de-a XXVII-a edi¡ie ¿i, ca în fiecare an, va gåzdui, atât în exterior, cât ¿i în interior, peste 340 de expozan¡i, mul¡i din zona ma¿inilor agricole. Am re¡inut nume cunoscute, ca AgriAlian¡a, Agromec ªtefåne¿ti, Agrowest, Dicor Land, Etufarm, Farm Tech, Impar, Irum, Isagri, Madara, Maschio Gaspardo, NHR Agropartners, Tehnofavorit, Tomit Agri Macchine. Sigur, lista este mai cuprinzåtoare. De observat cå nu participå nume sonore din rândul importatorilor ¿i distribuitorilor de ma¿ini ¿i utilaje. Dar, pentru aceia dintre dvs care ve¡i merge la expozi¡ia de la Bucure¿ti, trecem în revistå câteva dintre utilajele cele mai interesante pe care le pute¡i vedea acolo.

IRUM Reghin, ultimul constructor de tractoare din România Singura companie care mai produce tractoare în România, Irum Reghin, va veni la Bucure¿ti cu perla coroanei, TAGRO, tractorul agricol autentic românesc. Este echipat cu un motor diesel construit de Fiat, modern (Stage V), dezvoltå 102 CP la o capacitate cilindricå de 3.600 cm³. Are trac¡iune 4x4, rezervor de combustibil de 110 litri, transmisie manualå, prizå de putere în patru trepte pentru tocåtoare forestiere, freze de påmânt, semånåtori, Profitul Agricol 39/2023

pluguri, preså de balo¡i ¿i multe altele. Poate fi echipat cu încårcåtorul frontal IRUM 02, cu o capacitate de ridicare de 1.600 kg, cu ata¿area de diverse cupe sau furci. În stand va fi prezentat un TAGRO de culoare neagrå, un model TAG 50 C cu încårcåtor frontal, modelele TAG 60 CH ¿i TAG 24, precum ¿i o serie de utilaje agricole: preså de balo¡i Maschio Entry 1120, tocåtoare Zanon, o grapå Euro Masz ¿i un plug DPH 124. 45

MA{INI & UTILAJE Dicor Land råspunde nevoii de iriga¡ii Ve¡i gåsi råspunsuri la întrebårile despre sistemele de iriga¡ii ¿i pompele necesare în standul Dicor Land de la Indagra Seceta din ultimii ani a creat o cerere sporitå de echipamente ¿i instala¡ii de irigat, iar Dicor Land este pregåtitå så ofere solu¡ii pentru toate fermele, fie ele mici, mijlocii sau mari. Tamburii Irtec se eviden¡iazå printr-o serie de caracteristici gândite pentru o minimizare a pierderii de presiune ¿i a consumului de energie ¿i combustibil, reducând costurile irigårii. Motopompa I72R738 de la Irtec a fost construitå special pentru utilizarea în tandem cu mai mul¡i tamburi. Tamburii Ocmis simplificå procesul de irigare pe suprafe¡e mari de teren agricol, oferind eficien¡å ¿i flexibilitate. Motopompa Scova I72R737 este o

unitate puternicå ¿i eficientå echipatå cu un motor diesel de 6 cilindri de la Iveco ¿i o pompå Rovatti. Pivotul Fix marca Valley reprezintå o solu¡ie u¿or de utilizat pentru irigarea terenurilor agricole extinse cu un singur sistem. Generatorul Valley oferå capacitå¡i cuprinse între 9 kVA ¿i 500 kVA, reprezentând o solu¡ie de înaltå calitate cu un consum redus de combustibil. Sistemul de irigare prin picurare Irritec cu sisteme complete de filtrare marca Irritec este alegerea perfectå. Iar sistemul fotovoltaic conceput de Valley se vrea o solu¡ie pentru alimentarea cu energie, potrivit pentru sisteme de irigat, fermå ¿i alte aplica¡ii.

