OPINIE
OMG [i deciziile politice dr. Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România
În
iulie 2014, compania nordamericanå de biotehnologie Cibus a contactat Agen¡ia Federalå Germanå pentru Siguran¡a Alimentarå ¿i Protec¡ia Consumatorului, cu privire la statutul de reglementare al unui hibrid de rapi¡å tolerant la erbicide. Aceastå modificare geneticå, în sensul ¿tiin¡ific al termenului, nu a folosit transgeneza (transferul de gene în laborator) care în Europa se încadreazå în defini¡ia - legalå de data aceasta - a unei “modificåri genetice” (“OMG”); ceea ce implicå o costisitoare reglementare. În con¡inutul directivelor europene relevante (întâi în 1990, apoi în 2001), mutageneza este scutitå de aceste obliga¡ii, care vizeazå în esen¡å transgeneza, deoarece era noua tehnicå la momentul redactårii acestor Directive privind OMG-urile. Aparent logic, Agen¡ia Federalå Germanå a decis ca aceastå rapi¡å a companiei Cibus så nu fie consideratå OMG, deoarece rezultå dintr-o formå de muta¡ie (modificåri ocazionale în ADN), induså cu siguran¡å de om, dar care ar putea så aparå ¿i în mod natural. Acest lucru nu a mul¡umit organiza¡iile anti-OMG, care au contestat deciziile Agen¡iei germane. Au urmat numeroase discu¡ii, forumuri ¿i articole ¿tiin¡ifice, care au dezbåtut dacå noile soiuri/hibrizi de plante generate prin editarea geneticå ar trebui sau nu så fie supuse obliga¡iilor prevåzute pentru OMG. S-a stabilit un consens în rândul oamenilor de ¿tiin¡å în primul rând pentru a spune cå muta¡iile care ar fi putut så aparå ¿i în mod natural nu ar trebui så fie vizate ¿i, prin urmare, nici editarea genelor.
Profitul Agricol 17/2023
La 25 iulie 2018, Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene, solicitatå de Consiliul de Stat francez, a emis un aviz dezamågitor pentru oamenii de ¿tiin¡å ¿i companiile de semin¡e.
“Organismele ob]inute prin mutagenez\ sunt OMG-uri [i sunt, în principiul, sub rezerva obliga]iilor prev\zute de Directiva OMG. Cu toate acestea, organismele ob]inute prin tehnici de mutagenez\ care au fost utilizate în mod conven]ional într-o serie de aplica]ii [i au un istoric îndelungat de siguran]\ sunt scutite de aceste obliga]ii, în]elegând c\ statele membre sunt libere s\ dispun\ aceste obliga]ii, în conformitate cu legisla]ia UE”.
D revizuiri a cadrului legislativ upå hotårârea CJUE, ideea unei
privind OMG-urile a luat amploare ¿i chiar mai mult dupå ce Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat în 2020 lui Emmanuelle Charpentier ¿i Jennifer Doudna pentru munca lor asupra sistemului CRISPR-Cas, care a deschis calea pentru cea mai promi¡åtoare tehnicå de editare a genelor. La solicitarea Consiliului UE, Comisia a promis så prezinte un raport înainte de sfâr¿itul lunii aprilie 2021, ceea ce a ¿i fåcut. Urmând tradi¡ia Euro-Bruxelles, pregåtirea acestui raport a dat na¿tere unui lobby intens al pår¡ilor interesate. Deloc surprinzåtor, organiza¡iile de ecologie din politicå au fåcut eforturi pentru constrângeri maxime, cu scopul de a preveni implementarea aplica¡iilor acestor noi biotehnologii. Ini¡iativele ¿tiin¡ifice au atras aten¡ia asupra importan¡ei acestor inova¡ii. Ini¡iativa European Sustainable Agriculture through Genome Editing (EU-SAGE) a lucrat pentru a furniza informa¡ii despre editarea genomului ¿i
pentru a promova dezvoltarea politicilor europene ¿i ale statelor membre ale UE care så permitå utilizarea editårii genomului pentru agricultura durabilå ¿i produc¡ia alimentarå. Aceste idei au fost preluate ¿i de grupul de reflec¡ie ReImagine Europe, care a eviden¡iat compatibilitatea lor cu obiectivele Pactului ecologic european. Studiul a identificat limitåri ale capacitå¡ii legisla¡iei de a ¡ine pasul cu evolu¡iile ¿tiin¡ifice; acestea stârnesc provocåri de implementare ¿i incertitudini juridice. Prin urmare, legisla¡ia trebuie adaptatå... deoarece s-ar putea så nu fie justificatå aplicarea unor niveluri diferite de supraveghere reglementarå produselor similare cu niveluri similare de risc, a¿a cum este cazul plantelor crescute în mod conven¡ional ¿i ob¡inute din anumite tehnici genomice noi. Raportul confirmå faptul cå aceste tehnici au poten¡ialul de a contribui la sisteme agroalimentare durabile, în conformitate cu obiectivele Pactului ecologic european ¿i ale Strategiei Farm to Fork. Raportul a identificat, de asemenea, “lacunele ¿i limitårile de cuno¿tin¡e” ¿i recomandåri pentru a le aborda ¿i cå “ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a informa ¿i a implica publicul ¿i a evalua opiniile acestuia. La aceste limitåri impuse prin decizii politice se alåtura ¿i altele referitoare la: utilizarea produselor de protec¡ia plantelor, emisiile industriale, reconstituirea zonelor agricole a¿a cum erau acum 70 de ani ¿i, în plus, fermierii trebuie så asigure securitatea alimentarå ¿i så facå fa¡å concuren¡ei venite din alte state ter¡e.
E
uropa este lipsitå de obiective clare cu privire la sectorul agroalimentar. Påcat! 47
