Profitul Agricol nr. 20, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 20 din 24 mai 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 20/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Iluzia cå to¡i putem face procesare

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

O grijå îi bântuie din când în când pe politicienii no¿tri. De ce marile ferme nu fac ¿i ele ceva procesare? Dacå ar face procesare, ahh, altfel ar sta lucrurile cu balan¡a comercialå... ªi uite a¿a, neputin¡a politicianului în a face legi coerente este pasatå agricultorului. Din cauza lui balan¡a comercialå este cum este, cå preferå så vândå grâu ¿i porumb în loc så creascå porci, pe care så-i taie ¿i så-i facå jambon, pe care så-l vândå, ca italienii ori spaniolii, la export, cu un euro câteva feliu¡e. Dar de ce s-ar båga oameni altfel realiza¡i financiar ¿i profesional, lucrând fiecare câteva mii de hectare, într-o afacere nouå, despre care ¿tiu prea pu¡ine? Cåci a te apuca de industrie alimentarå este cu totul altfel de business decât agricultura. Iar dacå ne uitåm peste Ocean, nici americanilor nu le este jenå så vândå grâu ¿i porumb, ba din contrå... Så zicem cå s-ar aduna câ¡iva cu gândul så facå o fabricå de ulei. Cine le va finan¡a afacerea? O fabricå nu o ridici peste noapte, dureazå vreo 2-3 ani. Pânå vin primii bani din vânzarea uleiului, cine plåte¿te oameni, proiecte, utilaje? Marketing, distribu¡ie, costå înainte de a vinde prima sticlå. Industria are totu¿i marje mici, termeni de recuperare lungi, doar volumele mari o salveazå. Iar fermierii, chiar ¿i cei bine situa¡i, sunt oameni cu linii de credit. Ce bancå se aruncå så le mai dea bani ¿i så facå o fabricå pe nu ¿tiu unde? ¥nainte så viseze ca fermierii så repare balan¡a comercialå, nu mai bine ar rezolva politicienii cele câteva legi care sunt cerute de câ¡iva ani încoace? ¥ncepând cu legea arendei. Cåci fårå un teren stabil, în condi¡ii clare de arendå pe termen lung ¿i foarte lung, greu se va gândi un agricultor så mai investeascå ¿i în procesare. Andrei OSTROVEANU

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

PS: Poate cå nu ar fi lipsit de interes economic nici un plan financiar serios pentru sus¡inerea companiilor române¿ti din industria alimentarå. Totu¿i, ele ne dau de mâncare mai mult decât gospodåria ¡åråneascå.

Profitul Agricol 20/2023

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Negocierile dintre guvernul olandez ¿i fermieri au e¿uat 12

Evenimentele s\pt\m=nii 50 de fermieri români au protestat la Bruxelles

Pierderi de 1,5 miliarde de euro pentru culturile agricole din Italia

Asocia¡iile cer despågubirile de secetå 7 Syngenta încearcå listarea pe Bursa din Shanghai Pintea îi lini¿te¿te pe fermieri: cei cu activitå¡i neagricole Corteva prelunge¿te înscrierile nu pierd subven¡iile! 8 la TalentA

Rusia va exporta 50-55 milioane de tone de cereale

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ie-record de porumb

Brazilia, cel mai mare producåtor de soia din lume

Holde Agri ¡inte¿te så lucreze 20.000 de hectare

Brazilia: scandal în jurul reformei agrare

IPSO Agriculturå se implicå în bunåstarea comunitå¡ilor

Ru¿ii cumpårå fabrica Deere din Orenburg

Ma[ini & utilaje 26

Controlul bolilor la floarea-soarelui 30

Gr\dina, via [i livada Legume tratate cu PPP-uri interzise 34

Tractoare Deutz-Fahr pentru vii ¿i livezi

Culturi mai sånåtoase cu sprayerul John Deere 616R

New Holland TH, un “bra¡” de ajutor

Uniunea Europeanå: cre¿te produc¡ia Utilaje Amazone pentru un sol roditor la rapi¡å 19 Cre[terea animalelor ¿i culturi profitabile 44 Târgul de Karakul de la Popåu¡i 36 Kubota, samuraiul Cooperativa oierilor s-a adaptat agriculturii europene 45 Culturi vegetale din toatå Moldova 37 Apa cea de toate zilele 20 Tractoarele Claas Axion 900, O subven¡ie inteligente ¿i eficiente 46 Ziua Grâului Bårågan 2023, care så le înlocuiascå pe toate 38 Opinii organizatå de acela¿i trio: FAPPR, Corteva ¿i Yara 22 România - grânarul Europei, o paradigmå depå¿itå 48 Câteva posibile rezolvåri 23 Cre¿terea CO2 duce la Solu¡iile lui Dacian Ciolo¿ o “ecologizare” a Påmântului? 50 la criza cerealelor 23 1.000 de euro studentului care va estima corect produc¡ia de grâu

Hobby De ce a renun¡at Nela Prodan 26 la vaci?

Instinct de prådåtor sau strategie?

Noaptea Bucåtarilor, la Reca¿

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII 50 de fermieri români au protestat la Bruxelles AAC, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, a participat, la începutul acestei såptåmâni, la mintingul agriculturii de la Bruxelles. Acesta a avut loc mar¡i, pe 23 mai, când revista era deja trimiså la tipar. Dar, conform comunicatului, la protest trebuiau så participe cel pu¡in 200 de fermieri din 6 ¡åri. Doar din România au plecat la Bruxelles în jur de 50 de fermieri. Protestul din capitala Europei este consecin¡a nemul¡umirii ¿i dezamågirii profunde a fermierilor vecini Ucrainei în legåturå cu solu¡ia gåsitå de Comisia Europeanå la problemele ¿i dezechilibrele grave cu care se confruntå sectorul agroalimentar. Printre revendicårile Alian¡ei ¿i ale fermierilor din ¡årile din Est se numårå restabilirea taxelor vamale ¿i a contingentelor la importurile de produse agri-

cole ucrainene; extinderea listei de produse interzise pentru a include ¿i ouåle, carnea de pasåre, uleiul, fåina, målaiul, zahårul, fructele ¿i legumele. De asemenea, interdic¡ia importurilor ar trebui prelungitå pânå la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeanå. ¥n plus, fermierii din Cehia cer introducerea ¡årii lor pe lista scurtå a statelor care pot interzice importurile din Ucraina. Secundar, s-a mai cerut evaluarea Pactului Verde European, introducerea NTG-urilor ¿i retragerea SUR (regulamentul privind utilizarea durabilå a produselor fitosanitare) pânå când vor fi omologate alternative noi ¿i eficiente la substan¡ele retrase.

Profitul Agricol 20/2023

ANM extinde re¡eaua de sta¡ii meteo cu ajutorul FAPPR PNRR a prilejuit extinderea re¡elei na¡ionale de observa¡ii din cadrul “Sistemului Meteorologic Integrat Na¡ional” (SIMIN). Pentru implementarea proiectului, ANM colaboreazå cu FAPPR. Re¡eaua va fi extinså cu 300 de sta¡ii meteorologice automate ¿i autonome ¿i 100 de sta¡ii agrometeorologice. Fermierii din FAPPR au fost invita¡i så-¿i manifeste interesul pentru instalarea unei/ unor sta¡ii meteo. Doritorii trebuie så completeze un chestionar pentru evaluarea terenului ¿i så-l transmitå echipei executive a asocia¡iei pânå la sfâr¿itul zilei de 29 mai.

Andrei OSTROVEANU

Asocia]iile cer desp\gubirile de secet\ Tot Alian¡a pentru Agriculturå solicitå premierului Nicolae Ciucå så-¿i respecte promisiunile ¿i så aprobe Ordonan¡a privind acordarea despågubirilor de secetå pentru culturile de primåvarå calamitate anul trecut. "Agricultorii din sectorul vegetal se aflå într-o situa¡ie foarte gravå, o crizå generatå de o lipså cronicå de capital în fermele române¿ti: costuri în cre¿tere, måsuri restrictive la nivel european, venituri în scådere, produc¡ii diminuate din cauza lipsei sistemului de iriga¡ii. Toate aceste cauze pun în pericol securitatea alimentarå a

Când mini¿trii se fac cå lucreazå Petre Daea s-a întâlnit vineri, 19 mai, cu Vladimir Bolea, omologul din Republica Moldova, ¿i cu Mikola Solski, ministrul ucrainean. Cel din urmå a participat prin videoconferin¡å. Scopul întrevederii dintre cei trei mini¿tri ai agriculturii a fost optimizarea tranzitului de cereale din Ucraina. Oficial, deocamdatå au convenit doar så facå schimb de informa¡ii cu privire la cantitå¡ile de grâu ce vor urma så fie transportate pe culoarele solidaritå¡ii.

României, viitorul satului românesc ¿i soarta a zeci de mii de antreprenori din mediul rural. Dorim så vå reamintim, domnule premier Nicolae Ciucå, un element important: despågubirile de secetå de la bugetul de stat nu reprezintå o «pomanå» socialå acordatå fermierilor. Acordarea despågubirilor de secetå reprezintå o investi¡ie publicå în sectorul agroalimentar care va fi recuperatå la bugetul de stat, prin taxele ¿i impozitele suplimentare generate de produc¡ia agricolå”, se mai aratå în documentul AAC.