NHR Agropartners O ofertå diversificatå pentru un public pe måsurå NHR Agropartners vine cu o bogatå ofertå de ma¿ini ¿i utilaje, din care sar în ochi combina C6305, cu motor Deutz TCD 6.1, transmisie cu pompå hidrostaticå angrenatå direct de motor, buncår de boabe 7.000 litri, scoaså în eviden¡å de hederul Olimac Drago II pe 6 rânduri x 70 cm; ¿i tractorul Deutz-Fahr 8280 TTV, cu motor Deutz TTCD de 6 litri. Dezvoltå o putere nominalå 268 CP (maximum 287 CP). Alåturi de cele douå va fi un tractor JCB Fastrac 4220 iCON, cu motor Agco Power de 6,6 litri, 217 CP (maximum 235 CP), transmisie STC (Smart Transmission Control) ridicåtor hidraulic spate cu capacitate de 8.000 kg, iar pe fa¡å, de 3.500 kg. ¥n stand vor mai putea fi våzute tractoare ca DeutzFahr 6135C RV-Shift, de 129 CP (maximum 143 CP cu powerboost), transmisie Powershuttle, capacitate de ridicare 7.000 kg sau tractorul DF 5095 GS de 90 CP (maximum 95 CP), semånåtoarea mecanicå pentru cereale Poettinger Vitasem 402 semånåtoarea Sigma 5 purtatå, pe 6 rânduri, lå¡ime de lucru de 4,2 metri, cu distribuitor pneumatic sau sprayerul tractat Hardi Ranger Eagle, cu un rezervor de 2.500 litri, rampå tip Spy - Eagle cu lå¡ime de 18 metri, 5 sec¡iuni, gardå la sol 70 cm, ¿i ecartament reglabil între 1,5 ¿i 2 metri. 46

Profitul Agricol 39/2023

MA{INI & UTILAJE Agri-Alian¡a participå cu tractoarele ei inedite, construite în Japonia La Indgra, Agri-Alian¡a va miza mai ales pe noile modele de tractoare Kubota. Construite în Japonia, cu puteri între 18 ¿i 170 CP. De exemplu, modelul M7003 este foarte util în câmp, M6001 Utility este foarte util în fermele mixte, M5002 Narrow în podgorii sau livezi, iar modelele

L1, EK1 sau B1, oriunde este nevoie de un tractor compact. Sigur vå va re¡ine aten¡ia Kubota M7173, cu motor V6108 TIEF5, de 170 CP, cu transmisie continuu variabilå KVT. ªi noul Kubota M6-121 Utility, un tractor polivalent dotat cu noul motor Stage V, gata pregåtit pentru agricultura

de precizie ¿i transmisie Powershift este un tractor promi¡åtor. Alåturi, modelul M5-112 Narrow este proiectat pentru lucrul în podgorii ori livezi, propulsat de un motor de 112 CP, Stage V. Kubota M4-063 este tot un tractor multifunc¡ional, cu putere mare de ridicare, în timp ce L1-522 este compact, robust ¿i durabil, u¿or de operat ¿i între¡inut. Pe lângå Kubota, meritå o privire atentå ¿i Ero, ma¿inå de pretåiat vi¡ade-vie. Speciali¿tii Agri-Alian¡a spun cå înlocuie¿te minimum 50% din mâna de lucru manualå. Iar Ero Grapeliner VitiSelect este o combinå de recoltat struguri, cu vizibilitate excelentå din cabinå direct în buncårul de struguri, dar ¿i cåtre rândul de vie prin podeaua de sticlå. Speråm cå v-am re¡inut aten¡ia cu aceste utilaje ¿i ve¡i acorda måcar o zi de vizitå expozi¡iei de la Bucure¿ti

Amazone Cirrus 6003-2C cu fertilizare dubl\ Amazone România a organizat såptåmâna trecutå o demonstra¡ie tehnicå ca la carte într-o fermå din jude¡ul Ia¿i. Vedetå a fost semånåtoarea cu fertilizare Cirrus 6003-2CC, care a mers cu un buncår dublu, 120 de kilograme de îngrå¿åmânt ¿i 120 de kilograme de såmân¡å de orz. Semånåtoarea poate fi utilizatå atât direct, în miri¿te, cât ¿i în teren arat, lucreazå pe o lå¡ime de lucru de 6 metri, la o vitezå de lucru de 8-16 km/h (maximum 20 km/h). Are un buncår combinat de semin¡e/fertilizant, de 4.000 litri, cu 2 conducte de transport, pentru distribuirea simultanå a îngrå¿åmântului ¿i semin¡elor. Op¡iunea CC permite fertilizarea în Profitul Agricol 39/2023

douå locuri, atât pe acela¿i tub cu såmân¡a (30% din cantitatea de fertilizant), cât ¿i între rândurile de semånat (70%). Func¡ia Section Control a echipamentului închide jumåtate de semånåtoare la suprapunere ¿i în-

jumåtå¡e¿te cantitatea de såmân¡å ¿i îngrå¿åmânt pentru a avea aceea¿i distribu¡ie.

