116 Ovine şi caprine
CARE SUNT REGULILE DE BAZĂ LA PĂȘUNAT?
Chiar dacă producțiile obținute sunt mai mici la caprele care pășunează, crescătorii aplică această metodă de creștere extensivă, de primăvara devreme până toamna târziu, pentru a reduce cheltuielile.
C
u cât structura floristică a unei pășuni este mai diversificată, cu atât compoziția laptelui este mai valoroasă și efectul asupra sănătății consumatorilor este mai puternic.
VALORIFICĂ BINE PĂȘUNEA! Capacitate caprelor de a consuma părți vegetale ca frunze mici, ascunse printre tulpinile lignificate din plante sau arbuști, care au adesea spini, este o caracteristică unică în comparație cu celelalte rumegătoare mai puțin agile. Pe lizierele de păduri sau pe pășuni unde cresc tufărișuri sau copaci, ca prele se ridică pe picioarele din spate și se întind pentru a consuma frunzele sau prin greutatea corpului apleacă arbuștii pentru a aduce vârfurile la îndemână. Uneori se cațără chiar și în copaci sau arbuști pentru a consuma acele părți care li se par mai apetisante. Chiar dacă au aceste “apucături”, ca prele pot fi hrănite și numai pe pășune. Și în acest caz strategia de hrănire a caprelor pare să fie selectarea plante lor care au un conținut de proteine și o
1-14 iunie 2023
un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA UȘV Timișoara ACO Păstorul Crişana
mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
digestibilitate ridicată, însă consumă și alte părți ale plantelor mai uscate, dacă disponibilitatea de a alege scade. Acest lucru se întâmplă mai ales în perioada de vară, când seceta provoacă uscarea masei verzi de pe pășune, îndeosebi în zonele de câmpie. HRANA PREFERATĂ A CAPRELOR La pășune caprele au tendința de a pășuna din partea de sus până la mij loc a plantelor și nu le place să pască lângă suprafața solului, ceea ce are ca rezultat un pășunat uniform și favori zează sistemul primul pășunat ultimul pășunat. Acest sistem constă în folosi rea unui turme de capre, ca prim grup și a unei turme de bovine, ca ultim grup.
Sa observat că la pășune caprele preferă să consume: iarba crudă (graminee) în locul trifo iului (leguminoase); cele mai multe specii de plante în comparație cu ovinele și bovinele; masă verde pe pante abrupte sau te renuri accidentate față de cele plane; masa verde dea lungul liniilor de gard înainte de a pășuna în centrul pă șunii; partea de sus a plantei înainte de a trece la tulpină; masa verde de pe tot terenul la care au acces, indiferent de mărimea lui.
• • • • • •
DURATA ȘI TIMPUL DE PĂȘUNAT Timpul de pășunat poate fi influen țat de mai mulți factori ca: anotimpul, temperatura și umiditatea, topografia terenului, natura copacului sau plantei, disponibilitatea masei verzi și interac
PĂȘUNATUL ÎN BANDĂ Constă în delimitarea suprafeței de pășunat în parcelele mari, prin garduri electrice mobile ampla sate înaintea și în spatele turmei de capre, asigurândule masă ver de pentru 23 zile. Pășunatul în bandă este foarte eficient primă vara, când plantele sunt” crude” și nu se recomandă atunci când pășunile sunt de calitate scăzută. Acest timp de pășunat permite ca în perioada cu creștere rapidă a plantelor, masa verde în exces să poată fi recoltată pentru fân.