Mai sunt doar 11 focare de PPA Pe 17 mai, mai erau 11 focare de pestå porcinå africanå (PPA) active în România, aratå ANSVSA. Toate se înregistreazå la nivelul gospodåriilor ¿i niciunul într-o fermå. Mai mult, doar în ultima såptåmânå au fost stinse ¿ase focare. ANSVSA a socotit cå din 2017 ¿i pânå în prezent au fost stinse în total 6.003 de focare. ªi, tot de la prima semnalare a virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 7.214 de cazuri la mistre¡i în 41 de jude¡e. Cazurile de PPA la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in doi ani de la apari¡ia lor. ¥n lipsa unui a¿teptat vaccin, preven¡ia pare singura cale de a lupta cu virusul pestei. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Primele banane modificate genetic aproape de aprobare O varietate de banane modificate genetic de un grup de cercetåtori australieni se aflå în procesul de aprobare ¿i ar putea ajunge curând în magazine. Varietatea a primit numele QCAV-4 ¿i este rezistentå la boala Panama, o ciupercå foarte periculoaså care amenin¡å så distrugå planta¡iile din toatå lumea. Cercetåtorii au adåugat unei plante Cavendish normale o singurå genå de la o specie de banane sålbatice din sud-vestul Asiei, care este complet rezistentå la boala Panama. Douå infec¡ii umane cu gripå aviarå în Marea Britanie Doi angaja¡i ai unei ferme din Marea Britanie s-au îmbolnåvit de gripå aviarå, dupå ce au intrat în contact cu påsåri infectate. Agen¡ia de Siguran¡å Veterinarå din Regat a anun¡at înså cå cele douå persoane nu au nici un fel de simptome ¿i nu existå suspiciuni de transmitere de la un om la altul, infec¡iile fiind descoperite de un control de rutinå. Noi focare de gripå aviarå în sudul Fran¡ei Guvernul francez a impus norme mai stricte de siguran¡å sanitarå dupå raportarea a 21 de focare de gripå aviarå la fermele din sudul ¡årii. Toate påsårile din apropierea focarelor au fost sacrificate ¿i au fost create zone de carantinå cu o razå de 20 de kilometri. India permite importul de ulei fårå taxe Toate importurile de ulei de floareasoarelui ¿i soia expediate înainte de sfâr¿itul lunii martie pot fi descårcate fårå taxe vamale pânå în iunie. India a impus din nou taxe vamale pentru importurile de ulei de la 1 aprilie, dar sute de mii de tone deja contractate au råmas de atunci blocate din cauza legisla¡iei neclare. Statul asiatic este cel mai mare importator de ulei alimentar din lume, furnizori fiind SUA, Argentina, Brazilia, Rusia ¿i Ucraina. 8

Pintea îi lini[te[te pe fermieri> cei cu activit\]i neagricole nu pierd subven]iile! Redefinirea fermierului activ în criteriile de eligibilitate pentru plå¡ile directe a bulversat lumea agricolå. Aparent, reiese cå cei care au realizat mai mult de douå treimi din venituri din alte activitå¡i decât cele agricole ar pierde plå¡ile directe. Ni co lae Sitaru, pre¿edintele FAPPR, sus¡ine cå s-a consultat cu oficiali din MADR ¿i APIA care nu au putut contrazice aceastå interpretare. Adrian Pintea, directorul general APIA, este de altå pårere. “Pentru a fi fermier activ, trebuie så îndepline¿ti una dintre cele trei condi¡ii prevåzute de Ordinul 80 din 27 februarie 2023. Prima este ca plå¡ile directe så nu depå¿eascå 5.000 de euro. A doua este cel pu¡in 5% activitate agricolå. A treia este så fi avut cerere depuså la APIA. Condi¡iile nu sunt cumulative. A¿adar, are cerere depuså la APIA - este fermier activ!”, afirmå Pintea. Din lectura articolelor care definesc fermierul activ în Ordinul 80 reiese cå acea condi¡ie privind cererea depuså la APIA nu existå explicit, ci doar poate fi deduså prin omisiune, ceea ce laså loc interpretårilor. Reproducem textul de lege ¿i îi vom låsa pe juri¿tii asocia¡iilor de fermieri så clarifice chestiunea cu juri¿tii APIA. Cel mai probabil, va fi necesarå o circularå transmiså în teritoriu, prin care så se limpezeascå prevederile referitoare la definirea fermierului activ. A¿adar, fermierii activi sunt: Art. 16. - (1) Fermierii care în anul anterior de platå ar fi avut dreptul la plå¡i directe care nu ar fi depå¿it cuantumul de 5.000 euro, precum ¿i cei care

Adrian Pintea, director general APIA

nu au depus cerere de platå în anul anterior, dar calculul estimat al plå¡ilor directe nu depå¿e¿te cuantumul de 5.000 euro, sunt fermieri activi ¿i beneficiazå de plå¡i directe. (2) Fermierii, persoane fizice sau persoane juridice, care în anul anterior de platå ar fi avut dreptul la plå¡i directe, care ar fi depå¿it cuantumul de 5.000 euro, precum ¿i cei care nu au depus cerere de platå în anul anterior, dar calculul estimat al plå¡ilor directe depå¿e¿te cuantumul de 5.000 euro, sunt fermieri activi dacå furnizeazå documente din care så rezulte îndeplinirea uneia dintre condi¡ii: a) cuantumul anual total al plå¡ilor directe reprezintå cel pu¡in 5% din veniturile totale ob¡inute din activitå¡i neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile; b) veniturile totale ob¡inute în cadrul exploata¡iei din activitå¡i agricole reprezintå cel pu¡in o treime din veniturile totale ob¡inute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile.

Robert VERESS Profitul Agricol 20/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Pierderi de 1,5 miliarde de euro pentru culturile agricole din Italia Inunda¡iile din regiunea Emilia-Romagna este posibil så fi provocat pagube de 1,5 miliarde de euro culturilor agricole, potrivit unei estimåri a asocia¡iei fermierilor italieni Confagricoltura, transmite Agerpres. Aceasta este prima estimare a impactului ploilor toren¡iale care au lovit în ultimele zile regiunea Emilia-Romagna, din nordul Italiei, care are o densitate ridicatå de ferme mici ¿i medii, dar ¿i de unitå¡i de procesare. Agen¡ia de preså ANSA informeazå cå 13 persoane ¿i-au pierdut via¡a ¿i aproximativ 10.000 au fost stråmutate în regiunea Emilia-Romagna, în timp ce salvatorii încearcå în continuare så ajungå la zeci de sate ¿i ferme care sunt izolate din cauza apelor. Mai mult decât în cazul agriculturii, impactul inunda¡iilor a fost asupra locuin¡elor. Primele estimåri vorbesc de pagube care ar putea ajunge la trei miliarde de euro, conform unui studiu reProfitul Agricol 20/2023

cent al Båncii centrale a Italiei. Emilia-Romagna, traversatå de fluviul Po, cel mai mare din Italia, ¿i afluen¡ii såi, este regiunea italianå cea mai expuså la pagubele provocate de inunda¡ii, se aratå în studiul citat. Pierderile anuale preconizate din cauza inunda¡iilor sunt estimate la 0,71% din valoarea stocului de locuin¡e din regiune. În Italia aproape 5% din valoarea locuin¡elor riscå så fie pierdutå ca urmare a unor grave inunda¡ii în urmåtorii 20 pânå la 50 de ani, se mai aratå în studiul Båncii centrale a Italiei. Guvernul italian a alocat deja 30 de milioane de euro pentru a face fa¡å impactului imediat al situa¡iei de urgen¡å. Noi ajutoare sunt a¿teptate la o reuniune a cabinetului programatå pentru ziua de mar¡i. Înså costul lucrårilor de reconstruc¡ie dupå inunda¡ii ar putea så explodeze. Stefano Bonaccini, pre¿edintele regiunii Emilia-Romagna, a comparat

dezastrul din ultimele zile cu cutremurul care a lovit aceea¿i regiune în 2012. Este posibil ca inunda¡iile din ultimele zile så aibå un impact ¿i asupra sezonului turistic, din cauzå cå furtunile au afectat plajele din sta¡iunile de pe malul mårii, precum Rimini ¿i Riccione. Cântåre¡ul Bruce Springsteen, o legendå a muzicii rock americane, a fost criticat în Italia pentru cå nu ¿i-a anulat concertul sus¡inut joi searå în Ferrara, în contextul în care regiunea Emilia-Romagna se confruntå cu inunda¡ii ce au ucis cel pu¡in nouå oameni. În schimb, autoritå¡ile italiene au decis så anuleze cursa de Formula 1 programatå duminicå la Imola, localitate aflatå în apropiere de multe dintre zonele cele mai grav afectate, dupå ce organizatorii au spus cå nu este posibil ca “evenimentul så fie organizat în siguran¡å”.

Drago[ B|LDESCU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cercetåtorii britanici au creat o nouå raså de oi Un program pilot desfå¿urat la douå ferme din ºara Galilor a reu¿it så creeze o nouå raså de oi, care oferå atât lânå, cât ¿i carne de calitate. Fermierii au încruci¿at un berbec Merinos din Australia cu oi locale din rasa Romney, iar mieii nåscu¡i de ele îmbinå avantajele ambelor rase ¿i s-au dovedit rezisten¡i la clima din Marea Britanie. Programul î¿i propune så creascå veniturile ob¡inute din vânzarea lânii de fermierii galezi, care se confruntå cu mari probleme economice din cauza infla¡iei. Danone renun¡å la vânzarea companiei Epigamia Grupul Danone a anun¡at cå renun¡å la vânzarea producåtorului indian de iaurt Epigamia ¿i va încerca în schimb så dezvolte compania pe plan regional. Epigamia este un start-up fondat în anul 2015 care produce sortimente de iaurt grecesc ¿i sucuri de fructe foarte populare în marile ora¿e din India, dar nu a reu¿it så ob¡inå profituri pânå în acest an. Compania a fost grav afectatå de infla¡ia tot mai severå din India, acolo unde laptele s-a scumpit cu 15% în ultimul an. Caz atipic de boala vacii nebune în SUA Autoritå¡ile din statul american Carolina de Sud au raportat descoperirea unui caz atipic de encefalopatie spongiformå bovinå, cunoscutå ¿i ca boala vacii nebune, la o femelå cu vârsta de cinci ani care trebuia sacrificatå întrun abator. Animalul provenea din statul Tennessee ¿i a fost testat ca parte a unei strategii na¡ionale de protec¡ie contra bolii. Cazurile atipice de boala vacii nebune apar spontan la animalele vârstnice ¿i nu sunt considerate la fel de periculoase ca infec¡iile clasice, pentru cå boala nu se poate transmite de la un animal la altul. “Acesta este un caz izolat”, a comentat pre¿edintele asocia¡iei medicilor veterinari din Carolina de Sud, care a adåugat cå “SUA are un sistem eficient pentru a preveni sånåtatea umanå”. 10

Syngenta încearc\ listarea pe Bursa din Shanghai Grupul Syngenta a anun¡at cå renun¡å la listarea ac¡iunilor pe pia¡a STAR a Bursei din Shanghai, care este destinatå companiilor din domeniul tehnologiilor avansate, ¿i va încerca în schimb listarea pe pia¡a principalå a bursei. Oferta publicå ini¡ialå de ac¡iuni, care ar putea ajunge la valoarea record de 9,4 miliarde de dolari, este blocatå din luna martie, dupå ce autoritå¡ile bursiere au anulat fårå explica¡ii o întâlnire de analizå a documentelor. Bursa din Shanghai a anun¡at cå respectå decizia companiei, iar procesul de listare va fi unul "constant ¿i ordonat".

Guvernul de la Beijing a început din luna februarie så impunå reguli noi pentru listarea pe principalele burse din ¡arå, cele din Shanghai ¿i Shenzen. Acestea simplificå semnificativ procedurile de aprobare pentru ofertele publice ini¡iale, care nu mai au nevoie de acordul agen¡iei na¡ionale de supraveghere financiarå. În plus, au fost eliminate restric¡iile care limitau numårul total de ac¡iuni ¿i pre¡ul maxim al acestora. Syngenta a raportat anul trecut cele mai mari vânzåri din istoria companiei, iar profitul brut a crescut cu 20% pânå la 5,6 miliarde de dolari.