pagini de Arpad DOBRE

LOCURI DE MUNC|

WE ARE LOOKING FOR A CFO BASED IN BUCHAREST FOR ONE OF THE BIGGEST INTERNATIONAL FARMING INVESTMENT FUNDS, ONE OF THE FEW WHICH CULTIVATES OVER 11,000 HA OF LAND IN OUR ROMANIA !

SEND CV angelica.mocanu@agxecutive.com

The most suitable candidate has:  A proactive and positive approach to work, and is an autonomous person, self-driven and has a hands-on attitude;  Completed university studies in the financial or economics fields;  Minimum 10 years of experience and speaks “fluent accounting”;  Will be the main business partner of the General Manager on internal (group level reporting, budgeting, audits) and external (banks, leasings etc.) financial matters;  Will lead and manage the central (Bucharest) an on-farms based Financial Department of the company composed of 8 full-time employees;  Necessary previous experience in accounting to be able to communicate in the same technical language with the in-house accountants, external auditors and properly manage the professional relationship with the Chief Accountant;  Having a previous significant exposure to agriculture in order to understand terms and technical notions;  Experience in building the analytical approach for reporting and controlling agricultural sector budgetary specificities;  A proven experienced level in Excel and solid previous experience in an ERP;  Very good command of English, driving license B would be a plus. A competitive salary and benefits package is offered, so that the future employee’s motivation remains very high. This position is based in West Bucharest and requires substantial physical presence in the office with periodical travel to the farms in the territory. Profitul Agricol 39/2023

PAGINA DE HOBBY Misterio[ii viezuri Vocabula vizuinå te duce cu gândul la viezure, care coboarå din substratul limbii române, verificabil în albanezå, unde încå se conservå ecouri ale fondului nostru tracic. Sinonimul bursuc ne-a fost adus de turci. Dar, oricum l-am denumi, bursuc sau viezure, tot la vizuinå trebuie så-l cåutåm. Pentru cå, indiferent cât ar hålådui dupå mâncare pe timpul nop¡ii, el tot în hrubele sale sentoarce, la revårsatul zorilor. Nevânåtorul Odobescu simte nevoia så aminteascå în Pseudo-Kineghetikos de “viezurii cu perii suri, lungi ¿i drep¡i ca ¡epele, ¿i bursucii somnoro¿i, cari ies numai noaptea din vizuini”, fårå a bånui nicio clipå cå se referå la unul ¿i acela¿i animal. Toate acestea îmi veneau în minte pe când må aflam la pândå, într-o recentå diminea¡å de Brumårel, la una dintre bortele de ie¿ire ale unei bursucårii mai vechi, unde mai zåbovisem ¿i-n al¡i ani, cu destul folos. Bun såpåtor, cu ghearele sale lungi ¿i puternice, viezurele î¿i alege locul re¿edin¡ei în zone cu påmânt nisipos, u¿or de stråbåtut cu galerii ¿i cotloane. Curå¡enia lui e proverbialå: latrina ¿i-o amenajeazå afarå, în loc ferit; o cercetare atentå a acesteia confirmå sau nu prezen¡a locatarului în catacombe. Mai demult, vânåtorul, pentru a se dumiri deplin, punea drept semn câte un bå¡ sub¡ire de-a curmezi¿ul intrårilor în vizuinå. A doua zi verifica dacå micile lui obstacole au fost înlåturate sau se gåsesc la locul lor. Aståzi sofisticatele camere de supraveghere, amplasate în preajmå, eliminå orice dubiu, cåci se activeazå prin stimularea senzorilor de mi¿care. Eficiente, moderne, ieftine; dar parcå se pierde, prin indiscre¡ia lor, ceva din poezia ¿i inefabilul vânåtorii. “Când omul påtrunde în pådure, zeii se retrag”, scria Sylvain Tesson în cartea lui În pådurile Siberiei. Spiritul vânåtorii autentice, tradi¡ionale, refuzå ingerin¡a Profitul Agricol 39/2023

