PAGINA DE HOBBY Experimente cu... gotcani Dintre toate sålbåticiunile noastre, coco¿ul-de-munte se numårå printre cele mai scumpe la vedere, în primul rând ca urmare a habitatului såu greu accesibil celor neini¡ia¡i. Simplii drume¡i îl pot întâlni cu totul întâmplåtor, mul¡i ne¿tiind, våzându-l, ce imenså pasåre de pradå au stârnit fårå voie din afini¿, impresiona¡i de aspectul lui tenebros, de profilul acvilin ¿i de zgomotul aripilor mari la ridicarea în zbor. Îl întâlne¿te îndeob¿te omul care, prin natura activitå¡ii sale, påtrunde în sanctuarul pådurilor de rå¿inoase, silvicultor sau lucråtor forestier. Odinioarå, când încå nu se impuseserå restric¡iile privitoare la på¿unatul în zonele montane, îl vedeau adesea ciobanii ¿i, mai råu, câinii lor, bucuro¿i så descopere prin desi¿ vreun cuib de gotcå, adevåratå trufanda în peisajul auster al pådurii abia ie¿ite din iarnå. Îl mai stârnesc uneori ¿i culegåtorii de bure¡i ori fructe de pådure. Cuibåritoare pe sol, perechea gotcanului trebuie så dea dovadå de multå imagina¡ie pentru a-¿i alege locul de ouat ¿i de clocit, astfel încât så poatå asigura perpetuarea spi¡ei, departe de pa¿ii, nasul ¿i ochii nenumåra¡ilor prådåtori care îi prigonesc neamul. Fie din pornire de simplu naturalist, fie mânat de interese cinegetice de perspectivå, omul s-a implicat, mai intens ¿i sistematic în perioada modernå, în sus¡inerea prin diverse metode a acestei specii ce ¡ine anevoie pasul cu antropizarea tot mai asiduå a habitatelor lumii sålbatice. Printre primele måsuri se numårå înfiin¡area rezerva¡iilor, la noi cu un secol în urmå. În aceea¿i idee, vânåtorii au instituit, în cadrul fondurilor cinegetice în gestiune, oaze de lini¿te menite så asigure tihna ¿i refugiul sålbåticiunilor. Aståzi, parcurile naturale ¿i na¡ionale au proliferat, la fel ca ¿i rezerva¡iile, multe cu caracter complex, dendrologic ¿i faunistic. Profitul Agricol 17/2023
Cât prive¿te coco¿ul-de-munte, pasåre extrem de sensibilå ¿i de conservatoare din punctul de vedere al puterii de adaptare, literatura noastrå de specialitate men¡ioneazå succesul repopulårilor, ac¡iuni menite så întregeascå arealul carpatic al speciei, fragmentat din diverse motive în decursul timpului.
Pentru a da un singur exemplu, amintim repopularea reu¿itå, la sfâr¿itul secolului trecut, a zonei Sudrigiu din jude¡ul Bihor cu exemplare capturate în Mun¡ii Gurghiului. Pe alte meleaguri, de pildå în Slovacia, se deruleazå de câteva decenii un proiect de înmul¡ire ¿i de cre¿tere în voliere a coco¿ilor-de-munte, în vederea repopulårii zonelor montane în care specia prezintå un regres numeric semnificativ. Amenajårile, extrem de sofisticate, pentru imitarea modului natural de via¡å al perechilor genitoare, sunt impresionante, la fel ca ¿i eforturile de a asigura puilor un meniu cât mai apropiat de cel din libertate (pupe de furnici, insecte adulte, râme, viermi), cu adaos de pulpå de tomate ¿i de cåp¿une, pentru vitaminizare ¿i echilibru între hrana de origine animalå ¿i cea vegetalå. În cazul cre¿terii artificiale a animalelor îndeob¿te sålbatice, principala problemå a constituit-o dintotdeauna imprimarea fa¡å de om. Obi¿nui¡i cu
prezen¡a acestuia ¿i asociindu-l cu oferta de hranå, puii ajung så-l considere nu doar familiar, ci îl asimileazå drept semen. La maturitate, în perioada de împerechere, îl numårå chiar printre rivali, devenind agresivi. Sunt virale pe internet imaginile cu gotcani care nu se sfiesc så atace omul, la vremea rotitului, primåvara, în spectaculosul lor ceremonial nup¡ial. De aceea, în crescåtoriile de acest fel, prezen¡a omului trebuie så
fie discretå, dacå se poate så lipseascå în mod evident. În privin¡a unor asemenea abera¡ii comportamentale, de notorietate este experimentul românesc privind ursul brun, care a consumat timp, energie ¿i fonduri financiare, derulat între anii 1974 ¿i 1980. El a constat în capturarea din întregul areal carpatic ¿i subcarpatic al speciei a 176 de pui de urs, crescu¡i în ¡arcul de la Râu¿or (Mun¡ii Fågåra¿), în ideea repopulårii unor terenuri din jude¡ul Arge¿. Substratul acestei întreprinderi l-a reprezentat dorin¡a unor factori de decizie obedien¡i de a satisface preten¡iile exagerate ale protipendadei vremii privind bilan¡ul partidelor de tir la urs. Urmarea a fost cå niciunul dintre puii crescu¡i în spa¡iu restrâns, cu devia¡ii comportamentale ¿i obi¿nui¡i cu omul, nu a supravie¡uit dupå eliberarea în teren, to¡i cåzând pradå braconajului ¿i accidentelor rutiere.
Gabriel CHEROIU 49