Corteva prelunge[te înscrierile la TalentA Corteva a anun¡at prelungirea înscrierii în programul TalentA 2023, un program pentru dezvoltarea competen¡elor profesionale în managementul afacerilor ¿i agriculturå, dedicat femeilor din mediul rural. Se pot alåtura programului doamnele ¿i domni¿oarele ce activeazå în agriculturå pentru a putea participa gratuit la cursuri în domeniul agribusiness. Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani, de pe teritoriul României, dar ¿i al Republicii Moldova. La finalul programului, compania va alege cele mai inovatoare trei proiecte ¿i le va premia cu 15.000 de dolari. Locul I va primi 6.000 de dolari, locul II, 5.000, iar locul III, 4.000 de dolari. Fondat ¿i sponsorizat de cåtre Corteva, TalentA este în al patrulea an

de desfå¿urare. Programul dureazå cinci luni, începând cu data de 5 iunie, ¿i va include douå module online de studiu: modulul de business, ce va cuprinde 10 cursuri, ¿i modulul de agribusiness, ce va cuprinde 4 cursuri. Ceremonia de premiere a celor 3 proiecte câ¿tigåtoare va avea loc pe 13 octombrie 2023.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 20/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fermierii sârbi cer un pre¡ mai bun pentru lapte Timp de douå zile consecutiv, fermierii din Serbia au organizat proteste în toatå ¡ara, pentru a cere pre¡uri mai mari pentru laptele pe care îl produc. Crescåtorii au blocat cu utilajele mai multe ¿osele importante, iar unii dintre ei au reu¿it så ajungå la Belgrad ¿i så ia parte la o manifesta¡ie uria¿å organizatå de opozi¡ie contra violen¡ei, dupå cele douå atacuri armate care au ¿ocat Serbia la începutul lunii. Reprezentan¡ii crescåtorilor s-au întâlnit cu pre¿edintele Alexander Vucic, dar considerå cå måsurile propuse sunt insuficiente. Printre altele, Vucic a anun¡at cre¿terea subven¡iilor pentru vacile de lapte de la 255 la 341 de euro ¿i majorarea subven¡iei pentru lapte de la 13 la 16 eurocen¡i per litru. “Efortul bugetar imediat al acestor måsuri este de 19,6 milioane de euro, le vom plåti fermierilor peste 122 milioane de euro pânå la sfâr¿itul anului”, a declarat pre¿edintele sârb. Liderii fermierilor au anun¡at înså cå ac¡iunile de protest vor continua, pentru cå guvernul nu a rezolvat nici una dintre solicitårile lor. În replicå, autoritå¡ile spun cå singura cerere a fermierilor care nu poate fi acceptatå este stabilirea unui pre¡ garantat pentru lapte, pentru cå guvernul nu poate controla pre¡urile.

Brazilia> scandal în jurul reformei agrare

Agricover opre¿te listarea la Bursa de Valori Bucure¿ti Compania Agricover a hotårât så nu continue procesul de listare a ac¡iunilor la Bursa de Valori Bucure¿ti. “Dorim så ne exprimåm recuno¿tin¡a fa¡å de to¡i investitorii care au participat la acest proces”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding. Cu o situa¡ie financiarå solidå, cu 9.000 de fermieri clien¡i, o cifrå de afaceri de 1,7 miliarde lei pentru divizia de distribu¡ie ¿i 1,9 miliarde lei credite acordate prin propriul IFN, Agricover î¿i va urma planurile de guvernan¡å corporativå, continuând în acela¿i timp angajamentul de a promova inova¡ia în rândul fermierilor.

Ministrul brazilian al Agriculturii, Paulo Teixeira, a anun¡at cå guvernul va relua în aceastå lunå procesul de redistribuire a terenurilor agricole. “Acum, în luna mai, pre¿edintele Lula va anun¡a programul de reformå agrarå. Reforma va reveni în Brazilia, vrem så recuperåm terenurile neproductive ¿i så le distribuim celor care vor så le cultive”, a declarat Teixeira. El a adåugat cå guvernul va oferi credite ¿i asisten¡å tehnicå fermierilor ¿i va stimula înfiin¡area de cooperative ¿i fabrici de procesare a alimentelor. Ministrul sus¡ine cå reforma va cre¿te produc¡ia de alimente ¿i va contribui la o societate mai echitabilå, acuzând marile companii braziliene cå

Negocierile dintre guvernul olandez [i fermieri au e[uat Reprezentan¡ii fermierilor olandezi nu au ajuns la un acord cu guvernul pentru o nouå strategie agricolå na¡ionalå, în ciuda unor negocieri prelungite care au durat 24 de ore.

trategia î¿i propune så facå agricultura localå mai sustenabilå, principalul obiectiv al guvernului fiind reducerea la jumåtate a emisiilor de azot pânå în anul 2030. Principala propunere a guvernului care i-a revoltat pe fermieri este impunerea unei limite de cel mult trei vaci pe hectar, despre care agricultorii spun cå va for¡a 20% dintre ferme så dea faliment.

În plus, fermierii cer cre¿terea subven¡iilor agricole ¿i o amnistie pentru fermele care nu mai au autoriza¡ie de mediu din cauza modificårilor legislative din ultimii ani. “Nu am ajuns la o în¡elegere în aceastå searå, de¿i a fost o negociere durå cu ministrul Agriculturii ¿i cu premierul Mark Rutte. Vom continua discu¡iile, dar vreau så fie clar cå a¿teptåm concesii reale din partea guvernului”, a declarat Sjoerd Van der Tak, liderul organiza¡iei agricole LTO. Guvernul a anun¡at cå este foarte important ca noua strategie så fie aprobatå în aceastå lunå, dar negocierile vor continua pânå când se va ajunge la un consens.

au încetat så producå alimentele ieftine, de care are nevoie pia¡a internå, pentru a se concentra pe produse de export. “Modelul hegemonic al agriculturii noastre provine din perioada colonialå, atunci când existau doar latifundiari. Suntem acum ¡ara cu cea mai mare concentrare agrarå din lume, dar avem peste 4 milioane de fermieri fårå påmânt”, a declarat coordonatoarea procesului de reformå, Debora Nunez. Opozi¡ia din Brazilia se opune înså proiectului ¿i a creat o comisie de anchetå parlamentarå care va investiga legalitatea procedurii de redistribuire. pagin\ de

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 20/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

IPSO Agricultur\ se implic\ în bun\starea comunit\]ilor Alåturi de Asocia¡ia Pådurea Copiilor, IPSO Agriculturå a fåcut primii pa¿i pentru împådurirea zonelor lipsite de vegeta¡ie din România ¿i a reu¿it, cu sprijinul angaja¡ilor, så planteze pânå acum 3 hectare de pådure. Participarea companiei la Bucharest Half Marathon a venit ca o completare ¿i con¿tientizare a acestei ini¡iative sociale. Pe de altå parte, compania cu sediul la Mogo¿oaia, Ilfov, a reu¿it, împreunå

cu funda¡ia Narada, så contribuie la renovarea mai multor ¿coli. Unul dintre proiectele de suflet IPSO Agriculturå este reamenajarea atelierului de mecanicå de la Colegiul Tehnic Petru Poni din Roman. Prin astfel de ini¡iative compania sus¡ine educa¡ia viitorilor speciali¿ti în domeniul agriculturii: mecanici sau fermieri.

Arpad DOBRE

Ru[ii cump\r\ fabrica Deere din Orenburg Grupul Koblik a anun¡at cå vrea så cumpere fabrica John Deere din ora¿ul Orenburg din Rusia, care a oprit produc¡ia dupå începerea invaziei din Ucraina. Proprietarul grupului cu sediul la Moscova, Igor Koblik, a avut o discu¡ie oficialå în acest sens cu guvernatorul regiunii Orenburg, Denis Pasler. Compania vrea så reia produc¡ia de echipamente agricole în acest an, iar ulterior så construiascå noi linii de asamblare pentru a extinde gama de produse. “Fabrica din Orenburg va oferi companiei oportunitå¡i noi de dezvoltare. Are multe avantaje, mai ales accesul la resurse ¿i o infrastructurå logisticå bunå. Vrem så investim sute de milioane de ruble în reluarea produc¡iei, vom crea peste 200 de noi locuri de muncå”, a declarat guvernaProfitul Agricol 20/2023

torul Pasler. Koblik de¡ine patru fabrici în Rusia ¿i produce echipamente pentru procesarea ¿i stocarea cerealelor. Compania controleazå indirect al¡i producåtori mai mici de utilaje de diverse tipuri. Gigantul Deere & Co, cel mai mare producåtor de ma¿ini agricole din lume dupå cifra de afaceri, ¿i-a mutat în anul 2019 principala fabricå de asamblare din Rusia de la Domodedovo la Orenburg, dupå o investi¡ie de 1,2 miliarde de ruble. Fabrica producea tractoare, combine agricole ¿i diverse echipamente de construc¡ii. Deere a renun¡at în luna martie ¿i la filiala de leasing din Rusia, care a fost cumpåratå de Insight Investment.

Drago[ B|LDESCU

România este lider în UE dupå numårul de stupi de albine În anul 2020 în fermele din Uniunea Europeanå erau 8,1 milioane de stupi de albine, iar aproape 18,5% dintre ace¿ti stupi erau în România, aratå datele Eurostat. România avea 1,5 milioane de stupi de albine în 2020, mai mult decât orice altå ¡arå UE. Pe locurile urmåtoare se situeazå Italia ¿i Grecia, ambele cu aproximativ un milion de stupi de albine fiecare, Spania ¿i Bulgaria, cu aproximativ 900.000 de stupi de albine fiecare, ¿i Portugalia (700.000). Eurostat subliniazå înså cå aceasta nu este imaginea completå a numårului de stupi de albine din UE deoarece sunt lua¡i în calcul doar stupii amplasa¡i în ferme. Aceasta în condi¡iile în care în unele ¡åri, precum Germania, stupii nu sunt considera¡i o parte a fermelor. 20 mai, ziua mondialå a albinelor Ziua mondialå a albinelor se sårbåtore¿te în fiecare an pe 20 mai, în scopul eviden¡ierii importan¡ei albinelor pentru umanitate ¿i necesitå¡ii protejårii acestora, dar ¿i a altor polenizatoare. Data reprezintå ziua de na¿tere a lui Anton Jana (20 mai 1734 - 13 septembrie 1773), considerat un pionier ¿i un expert al apiculturii moderne. Comisia Europeanå a salutat ¿i ini¡iativa cetå¡eneascå Salva¡i albinele ¿i fermierii! Cåtre o agriculturå propice albinelor pentru un mediu sånåtos ¿i a recunoscut importan¡a sa. Potrivit Executivului comunitar, succesul ini¡iativei cetå¡ene¿ti este un semn clar al sprijinului public larg pentru ac¡iuni în favoarea polenizatorilor, a biodiversitå¡ii ¿i a agriculturii durabile. În acest context, Comisia a solicitat Parlamentului European ¿i Consiliului så ajungå la acorduri rapide ¿i ambi¡ioase cu privire la propunerile legislative deja prezentate, care vor contribui la protejarea ¿i refacerea polenizatorilor în Europa ¿i la transpunerea în legisla¡ie a ambi¡iilor cetå¡enilor. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 15 mai, a fost de 241 dolari/tonå (1.109 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 15 mai.