tehnicii, sofisticatå ¿i stridentå. Cum spuneam, a¿teptam în zori întoarcerea locatarului vizuinii de pe drumurile sale nocturne. Întunericul se destråma încet. Pe o cioatå ruginitå, cu pu¿ca pe genunchi, rememoram pânde mai vechi, cu acelea¿i emo¡ii. Dincolo de vibra¡ia care ståruie în fiecare mu¿chi,

de auzul încordat, atent la orice fo¿net, oricât de discret, circulå gândurile. Farmacopeea popularå înveste¿te untura de bursuc cu virtu¡i magice, de panaceu. Toamna viezurele devine un adevårat depozit viu de vitamine ¿i substan¡e nutritive de care omul a învå¡at så se foloseascå pentru a îndrepta dezechilibrele energetice survenite în urma unor suferin¡e grave, îndeosebi dupå maladii pulmonare. Am våzut, de curând, fåcându-se reclamå unturii de bursuc importate din Rusia ¿i ob¡inute, pentru lini¿tea celor mai sensibili, prin liposuc¡ie, în ferme specializate în cre¿terea viezurilor. La imensitatea taigalei am unele dubii: înclin så cred cå tot prin vânåtoare se acumuleazå materia primå pentru respectivele preparate... Într-un târziu, de undeva, dinspre pârâul din vale, am sim¡it cå se apropie, cu pas întretåiat, din vreme în vreme, o vietate. Am strâns pu¿ca în mâini ¿i am

despiedicat-o. Aveam, pe ambele ¡evi, alicå de cinci, pentru cå bursucul e tare în piele (¡in minte cå un francez, våzând trofeele mele de blånuri de bursuc, ¿i-a manifestat satisfac¡ia consumårii unor fripturi memorabile din acest vânat: “E o delicateså. Bunicul meu a fost vânåtor. La noi, preparatele din viezure erau o sårbåtoare. Mâncam cu ochii închi¿i de plåcere.”) Apropo, a¡i jupuit vreodatå bursuc? Are miros de beci, remanent.

Cu timpul, m-am convins înså cå, tratat cum se cuvine, dupå toate regulile ¿i tipicurile gastronomiei vânåtore¿ti, bursucul se dovede¿te nu numai îngurgitabil, ci ¿i prilej de festin apreciat unanim, ca delicateså. Dar asta e o altå poveste, care meritå relatatå cu lux de amånunte. Nu mai vorbesc de faptul cå nici nu e la îndemâna oricui... Sålbåticiunea înså m-a ocolit. Ceva nu i-a plåcut: a cumpånit, a adulmecat ¿i a ales o altå intrare în cetatea ei subpåmânteanå. Hotårât lucru, nici Diana ¿i nici Fortuna nu au fost de partea mea. Am mai zåbovit o jumåtate de ceas ¿i m-am ridicat încet, cu sentimentul cå am avut, cel pu¡in, vorba lui Marin Sorescu, “viziunea vizuinii”. Sau „vizuina viziunii”?... Voi reveni înså, cât de curând.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 19 - 20 octombrie La Bucure¿ti se va ¡ine Summit-ul privind schimbårile climatice. Solu¡ii pentru viitor. 25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 1 noiembrie Bayer lanseazå raportul Agricultura Sustenabilå în România, la Sine¿ti, Ialomi¡a. 14 -15 noiembrie La Poiana Bra¿ov, Agrii România organizeazå Biosfera, eveniment dedicat profesioni¿tilor fitofarmaci¿ti. 15 noiembrie AIPROM organizeazå evenimentul Semin¡e pentru viitor: sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului. 16 noiembrie Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor va ¡ine sesiunea anualå de comunicåri ¿tiin¡ifice Protec¡ia plantelor – cercetare interdisciplinarå în slujba dezvoltårii durabile a agriculturii ¿i a protec¡iei mediului. 12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

