CULTURĂ SACRALITATEA ÎN ARTĂ
Inima Neprihănită a Mariei Text: Pr. Andrei Dumitrescu
Î
Inima Neprihănită a Mariei (cca 1837)
de Leopold Kupelwieser Pictură pe pânză Tabloul se află în capela „Sf. Anton de Padova” din biserica „Sf. Petru” din Viena (Austria).
n calendarul romano-catolic, în luna iunie, regăsim sărbătoarea Inimii Neprihănite a Mariei, a cărei origine se pierde în negura timpului. Inima Fecioarei Maria a fost mereu deschisă meditării cuvântului lui Dumnezeu (cf. Lc 2,19) şi fidelă faţă de voinţa lui, astfel încât credincioşii au văzut în ea o cale sigură de scăpare şi refugiu în faţa păcatului şi a greutăţilor vieţii. Menţionată de numeroşi sfinţi, primele atestări ale devoţiunii către Inima Neprihănită a Mariei datează din secolul al XIII-lea. Mai recent, Suveranii Pontifi ai ultimului secol au consfinţit lumea Inimii Neprihănite; aşa cum s-a întâmplat de pildă la 25 martie 1984, când Sf. Ioan Paul al II-lea a făcut un asemenea gest de credinţă şi devoţiune mariană. În capela dedicată Sf. Anton de Padova din biserica barocă „Sfântul Petru” (Peterskirche) din Viena, păstorită, din 1970, de preoţi din cadrul Prelaturii Opus Dei, se află această frumoasă pictură care reprezintă Inima Neprihănită a Mariei. Opera artistului austriac Leopold Kupelwieser reprezintă chiar mai multe titluri mariane: fundalul auriu (utilizat în iconografie pentru a simboliza regalitatea şi slava cerească) trimite la regalitatea Mariei
(sărbătorită liturgic la 22 august), voalul albastru face referinţă la fecioria ei, haina roşie şi sabia care îi străpunge inima amintesc de suferinţele ei (cf. Lc 2,35), iar coroana de trandafiri albi şi roz sunt semnul Inimii Neprihănite. Aureola Mariei este, de asemenea, reprezentată cu o serie de elemente geometrice complexe, ca semn al locului privilegiat pe care îl ocupă între sfinţi. Privind această imagine deosebit de expresivă a Mariei, înţelegem că ne aşteaptă pentru a ne conduce şi pe noi, prin Inima ei Neprihănită, la Isus Cristos, Fiul ei şi Domnul nostru.
Leopold Kupelwieser
pictor de seamă al romantismului religios
A
rtistul austriac Leopold Kupelwieser (1796-1862) a fost unul dintre reprezentanţii de seamă ai romantismului religios, în cadrul curentului cunoscut sub numele de Nazarineni, care a reunit şi artişti precum Peter von Cornelius sau Franz Pforr. Aceşti artişti au căutat să aibă o trăire spirituală profundă, exprimată prin artă.
Leopold Kupelwieser (autoportret)
IUNIE 2020 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ
35