Grâu România FOB Constan¡a 203 euro/t (=) 1.015 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. ¥n perioada 15 - 19 mai pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Thailanda 79.700 tone, Mexic 57.970 tone, Nigeria 27.770 tone, Panama 21.770 tone ¿i

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Columbia 21.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 295 dolari/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 15 mai. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A crescut cu 4 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 257 euro/tonå (1.285 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 15 mai.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 221 euro/t (1.105 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 239 237 235 233 229 August 243 241 239 237 234 Sept 249 247 245 243 241 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 255 253 251 249 247 August 267 263 261 259 257 Sept 277 275 273 271 269

Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 19 mai 2023, a fost de 247 dolari/tonå (1.136 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 241 237 235 233 231 August 207 201 199 197 195 Sept 205 203 201 199 197 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

$/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 237 235 233 231 227 241 237 235 233 229

scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.115 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie 2023, este de 169 euro/tonå (845 lei). A crescut cu 2 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 19 mai, a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 mai. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2023 este de 179 euro/t (895 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 177 dolari/t (814 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 307 303 301 299 295 August 309 307 305 303 301 Sept 311 309 307 305 301 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Rouen 221 217 215 213 221 Dunquerque 221 217 215 213 221 Pallice 239 235 233 231 229 Creil FOB 219 215 213 211 223 Moselle FOB 219 215 213 211 223 Rouen FOB 271 267 261 259 257

de 207 euro/tonå (1.035 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 227 dolari/tonå (1.044 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 15 mai.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 223 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 237 233 231 229 217 237 235 233 229 217 225 223 221 219 207 Bordeaux FOB 237 235 233 231 223 Pontivy 241 239 237 235 223 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 20/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 15 - 19 mai 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 507 dolari/tonå (2.332 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 501 497 495 493 491 August 479 477 475 473 469 Sept 453 451 447 445 443

Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 429 euro/tonå (2.102 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 mai. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 409 euro/tonå (2.045 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 19 mai 2023, a fost de 507 dolari/tonå (2.332 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 469 dolari/tonå (2.157 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 1.185 1.157 1.147 1.145 1.023 August 1.183 1.177 1.169 1.159 1.027 Sept 1.177 1.159 1.157 1.147 1.025

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 15 - 19.05.2023

277.770 tone, Olanda 77.770 tone, Canada 37.770 tone, Indonezia 37.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

euro/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Rouen 215 211 207 205 217 Dunquerque 207 203 201 199 209 Pontivy 211 207 205 203 201 Orz bere: Creil** 223 217 215 213 207 Moselle** 223 219 217 215 217

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iunie 2023, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (879 lei). A råmas la acela¿i nivel ca ¿i licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 517 515 513 509 507 August 521 517 515 513 511

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 19 mai 2023, a fost de 327 dolari/tonå (1.504 lei). A înregistrat o scådere de 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 15 mai.

¥n såptåmâna 15 - 19 mai 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 435 euro/t (2.175 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 15 mai. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Dieppe 447 443 441 437 435 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 337 333 331 329 327

A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.092 lei). A înregistrat o scådere de 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 427 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Rouen 423 419 417 415 409 Dunquerque 441 437 435 433 427 Moselle 439 435 433 431 429

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 541 537 533 531 529 August 523 517 513 511 509 Sept 527 519 517 515 513

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2023, este 337 euro/t (1.685 lei). A scåzut cu 20 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2023, este 407 dolari/t (1.872 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iunie 237 235 233 231 229 Iulie 241 239 237 235 233

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 15 - 19 mai, a fost de 229 dolari/tonå (1.053 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

241 dolari/t

Profitul Agricol 20/2023

-8

247 dolari/t

- 10

$/t

15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 477 475 473 471 469 August 469 467 461 459 457

507 dolari/t

- 12

229 dolari/t

-8 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ie-record de porumb Principalii produc\tori de porumb. Total> 1.220 mil. tone

Pentru sezonul 2023/24, produc¡ia mondialå de porumb este prognozatå la un nivel record de 1,22 miliarde tone, cu 69 milioane tone mai mare fa¡å de anul 2022/23. Se înregistreazå cre¿teri semnificative pentru Statele Unite, Argentina, UE, Brazilia, China ¿i Serbia. Se men¡in înså estimårile de scådere pentru Ucraina. Brazilia råmâne în topul exportatorilor, cu 56 milioane tone de porumb, fiind urmatå de: SUA (54 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone) Argentina (34 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone) Ucraina (16,5 milioane tone, mai pu¡in cu cu 9 mil. tone) Fed. Ruså (4 milioane tone, mai mult cu 0,7 mil. tone) UE (5 milioane tone, mai mult cu 2,4 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (23 milioane tone), urmatå de: 16

UE (20 milioane tone) Mexic (18milioane tone) Japonia (15,5 milioane tone) Coreea de Sud (12 milioane tone) Vietnam (11 milioane tone) Egipt (8,5 milioane tone). Consumul mondial este estimat så creascå cu aproximativ 4%. Marii consumatori de porumb sunt: SUA (314,5 milioane tone, mai mult cu 10 milioane tone) China (304 milioane tone, mai mult ¥n luna aprilie ofertele tuturor marilor exportatori au scåzut substan¡ial. Pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu 16 dolari/tonå ¿i a ajuns la 274 dolari/tonå, din cauza mai multor anulåri ale livrårilor cåtre China. ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a scåzut cu 38 dolari/tonå, pânå la 246 dolari/tonå, din cauza presiunii unei recolte-record. Condi¡iile meteo favo-

cu 5 milioane tone) Brazilia (76,5 milioane tone) UE (79,5 milioane tone, mai mult cu 1,5 milioane tone) Mexic (46 milioane tone). Stocurile mondiale de porumb vor cre¿te cu 5 milioane tone ¿i ajung la aproximativ la 313 milioane tone.

pagin\ de Marilena RÅDUCU rabile ¿i extinderea suprafe¡ei cultivate din centru-vest ¿i sudul Braziliei cresc a¿teptårile pentru viitoarea recoltå de safrinha. Pre¡urile din Argentina au scåzut brusc cu 40 de dolari/tonå, ajungând la 256 de dolari/tonå. Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate. Pre¡urile au scåzut cu 18 dolari/tonå, la 255 dolari/tonå. Profitul Agricol 20/2023

Pre]uri [i pie]e

Brazilia, cel mai mare produc\tor de soia din lume Principalii produc\tori de soia. Total> 411 mil. tone

Produc¡ia mondialå de soia în 2023/24 este prognozatå de anali¿tii USDA la 411 milioane de tone, în cre¿tere cu 11% fa¡å de 2022/23. Dacå se va atinge acest record, va fi cea mai mare produc¡ie din ultimii 10 ani, datoritå randamentelor mari din Argentina, care reprezintå mai mult de jumåtate din cre¿terea produc¡iei mondiale, în timp ce Brazilia, Uruguay ¿i Paraguay au mai mult de un sfert din câ¿tigurile de produc¡ie. Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (163 milioane tone, + 8 milioane tone); SUA (123 milioane tone, + 7 milioane tone); Argentina (48 milioane tone, + 21 milioane tone); China (20,5 milioane); India (12 milioane); Paraguay (10 milioane tone). Cererea la importuri continuå så fie conduså de China, dar aproape trei sferturi din cre¿terea importurilor globale provine din redresarea cererii în Pakistan, Egipt ¿i Bangladesh, unde di18

ficultå¡ile economice ¿i politicile comerciale restrictive au redus semnificativ importurile anul trecut. Marii exportatori de soia sunt Brazilia (96,5 milioane tone, cu 3 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmatå de SUA (54 mil. tone, cu 1 milioane mai pu¡in decât anul trecut), Paraguay (6 milioane tone) ¿i Argentina (4,3 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone fa¡å de 2022/23), urmatå de UE (14 milioane tone), Mexic (6,5 milioane tone), Argentina (6 milioane tone), Thailanda (4,2 milioane tone), Egipt (3,5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 123 milioane tone, fa¡å de 101 milioane tone în anul de pia¡å 2022/23. Odatå cu cre¿terea stocurilor ¿i a exporturilor, se a¿teaptå ca pre¡urile så mai scadå. ºåri cu stocuri mari: Brazilia: 40 milioane tone; China: 38 milioane tone;

Pre¡uri soia La licita¡iile FOB din luna aprilie, pre¡ul la export pentru soia din SUA a scåzut cu doar 1 dolar/tonå, la 584dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a scåzut cu 37 dolari/tonå, la 493 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul a scåzut cu 39 dolari/tonå, la 566 dolari/tonå.

Argentina: 24 milioane tone; SUA: 9 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62,5 milioane tone, mai mare cu 2,5 milioane tone fa¡å de cea din anul 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); SUA (12 milioane tone); Brazilia (11 milioane tone); Argentina (7,2 milioane tone); UE (3 milioane tone).

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 20/2023

Pre]uri [i pie]e

Uniunea European\> cre[te produc]ia la rapi]\ Produc¡ia de rapi¡å din Uniunea Europeanå va cre¿te la 20,5 milioane tone. Este o cre¿tere cu 5% fa¡å de anul trecut ¿i cu 18% fa¡å de media pe 5 ani, de 17,4 milioane tone.

milioane tone anul trecut), urmatå de 4,5 milioane tone în Germania (4,3 milioane tone anul trecut) ¿i 3,4 milioane tone în Polonia (3,6 milioane tone anul trecut).

Condi¡iile meteorologice au fost bune încå de la semånatul din toamna anului trecut. Iarna a fost deosebit de blândå, cu temperaturi peste medie, iar plantele nu au fost afectate în nici un fel.

Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 6,1 milioane hectare, mai mare cu 0,1 milioane hectare fa¡å de anul trecut ¿i cu 8% peste media pe 5 ani. Randamentul este prognozat så ajungå la 3,38 tone/hectar, în cre¿tere cu 3% fa¡å de anul trecut. Cea mai mare produc¡ie de rapi¡å, 4,6 milioane tone, va fi în Fran¡a (4,5

Rapi¡a se men¡ine ca parte dominantå a oleaginoaselor în UE. Totu¿i, chiar dacå cre¿terea suprafe¡ei cultivate a avut loc treptat în ultimii ani, aceasta råmâne sub vârful din sezonul 2018/19, de 6,8 milioane hectare. ªi pre¡urile relativ mari au fost un factor care i-a încurajat pe fermieri så cultive rapi¡å.