Un dovleac de aproape o ton\ În Banatul sârbesc, la Kikinda, ora¿ aflat la o orå de mers cu ma¿ina de la Timi¿oara, au avut loc Zilele Dovleacului, în perioada 14 - 17 septembrie. Au venit peste 20.000 de vizitatori din zona de vest a ¡årii. Festivalul s-a desfå¿urat timp de patru zile ¿i a fost un fel de competi¡ie mai degrabå. Prima parte a fost axatå pe måsurare dimensiunii, greutå¡ii ¿i volumului dovlecilor ¿i s-au acordat premii fermierilor care au prezentat cele mai spectaculoase produse. A fost ¿i un târg al me¿te¿ugarilor pentru a påstra vie tradi¡ia, cultura ¿i arta Voivodinei. Astfel, la categoria “Cel mai greu dovleac”, pe primul loc s-a clasat fermierul Tibor Kokai, cu un uria¿ de 865,5 kg. Locul doi, a fost Melinda Kokai, so¡ia

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Obi¿nuit cu greutå¡ile oieritului – Deosebit de murdar; 2) Nu mai are în9 10 doieli – Cap de veveri¡å! 3) Cremå din mirt! – Lamå turceascå; 4) Douå pentru be¡ivi – Cu¡it de måmåligå; 5) Mo¿ somnoros – Are înclina¡ie la scris; 6) Capii råutå¡ilor; 7) A face un act caritabil – Gura leului; 8) Foarte ironicå – Då fructe påroase; 9) Are limitele lui; 10) Mi¿care agitatå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor.

8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului “De la fermieri pentru fermieri”.

Solu¡ia careului din Nr. 38/2023 ORIZONTAL: SALCIE - IOV; ER - TARTORI; LOB - HOINAR; AMARNIC - LI; RATOI - STIL; TEMELII - I; TARA - ARGAT; A - INCUIATA; VESTIT - RAT; INTEPENITE.

lui Tibor, cu un dovleac de 604 kg, iar locul 3 - Gordana Vastag, cu un exemplar de 334 kg. La categoria “Cel mai lung dovleac”, pe primul loc a fost Dušan Jankov, cu un “¿arpe” de 309 cm, locul doi, Radovan Zakic, cu un dovleac de 255 cm, ¿i locul trei, Milan Vuca, cu unul de 253 cm.

7 8 9

VERTICAL: 1) Aflate în båtaia pu¿tii – Greu de clintit; 2) Lipsit de mijloace; 3) Timp mediu! – A da via¡å din nou; 4) Lemn de ars – Spaima ¿oferilor; 5) Fåcut så respire – Ridicat în triumf; 6) Trece prin pasaj – Jocul din pagodå! 7) O vorbå spuså în legånare – Bun pentru culturå; 8) Oameni care impun; 9) Råpitori de apå dulce – Mare la golf; 10) Probå de rezisten¡å. Profitul Agricol 39/2023

Profitul Agricol nr. 39, din 2023

Articles inside

Un dovleac de aproape o ton\

Misterio[ii viezuri

Amazone Cirrus 6003-2C cu fertilizare dubl\

Indagra 2023> focus pe tractoare, combine [i sisteme de iriga]ii

Anvelopele late chiar înseamn\ tasare redus\?

MA{INI & UTILAJE Nou showroom IPSO Agricultur\ lâng\ Alexandria

Sommet de l'Élevagemândria fermierilor francezi

Necazurile cresc\torilor de vaci cu lapte

Concluziile unui maraton [tiin]ific

Idei noi pentru zootehnie

Medicii veterinari vor pierde o parte din bani

CRE{TEREA ANIMALELOR Integrarea l\ptarilor în Casa Unirea

hibridul PT303

Campionii rapi]ei [i

Un an în care [i fermele mari “gâfâie”

Europa [i riscul de secet\

Cum s\ r\mâi rentabil în anii care vin

VEGETALE Agen]ia de Protec]ia Mediului> trebuie oprit\ arderea miri[tilor!

Kenya permite importul de alimente modificate genetic

Africa de Sud traverseaz\ o criz\ de ou\ [i carne de pui

China caut\ s\ cumpere grâu

{i mai mult porumb

Prognozele pentru grâu

Pre]uri [i Pie]e

nu pot fi exceptate de GAEC 8

Ce mai propun românii la Copa-Cogeca

Inunda]ii catastrofale în Sco]ia

Englezii au creat pui rezisten]i la grip\ aviar\

Lidl încurajeaz\ veganii

Agco investe[te miliarde în digitalizare

S\ îngreun\m pu]in importul de cereale din Ucraina

Accesul la finan]are r\mâne problematic

S|PT|MÂNII Accept\m glifosatul, dar nu prea

Un ministru necomunicativ cu o anumitå parte a presei