Totu¿i, e nevoie ca precipita¡iile så se reducå pentru a permite lumina soarelui ¿i intrarea în câmp la lucrårile specifice. Recoltarea are loc în lunile iunie ¿i iulie.

Marilena R|DUCU

La nivel mondial, produc¡ia de rapi¡å råmâne neschimbatå în sezonul 2023/24 Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2023/24, va ajunge la 87 milioane tone, neschimbatå fa¡å de 2022/23.

Marii producåtori de rapi¡å sunt: UE (20,5 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone); Canada (20 milioane tone, mai mult cu 1 milioane tone decât anul trecut); China (15,4 milioane tone); India (12 milioane tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 85 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de anul 2022/23. Principalii consumatori: UE (25 milioane tone); China (18 milioane tone); India (11,5 milioane tone); Canada (11 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 9 milioane tone. Profitul Agricol 20/2023

ºåri importatoare: UE (5,5 milioane tone), China (3 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 7 milioane tone, mai mari cu 1 milion de tone ca anul trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2023/24 este evaluatå la 47 milioane tone, mai mare cu 1 mil. tone fa¡å de 2022/23.

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt: UE (14 milioane tone); China (10,5 milioane tone); India (6 milioane tone); Canada (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone). Cei mai mari consumatori sunt: UE (13,6 milioane tone), China (12,4 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,3 milioane tone). Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 1,6 milioane tone. 19

CULTURI

VEGETALE

Apa cea de toate zilele Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Perioada 1-21 mai s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate din punct de vedere agricol, îndeosebi în vestul, sud-vestul ¿i local estul ¡årii.  Banat 14,2 - 44,4 litri/mp,  Dobrogea 0 - 31,6 litri/mp,  Transilvania 10 - 48 l/mp,  Cri¿ana 27,8 - 79,6 l/mp,  Muntenia 11,5 - 66,2 l/mp,  Oltenia 27,8 - 51,3 l/mp,  Moldova 1,6 - 36,8 l/mp,  Maramure¿ 16,4 - 43,7 l/mp. 20

La data de 22 mai, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, prezenta valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei ¿i a Munteniei, local în nordul, estul, izolat centrul ¿i sud-vestul Moldovei. Dar se observå ¿i o secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå în Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, local în nordul, estul ¿i sudul Munteniei, izolat nord-vestul Banatului, sudul Transilvaniei. În profilul de sol 0-50 cm, rezerva de umiditate se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime,

în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana ¿i Oltenia, pe suprafe¡e extinse din Banat, Muntenia ¿i Moldova, izolat sud-vestul ¿i estul Dobrogei. Se înregistreazå înså o secetå pedologicå moderatå în cea mai mare parte a Dobrogei, local în nordul, estul ¿i sudul Munteniei, sudul, estul ¿i sud-estul Moldovei, izolat nord-vestul Banatului. De men¡ionat cå, atât pe adâncimea de sol 0-100 cm, cât ¿i pe profilul de sol 0-50 cm, cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în mai nu au adus modificåri semnificative ale rezervei de umiditate, zonele deficitare din punctul de vedere al umiditå¡ii din sol råmânând în general zonele din sud-estul ¿i estul ¡årii. Profitul Agricol 20/2023

Ziua Grâului B\r\gan 2023, organizat\ de acela[i trio> FAPPR, Corteva [i Yara Nouå companii furnizoare de geneticå sunt reprezentate cu 40 de soiuri de grâu ¿i 14 de orz, la Ziua Grâului Bårågan. A treia edi¡ie a evenimentului se desfå¿oarå anul acesta tot în Ialomi¡a, dar la Iazu, în ferma Silcomar, a liderului ACCPT, Silviu Mihai.

rimele douå edi¡ii au avut loc în ferma Telehuz Agriserv din Mårcule¿ti. Organizator este tot Forumul APPR, în parteneriat cu Corteva, care asigurå toate tratamentele, ¿i Yara, care furnizeazå fertilizan¡ii. Observåm cå re¡eta de fertilizare diferå de cea de anul trecut, când s-au folosit produsele Yara atât în toamnå (YaraMila 16-27-7), cât ¿i primåvara (YaraBela Sulfan, în douå treceri, de 100, respectiv 200 kg/ha); în plus, pentru fertilizare foliarå, anul trecut s-au folosit YaraVita Gramitrel, YaraVita Biotrac ¿i YaraVita Thiotrac, iar anul acesta sunt testate produsele Corteva (Kinsindro Nutri ¿i Utrisha N). Liviu Gruia, director comercial Yara România & R. Moldova, spune cå produsele recomandate de Yara, respectiv

atât îngrå¿åmintele solide, cât ¿i cele trei aplicåri foliare (ultima, cu Thiotrac, ar trebui så urmeze înainte de înflorit sau imediat dupå), ¡in de o tehnologie normalå, cu costuri adaptate condi¡iilor actuale. Practic, cu tot cu fertilizarea de bazå, costul fertilizårii din platformå se ridicå la contravaloarea a 2,5 tone de grâu/ha. “O tehnologie mai ridicatå presupune o interven¡ie ¿i în toamnå cu foliar, mai ales acolo unde grâul este semånat mai devreme ¿i are timp så creascå. La 2-3 frunze se face o trecere cu Gramitrel. Aici am preferat så ¡inem costurile jos”, spune Gruia.

Adåugând costul tratamentelor, se ajunge la 4 t/ha, considerând costurile reale ale fertilizan¡ilor ¿i produselor de protec¡ie de la momentul aplicårii, respectiv pre¡ul actual de valorificare a grâului. “Învå¡åmintele acestui an înseamnå cå, în continuare, achizi¡ia îngrå¿åmintelor ar trebui så se facå etapizat. NPK îl iei obligatoriu din toamnå, dar azotul pentru primåvarå poate fi luat pe jumåtate toamna ¿i restul la desprimåvårat, pentru a împår¡i riscurile ¿i a påstra echilibrul”.

Robert VERESS

Datele platformei ¿i tehnologiile 09.10.2022 - o trecere cu combinatorul.  Suprafa¡a platformei: 30 ha.  Solul: cernoziom.  Precipita¡ii în intervalul 1 octombrie 2022 - 18 mai: 144 l/mp (Silviu Mihai a avut douå sta¡ii de måsurare, una a dat 143 l/mp, cealaltå 145 l/mp; noi am fåcut o medie). Absen¡a precipita¡iilor a condus la o råsårire neuniformå în toamnå, dar culturile au mai recuperat primåvara.  Cultura premergåtoare: rapi¡a.  Pregåtirea solului: 03.08.2022 o trecere cu Tiger; 23.09.2022 erbicidare cu erbicid total, în dozå de 41/ha; 03.10.2023 - fertilizare cu DAP 18:46:0 în dozå de 150 kg/ha;

 Data semånatului: 13.10.2023; doza: 400 b.g./mp;  Fertilizare în vegeta¡ie: 02.03.2023 - fertilizare cu YaraMila, 150 kg/ha 25.03.2023 - foliar Kinsidro Nutri, doza 150 g/ha 23.04.2023 - fertilizare YaraMila, 150 kg/ha 04.05.2023 - Stimulator Utrisha N 0,33 kg/ha  Tratamente: 25.03.2023 - erbicidare cu Pixxaro Super, doza 0.331/ha 25.04.2023 - Tratament cu fungicid Verben doza 11/ha

Profitul Agricol 20/2023

CULTURI VEGETALE

Solu]iile lui Dacian Ciolo[ la criza cerealelor Europarlamentarul Dacian Ciolo¿ spune cå toatå aceastå crizå a cereaelor din Ucraina este monitorizatå cu mare aten¡ie de Parlamentul European, dar ¿i de Comisia Europeanå, pentru a nu se ajunge la o situa¡ie mult mai gravå, nu doar în România. De aceea, hotårârea Uniunii de a ajuta Ucraina este una fireascå ¿i legitimå, iar România trebuie så sus¡inå aceastå decizie. “Nu avem niciun interes så vedem o economie a Ucrainei intratå în haos din cauza acestui råzboi", spune Dacian Ciolo¿. Sigur cå este înså delicatå sprijinirea Ucrainei fårå afectarea intereselor producåtorilor agricoli români. Pentru cå, spune el, de cerealele din Ucraina beneficiazå ¿i europenii din Vest, ¿i oameni de afaceri din România.

¥n primul rând, sunt mul¡i crescåtori de animale care sunt bucuro¿i fiindcå au cumpårat grâul din Ucraina la un pre¡ mai mic. A¿a le-au mai scåzut costurile cu hrana animalelor. Efectul a fost cå ¿i-au permis så nu mai majoreze prea mult pre¡ul produselor din lapte ¿i din carne sau chiar så-l men¡inå la un nivel cât de cât stabil. E adevårat cå producåtorii de cereale din România ¿i din celelalte ¡åri aflate la frontierå cu Ucraina au fost afecta¡i grav, fiindcå accesul cerealelor în cantitå¡i extrem de mari a fost în valuri necontrolate ¿i au avut un impact devastator la nivel local. De aceea, spune Ciolo¿, trebuie ca aceste cantitå¡i uria¿e de cereale intrate în UE din Ucraina så fie strict controlate, chiar dacå deocamdatå nu se impune o limitå sau o cotå a intrårilor.

Câteva posibile rezolv\ri Sunt destule state membre ale Uniunii Europene care importå, din ¡åri care nu sunt în spa¡iu european, cereale pentru furajarea animalelor. Spania, Italia, Portugalia au sisteme intensive de cre¿tere a animalelor ¿i de obicei importå cereale. Dacå vor lua din Ucraina, cu atât mai bine, dar trebuie så ¿tim cu exactitate dacå chiar a¿a este, crede Dacian Ciolo¿. ¥n opinia lui, cerealele ar trebui så aibå certificate de import-export eliberate la încårcarea camioanelor sau vagoanelor din Profitul Agricol 20/2023

Ucraina, iar pe documente så fie specificatå ¿i destina¡ia. A¿a se poate asigura trasabilitatea cantitå¡ilor de grâu la nivelul UE. “Acestea sunt propunerile pe care eu le-am fåcut în Parlamentul European”, a declarat Ciolo¿. Existå organiza¡ii interna¡ionale care achizi¡ioneazå de pe pia¡a mondialå cereale în scop umanitar. Aceste cereale sunt destinate anumitor zone aflate într-o F situa¡ie de crizå alimenta-

Gheorghe MIRON 23

CULTURI VEGETALE Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2023/2024 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.820 milioane tone, cu 82 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2022/23. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.509 milioane tone, cu 68 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de orez va fi 520 milioane de tone, în cre¿tere cu 12 mil. de tone fa¡å de 2022/23. Sorgul va ajunge la 62 milioane tone, cu 5 milioane tone mai mult ca în 2022/23. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 147 milioane tone, mai micå cu 5 milioane tone fa¡å de cea din 2022/23. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 671 milioane tone, cu 44 milioane mai mult fa¡å de 2022/23. Produc¡ia de soia va ajunge la 411 milioane tone, cu 40 milioane mai mare decât în 2022/23. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 87 milioane tone, neschimbatå fa¡å de 2022/23. Floarea-soarelui va ajunge la 54, 3 milioane tone, mai mare cu 2,3 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23. Produc¡ia de arahide este estimatå la 54 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mare decât în 2022/23. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 116 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 mai 2023. 24

rå, cum sunt unele state din Africa sau Asia. Acele organiza¡ii trebuie sus¡inute de UE, inclusiv financiar, så achizi¡ioneze direct de la surså, chiar din Ucraina, grâul necesar. Mai mult, acele organiza¡ii se ocupå ¿i de transport ¿i atunci nu mai este riscul så se blocheze pe traseu, în UE. Sunt câteva solu¡ii pentru valorificarea controlatå a grâului din Ucraina, a conchis europarlamentarul. Dacian Ciolo¿ a amintit ¿i de alte solu¡ii, de care nu prea s-a discutat. Este vorba de accesul la capacitå¡i extinse de transport, mai ales cå vine recolta nouå, în scurt timp, ¿i se preconizeazå produc¡ii foarte bune de grâu, în 2023.

“Anul acesta ne a¿teptåm la o recoltå mai mare. Vor avea nevoie ¿i producåtorii din Ucraina ¿i cei din România de acces la mijloace serioase de transport - camioane ¿i vagoane. E nevoie de un plan pentru a repartiza cu exactitate capacitå¡ile de transport, imediat ce va începe recoltatul grâului”, a aten¡ionat fostul ministru. Ciolo¿ a mai spus cå aceste probleme trebuie så fie în preocuparea Ministerului Agriculturii din România, dar ¿i din celelalte ¡åri afectate de criza cerealelor, aceste institu¡ii så conlucreze direct cu Comisia Europeanå, så pregåteascå måsurile care så fie adoptate în Consiliul de Mini¿tri ai Agriculturii. “Noi, în Parlamentul European, am dezbåtut criza cerealelor din România chiar la ultima plenarå din luna mai, când eu am avut aceste propuneri. În Comisia de Agriculturå avem aproape lunar genul acesta de discu¡ii, privind criza cerealelor, inclusiv interpretåri ale comisarului european pentru agriculturå”. Totu¿i, deciziile executive le ia Comisia Europeanå, iar pe partea de reglementare, deciziile le ia Consiliul de Mini¿tri ai Agriculturii. În ceea ce prive¿te unele cifre neconforme vehiculate privind nivelul pro-

duc¡iei de cereale, Dacian Ciolo¿ a mai adåugat cå Ministerului Agriculturii îi lipse¿te o capacitate, o unitate administrativå care så se ocupe cu monitorizarea pie¡ei, de analize strategice ¿i de predic¡ie a evolu¡iei pie¡elor. Pentru un stat producåtor agricol puternic cum este România, o asemenea capacitate este indispensabilå. “Atunci nu ne-am mai juca cu cifre, care credem cå picå mai bine dacå le umflåm, în unele momente, sau cå ar fi în avantajul nostru dacå le mai mic¿oråm. Într-un moment sau altul, oricum realitatea te va prinde. Domnul ministru Daia este simpatic în unele privin¡e, am mai spus aceasta, dar mie mi se pare cå vine dintr-o altå lume”, a conchis fostul comisar european, Dacian Ciolo¿. Ciolo¿ crede cå guvernul României ar trebui så plåteascå despågubirile fermierilor pentru seceta de anul trecut, înainte de a-¿i umfla pieptul ¿i a se låuda cå îi ajutå într-un fel sau altul în criza cerealelor. “Guvernul se dådea de ceasul mor¡ii cå nu e suficientå compensarea de la Uniunea Europeanå în ceea ce prive¿te criza cerealelor din Ucraina, dar încå nu a plåtit despågubirile de secetå din 2022. Sunt datorii pe care le are fa¡å de producåtorii agricoli, încå de anul trecut”. Ciolo¿ a recunoscut cå obligatoriu trebuie acordat sprijinul financiar, în ceea ce prive¿te impactului devastator al cerealelor ucrainene pe pia¡a româneascå, fiindcå, la banii oferi¡i de UE, guvernul român mai poate adåuga alte sume. Europarlamentarul a amintit cå trebuie dat drumul la plå¡ile directe prevåzute de Politica Agricolå Comunå. Sistemul informa¡ional de la APIA nu func¡ioneazå la capacitate maximå, pentru ca cererile ¿i drepturile de platå cåtre fermieri så poatå fi ¿i achitate. Unele au fost autorizate, dar banii nu au fost vira¡i în contul fermierilor. Profitul Agricol 20/2023

CULTURI VEGETALE

1.000 de euro studentului care va estima corect produc]ia de grâu Fermierul Alexander Degianski, care administreazå 5.000 de ha agricole întinse pe cinci localitå¡i din Timi¿ - Giulvåz, Poeni, Otelec, Peciu Nou ¿i Livezile - ¿i consilier al rectorului Universitå¡ii de ªtiin¡ele Vie¡ii Timi¿oara, lanseazå o nouå provocare studen¡ilor de la Agriculturå! “M-am decis så acord un premiu de 1.000 de euro unui student al Facultå¡ii de Agriculturå, indiferent de anul de studiu, care va putea estima, cu argumente logice ¿i ¿tiin¡ifice, produc¡ia de pe o parcelå de grâu sau orz, cu o abatare mai micå de 300 kg/ha. În cazul în care existå mai mul¡i doritori, fiecare va primi spre evaluare o altå parcelå, iar

câ¿tigåtorul va fi cel cu abaterea cea mai micå. În cazul în care doi sau mai mul¡i studen¡i au aceea¿i abatere, pre-

Alexander Degianski

miul se împarte. În cazul în care nimeni nu reu¿e¿te, voi reporta premiul pentru o culturå de primåvarå. În func¡ie ¿i de numårul de doritori, voi stabili o datå cât mai apropiatå de data recoltatului pentru a merge în teren”, a declarat Alexander Degianski. Pentru înscrieri, doritorii sunt ruga¡i så trimitå e-mail pe adresa: brigitte.lombrea@forbiom.eu Amintim cå Degianski mai oferå o burså pe o perioadå de un an unui student al Facultå¡ii de Agriculturå din anul III sau IV în valoare totalå de 42.000 lei (3.500 lei/lunå), fårå nici o condi¡ie sau obliga¡ie legatå de o viitoare angajare.

Gheorghe MIRON

Rusia va exporta 50-55 milioane de tone de cereale Exporturile ruse¿ti de cereale se vor ridica la aproximativ 50-55 milioane de tone în sezonul 2023-2024, a declarat ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patru¿ev, transmite Agerpres. “Fiecare a cincea livrare de grâu la nivel mondial provine din Rusia”, i-a spus Dmitri Patru¿ev pre¿edintelui Vladimir Putin. “Ne a¿teptåm ca în urmåtorul sezon så livråm 50-55 milioane de tone de cereale partenerilor externi”. Potrivit oficialului de la Moscova, recolta de grâu a Rusiei ar urma så se ridice la 78 de milioane de tone în acest an, adåugând cå 95% din cerealele de toamnå au trecut cu bine de sezonul de iarnå. În aceste condi¡ii, recolta totalå de cereale a Rusiei în sezonul 2023-2024 26

ar urma så fie de cel pu¡in 123 milioane de tone, a spus Patru¿ev.

“Fiecare a cincea livrare de grâu la nivel mondial provine din Rusia”, i-a spus Dmitri Patru¿ev pre¿edintelui Vladimir Putin. “Ne a¿teptåm ca în urmåtorul sezon så livråm 50-55 milioane de tone de cereale partenerilor externi.” “Acest volum ne va permite så asiguråm o echilibrare completå a pie¡ei, så acoperim cererea internå ¿i så continuåm så ne dezvoltåm poten¡ialul nostru de export”.

La rândul såu, Vladimir Putin a estimat cå exporturile totale de cereale în anul 2022-2023 ar putea så se ridice la 55-60 de milioane de tone, adåugând înså cå existå o ofertå mare de cereale pe pia¡a mondialå. În condi¡iile în care Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu, livrårile de cereale ruse¿ti sunt vitale pentru comer¡ul mondial cu cereale ¿i livrårile de alimente. Recolta consistentå de grâu înregistratå anul trecut de Rusia a ajutat la reducerea cota¡iilor la burså cu peste 40%, de la nivelul record atins imediat dupå invadarea Ucrainei.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 20/2023

CULTURI VEGETALE

Holde Agri ]inte[te s\ lucreze 20.000 de hectare Fondul de investi¡ii Holde Agri î¿i propune så creascå suprafa¡a exploatatå de la 13.200 ha la 20.000 în doi, maxim trei ani. Pentru asta, vor cumpåra ferme în jude¡ele Bråila, Ialomi¡a ¿i Buzåu, anun¡å directorul executiv Liviu Zågan. Liviu Z\gan, director executiv Holde Agri

upå achizi¡ia recentå (primul trimestru din 2023) a unei ferme de 980 de ha, la Con¡e¿ti, în jude¡ul Dâmbovi¡a, suprafa¡a totalå administratå acolo de Holde Agri a crescut la 3.350 ha. Grupul mai exploateazå peste 6.000 ha în Teleorman (3.830 ha la Ro¿iori ¿i 2.300 ha la Videle) ¿i încå 3.720 ha în Cålåra¿i, la Frumu¿ani. În Bråila a început încå din toamnå lucrarea unei suprafe¡e de 800 ha ¿i existå un antecontract pentru o suprafa¡å mai mare. Zågan e re¡inut în a devoala mai mult, pânå la finalizarea tranzac¡iei. Este o recalibrare fa¡å de inten¡iile anun¡ate în urmå cu o jumåtate de an, când anticipa o cre¿tere la 25.000 de ha, chiar în cursul lui 2023. Pe de altå parte, pe lângå preluårile de ferme, Holde Agri inten¡ioneazå så creascå ritmul achizi¡iilor de terenuri. În prezent, mai pu¡in de 1.000 ha sunt în proprietate, restul fiind arendate. “Pânå acum n-am mers noi spre oameni cu ofertele de achizi¡ie. E posibil så o facem în viitor, în måsura în care va exista disponibilitate de vânzare a unor terenuri pe care le lucråm”, spune Liviu Zågan.

Profitul Agricol 20/2023

Holde Agri a comunicat, såptåmâna trecutå, contractarea unui credit sindicalizat de 30,5 milioane de lei ¿i 26,7 milioane de euro, de la Banca Transilvania ¿i OTP Bank. Odatå cu extinderea suprafe¡ei exploatate, apare ¿i necesitatea cre¿terii capacitå¡ii de depozitare ¿i a investi¡iilor în tehnicå agricolå ¿i resurse umane. “Avem la Cåline¿ti (Teleorman) silozuri de 15.000 de tone, iar la Frumu¿ani sunt aproape finalizate silozurile de 10.000 de tone. Vor fi gata pentru campanie. E o capacitate pe care o consideråm arhisuficientå pentru suprafa¡a existentå, mai ales cå avem ¿i hale ¿i silobaguri. Vom mai investi în silozuri pe måsurå ce vom cre¿te suprafa¡a”, spune Zågan. “Pentru orice fermå pe care o preluåm avem o matrice în privin¡a dotårii cu ma¿ini ¿i utilaje. Fermele existente pot zice cå sunt dotate corespunzåtor în propor¡ie de 80-85%, cu ma¿ini ¿i utilaje relativ noi, cu vechime de maxim 5 ani. Dar e limpede cå nu ne vom opri din modernizarea parcului”. Holde Agri inten¡ioneazå så investeascå serios ¿i în logisticå, chiar în

solu¡ii personalizate, pentru a gestiona mai eficient inputurile. “Lucråm cu ma¿ini mari, care necesitå aprovizionarea cu cantitå¡i mari, într-un interval scurt de timp. Fermele sunt mari, distan¡ele mari ¿i atunci neam gândit ca, de pildå, mixurile de pesticide så le facem în bazå, unde vom avea tancuri/cisterne de mixare. Astfel, solu¡iile vor ajunge la autopropulsate deja mixate. Solu¡ii corespunzåtoare vom avea ¿i pentru îngrå¿åminte ¿i semin¡e. Nu le vom mai duce în bigbag-uri, nu mai folosim încårcåtoare frontale în câmp, ci ¿necuri sau benzi. Cre¿te viteza de lucru ¿i se reduc riscurile”. Grupul nu råmâne cantonat în zona produc¡iei vegetale, ci î¿i extinde activitatea, în func¡ie de cerin¡ele pie¡ei. Holde Agri va mai achizi¡iona cel pu¡in o firmå de tehnologii digitate pentru agriculturå. Pânå în prezent a investit în Agrocity (aplica¡ie de farm management) ¿i Enten Systems, care instaleazå senzori, colecteazå ¿i interpreteazå date.

Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

Controlul bolilor la floarea-soarelui Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

Bolile care afecteazå cultura de floarea-soarelui (provocate de Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Plasmopara helianthi, Phomopsis helianthi) pot provoca pierderi de pânå la o treime din recoltå, sau chiar mai mari (Sin ¿.a. 2000). Prevenirea atacului ¿i diminuarea efectelor atunci când s-a produs se realizeazå prin îndeplinirea unor måsuri specifice combaterii integrate. În principiu, poten¡ialul genetic al hibrizilor trebuie armonizat în mod dinamic cu condi¡iile de mediu ¿i itinerarele tehnice folosite (rota¡ia, asolamentul, fertilizarea, lucrårile solului, semånatul, controlul buruienilor, irigarea ¿i aplicarea fungicidelor ¿i insecticidelor). Durata rota¡iei este foarte importantå în controlul bolilor. În func¡ie de severitatea atacurilor bolilor observate în anii preceden¡i, rota¡ia trebuie så fie de cel pu¡in 3-4 ani. Trebuie re¡inut faptul cå o rota¡ie mai lungå (cel pu¡in 3 ani, de¿i în multe cazuri se specificå 6-7 ani) mic¿oreazå semnificativ inciden¡a bolilor. De aceea, amplasarea culturii la nivelul fermei trebuie fåcutå pe cât mai multe parcele, astfel cå perioada de revenire så fie cât mai mare. De asemenea, trebuie practicatå ¿i rota¡ia hibrizilor pe aceea¿i solå. Diferen¡a dintre perioadele de revenire pe aceea¿i solå se poate explica ¿i prin formele de rezisten¡å ale hibrizilor. Pentru hibrizii rezisten¡i în cazul manei sau foarte pu¡in sensibili (în cazul putregaiului alb), 3 ani sunt suficien¡i (conform CETIOM). În Statele Unite înså, se considerå cå o plantå sensibilå la putregaiul alb nu trebuie så revinå pe acela¿i teren mai repede de 4 ani (Universitatea din Dakota de Nord), iar în cazul unei infec¡ii severe durata trebuie så fie 30

de cel pu¡in 5 ani. Pentru condi¡iile din România, ªesan ¿i Cri¿an 1998, recomandå o pauzå de 4 - (6) 7 ani, în func¡ie de gradul de toleran¡å al hibrizilor fa¡å de aceastå boalå. Elementele tehnologice se pot schimba, în func¡ie de realizårile din domeniile conexe specializårii respective. În momentul când au apårut hibrizii rezisten¡i (informa¡ia CETIOM este din 2006), durata de rota¡ie a putut fi reduså (informa¡iile din Statele Unite erau din 1997, iar cele din România din 1998). Majoritatea bolilor importante pentru floarea-soarelui sunt favorizate de densitatea mare a plantelor ¿i de dezvoltarea exageratå a sistemului foliar. De aceea, fertilizårii (în special cu azot) ¿i irigårii trebuie så li se acorde aten¡ie deosebitå. Fertilizarea echilibratå este un factor important care poate mic¿ora inciden¡a bolilor. ªesan ¿i Cri¿an (1998) remarcå rolul fosforului, potasiului, calciului ¿i al sulfului în reducerea inciden¡ei putregaiului alb. Un aspect important în controlul integrat al bolilor la floarea-soarelui îl constituie managementul reziduurilor vegetale. Phoma ¿i Phomopsis se dezvoltå foarte bine pe resturile vegetale care råmân dupå recoltarea florii-soarelui. De aceea, cu cât sunt mårun¡ite ¿i în-

corporate mai devreme, cu atât este mai micå ¿ansa så se transmitå aceste boli la alte sole din apropiere. În cazul tuturor bolilor, controlul integrat prevede distrugerea buruienilor, pentru a se crea condi¡ii mai bune de dezvoltarea plantelor de culturå ¿i de a preveni transmiterea bolilor prin buruieni. De asemenea, trebuie eliminatå ¿i samulastra, pentru a nu infecta plantele din solele vecine. CETIOM a realizat un tabel în care se poate vedea efectul diferitelor elemente tehnice asupra dezvoltårii bolilor la floarea-soarelui. Se observå din acest tabel cå fungicidele sunt eficiente numai pentru controlul påtårii brune (Phomopsis). (vezi tabel) Este relevant faptul cå speciali¿tii CETIOM considerå cå fungicidele trebuie folosite în situa¡iile limitå (în special în cazurile de infec¡ie cu Phomopsis), când riscul de atac este puternic, în ciuda celorlalte måsuri de protec¡ie luate. Acest lucru se datoreazå faptului cå de multe ori tratamentele chimice sunt inutile sau nerentabile. Desigur, pentru a renun¡a la fungicide în favoarea altor måsuri de protec¡ie a plantelor, este nevoie de încredere din partea fermierilor în organ-

Efectul diferitelor elemente tehnice asupra dezvoltårii bolilor la floarea-soarelui

Elementele tehnologice

Mana

Phomopsis

Sclerotinia (infec¡ie la) colet

butonul floral

calatidiu

Rezisten¡a hibridului

+++

Aplicarea fungicidelor în vegeta¡ie

+++

Densitatea optimå

Controlul afidelor Oprirea irigårii în timpul înfloririi dacå umiditatea atmosfericå este ridicatå Recoltare timpurie

+++ permite controlul sau limiteazå foarte puternic boala ++limiteazå dezvoltarea bolii sau efectele sale - nu se cunoa¿te vreun efect Profitul Agricol 20/2023

CULTURI VEGETALE 15. se seamånå mai mul¡i hibrizi în exploata¡ie ¿i se realizeazå ¿i o rota¡ie a cultivarelor pe fiecare solå, pentru a preveni apari¡ia unor noi rase; 16. Întrucât niciun hibrid nu garanteazå o protec¡ie permanentå, practicile agronomice î¿i au mai mult ca niciodatå locul în lupta împotriva bolii.

Sclerotinia sclerotiorum

Botrytis cinerea

ismele/instituiile care fac avertizårile bazate pe o bunå informare rezultatå din observaii efectuate în condi¡ii de produc¡ie. CETIOM då urmåtorul exemplu: dacå un fermier a avut un atac puternic de Phomopsis în fermå ¿i nu dore¿te så utilizeze fungicide, trebuie så foloseascå un hibrid rezistent la påtarea brunå. Dacå seamånå înså hibrizi pu¡in sensibili, va trebui, foarte probabil, så aplice un fungicid la avertizare, când plantele au 55-60 cm înål¡ime. Pentru fiecare din bolile importante, CETIOM a dezvoltat strategii specifice, prezentate în continuare: Controlul manei (produså de Plasmopara helianthi) poate fi influen¡at de urmåtoarele practici culturale: 1. se evitå rota¡iile scurte; floareasoarelui trebuie så revinå pe aceea¿i solå dupå cel pu¡in 3 ani; 2. este interziså cultivarea timp de doi ani consecutivi pe aceea¿i parcelå a florii-soarelui; 3. dacå pe o parcelå a fost semnalat un atac care a afectat mai mult de 30% dinte plante, este interziså cultivarea florii-soarelui pe sola respectivå în urmåtorii 3 ani; 4. semånatul se face în sol reavån (fårå exces de umiditate); 5. dacå se anun¡å ploi abundente în urmåtoarele 5 zile dupå semånat, se întârzie semånatul, deoarece excesul de Profitul Agricol 20/2023

umiditate favorizeazå atacul de manå; 6. Excesul de umiditate (ploi sau drenaj dificil pe terenurile argiloase) în primele 2-3 såptåmâni de la semånat måre¿te considerabil inciden¡a bolii; 7. se lucreazå solul cu aten¡ie, pentru a favoriza circula¡ia apei ¿i a aerului ¿i a evita compactarea (care reduce infiltrarea apei în sol); 8. se distruge samulastra de floareasoarelui din parcelele învecinate ¿i buruienile din familia Compositae care pot fi gazdå pentru ciupercå: cornu¡ii, albåstri¡a (Centaurea), denti¡a (Bidens tripartita); 9. se seamånå numai såmân¡å certificatå; 10. în Fran¡a nu este obligatorie tratarea tuturor semin¡elor împotriva manei, datoritå faptului cå se cultivå ¿i hibrizi cu rezisten¡å totalå la aceastå boalå; 11. anumi¡i hibrizi rezisten¡i, comercializa¡i netrata¡i; 12. metalaxilul, substan¡a activå din Apron XL, un produs eficace împotriva manei aplicat pe semin¡e, care din påcate nu se mai folose¿te, este solubil în apå ¿i poate fi spålat, în cazul unor ploi toren¡iale sau båltiri dupå semånat; 13. se pare cå în cazul mai multor rase, existå popula¡ii rezistente la metalaxil; 14. se evitå cultivarea în exclusivitate a hibrizilor cu rezisten¡å totalå la manå, pentru a nu favoriza apari¡ia unor noi rase;

În Statele Unite (Dakota de Nord), se recomandå semånatul numai atunci temperatura din sol favorizeazå cre¿terea rapidå a plantulelor. În Fran¡a acest lucru se realizeazå când temperatura este mai mare de 16oC în perioada råsåritului. Infec¡ia produså prin transmiterea de la semin¡e este nesemnificativå. De obicei semin¡ele provenite din plantele infectate cu manå nu ajung så fie semånate (numai 0,1% din semin¡e ajung eventual så fie infectate, iar acestea de obicei sunt seci sau au MMB foarte micå, de aceea sunt eliminate în procesul de condi¡ionare). În plus, nu se certificå loturile semincere în care sunt prezente plante bolnave de manå. Concluzii: speciali¿tii francezi de la Terres Inovia se referå la riscul de apari¡ie a manei pe fiecare parcelå. Acesta depinde de istoricul parcelei: durata rota¡iei, prezen¡a manei, hibrizii folosi¡i. Controlul påtårii brune-cenu¿ii (produså de Phomopsis/Diaporthe helianthi) este influen¡at de urmåtoarele practici culturale: 1. se seamånå numai hibrizi rezisten¡i, foarte pu¡in sensibili sau pu¡in sensibili; 2. hibrizii rezisten¡i nu se trateazå în vegeta¡ie cu fungicide, iar la hibrizii foarte pu¡in sensibili sau pu¡in sensibili se aplicå fungicide numai la avertizare; 3. nu se depå¿e¿te densitatea de 6 plante/mp; 4. se toacå ¿i se încorporeazå tulpinile de floarea-soarelui råmase dupå recoltare, mai ales în cazul manifestårii bolii. Påtarea brunå-cenu¿ie este o boalå foarte pågubitoare. La

F 31

CULTURI VEGETALE un procent de 10% de tulpini afectate, produc¡ia scade cu 100-300 kg/ha ¿i procentul de ulei se diminueazå cu 1%. Se transmite prin resturile vegetale infectate sau prin ascospori purta¡i de vânt ¿i ploaie. Condi¡iile optime de infec¡ie sunt atunci când sunt ploi frecvente/abundente de la formarea calatidiului pânå la înflorit.

Controlul påtårii negre (produså de Phoma macdonaldii) Vrânceanu (2000) men¡ioneazå cå majoritatea cultivarelor sunt sensibile la aceastå boalå, iar Terres Inovia afirmå cånu existå hibrizi rezisten¡i. Phoma atacå coletul ¿i rådåcinile, tulpinile ¿i frunzele. Pagubele cele mai mari se produc în cazul infec¡iei pe colet, când pierderile pot atinge 30-50% din poten¡ialul de produc¡ie. Nu existå tratament chimic pentru protec¡ie împotriva atacului la rådåcini. Pierderile ca urmare a infec¡iilor pe tulpinå sunt evaluate în Fran¡a la 200600 kg/ha. Pentru controlul påtårii negre, pot fi folosite urmåtoarele practici culturale: 1. nu se depå¿e¿te densitatea de 6 plante/mp; 2. se toacå ¿i se încorporeazå tulpinile de floarea-soarelui råmase dupå recoltare; 3. nu se fac tratamente numai împotriva påtårii negre, deoarece în acest caz se favorizeazå atacul de Phomopsis la tulpini ¿i frunze; de aceea, dacå hibridul nu este unul rezistent la Phomopsis se face un tratament combinat Phoma - Phomopsis când plantele au 55-60 cm (limita la care pot trece tractoarele peste plantele de floarea-soarelui); 4. se evitå cre¿terea exuberantå a plantelor prin limitarea dozelor de azot; 5. se evitå semånatul prea devreme, mai ales pe solurile profunde.

Controlul putregaiului alb (produs de Sclerotinia sclerotiorum) Putregaiul alb este una din cele mai importante boli ale florii-soarelui. Deoarece poate rezista mai mul¡i ani în sol (6-8 ani, dupå ªesan ¿i Cri¿an 1998), sub formå de sclero¡i, putregaiul alb constituie un pericol permanent pentru plante, putând ataca toate organele: colet, tulpinå, frunze ¿i inflorescen¡e. Cea mai pågubitoare infec¡ie este cea de la calatidiu, care poate reduce produc¡ia pânå la 50%. Deocamdatå nu existå hibrizi cu rezisten¡å totalå la Sclerotinia, fiecare organ având un nivel propriu de rezisten¡å. Ceea ce înseamnå cå pot fi hibrizi rezisten¡i la atacul la colet ¿i sensibili la infec¡ia la calatidiu, tulpini sau la butonul floral. Speciali¿ti francezi (CETIOM) ¿i americani (Texas) considerå cå fungicidele aplicate în vegeta¡ie pentru controlul putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) nu sunt foarte eficiente. Pentru controlul putregaiului alb, pot fi folosite urmåtoarele practici culturale, în func¡ie de forma de putregai care este avutå în vedere: Infec¡ia la colet 1. nu se folosesc hibrizii sensibili; 2. se urmåresc cu aten¡ie plantele cultivate pe solurile bogate în materie organicå; 3. nu se folosesc densitå¡i mai mari de 6 plante/mp (pentru a reduce riscul de transmitere a bolii de la o plantå la alta). Infec¡ia la “butonul floral” 1. se folosesc hibrizi pu¡in sensibili; 2. se evitå fertilizarea cu doze mari de azot; 3. se combat afidele, deoarece frunzele deformate (ca urmare a atacului de afide), din jurul inflorescen¡ei, pot deveni mediu favorabil pentru infec¡ii. Infec¡ia tulpinilor 1. deoarece este un tip de infec¡ie mai pu¡in întâlnit, nu s-au clasificat hib-

rizii din punctul de vedere al rezisten¡ei fa¡å de aceastå manifestare a bolii; 2. se respectå regulile generale de protec¡ie împotriva putregaiului alb: se evitå densitatea prea mare, fertilizarea excesivå ¿i se controleazå afidele. Infec¡ia la calatidiu 1. nu se folosesc hibrizii sensibili; 2. se evitå irigarea în timpul înfloritului, mai ales în situa¡iile în care umiditatea aerului este ridicatå; 3. se optimizeazå elementele tehnologice (data semånatului, grupa de maturitate a hibrizilor etc.), astfel încât recoltarea så aibå loc la începutul lunii septembrie (plantele recoltate târziu par a fi mai expuse infec¡iei la calatidiu); 4. se evitå fertilizarea abundentå cu azot.

Controlul chimic al bolilor la floarea-soarelui în România Sin ¿.a. (2004) recomandå urmåtoarea schemå de tratament: - tratamentul semin¡elor pentru a evita atacul manei, al putregaiurilor din perioada de råsårire. - pentru a controla atacul putregaiului alb (Sclerotinia) sau cenu¿iu (Botrytis cinerea) la calatidiu, se pot aplica douå tratamente: - primul tratament aplicat de la diferen¡ierea netå a calatidiului (5-8 cm diametru), pânå la apari¡ia florilor galbene ligulate; - al doilea tratament se face la 10-15 zile de la sfâr¿itul înfloritului. - pentru a preveni ¿i controla atacul mai multor boli, inclusiv Phomopsis, se mai poate aplica un tratament când plantele de floarea-soarelui au 6-8 frunze. Spre deosebire de exper¡ii francezi, Vrânceanu ¿.a. (2004) au constatat cå putregaiul alb poate fi controlat eficient în vegeta¡ie prin aplicarea fungicidelor. Datele contradictorii aratå cå, în condi¡ii de mediu diferite (România vs. Fran¡a), eficien¡a elementelor de control al bolilor poate fi diferitå. Profitul Agricol 20/2023

GR|DINA

VIA [i LIVADA Legume tratate cu PPP-uri interzise

Pe 2 mai, poli¡i¿tii Biroului Arme, Explozivi ¿i Substan¡e Periculoase din Buzåu ¿i Ilfov au pus în executare 6 mandate de perchezi¡ie la persoane bånuite cå utilizeazå sau vând substan¡e toxice, neomologate, în scopul coacerii premature a legumelor cultivate în spa¡ii protejate. Poli¡i¿tii din Buzåu, cu sprijinul celor din Giurgiu, au depistat în flagrant un bårbat din Ilfov în timp ce transporta 200 de sticle ¿i 210 pungi ce con¡ineau substan¡e toxice ¿i produse de protec¡ia plantelor neomologate în România. Din investiga¡ii, a reie¿it cå acestea ar fi fost introduse în ¡arå ilegal. În urma perchezi¡iilor, au fost descoperite ¿i ridicate 204 kilograme ¿i 356 de litri de substan¡e toxice ¿i de protec¡ia plantelor neomologate, din care 16 kilograme ¿i 58 de litri cu termenul de valabilitate expirat. Deocamdatå continuå cercetårile pentru comiterea infrac¡iunilor de producerea, livrarea sau utilizarea îngrå¿åmintelor chimice, precum ¿i a oricåror produse de protec¡ie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializårii, trafic de produse sau substan¡e toxice, contrabandå calificatå ¿i neluarea måsurilor de eliminare totalå a substan¡elor ¿i preparatelor periculoase care au devenit de¿euri, a informat IPJ Buzåu. În cadrul cercetårilor, au fost ridicate de cåtre organele de cercetare penalå din solariile a trei suspec¡i din localitatea Glodeanu Sårat probe de legume (tomate ¿i castrave¡i), în vederea efectuårii unei expertize de specialitate de 34

cåtre Institutul de Igienå Publicå, pentru a se stabili dacå erau contaminate ori nu cu substan¡e chimice neautorizate. În urma expertizei, s-a constatat cå în cazul unuia dintre suspec¡i probele de tomate au eviden¡iat prezen¡a unor substan¡e chimice, înså în limite care så nu afecteze sånåtatea popula¡iei, iar la probele de castrave¡i a fost eviden¡iatå prezen¡a unor substan¡e chimice în afara normelor legale, legumele fiind neconforme consumului popula¡iei. ªi în cazul celui de al doilea suspect, probele de tomate au eviden¡iat prezen¡a unor substan¡e chimice, înså în limite care så nu afecteze sånåtatea popula¡iei, iar la probele de castrave¡i a fost eviden¡iatå prezen¡a unor substan¡e chimice în afara normelor legale, legumele fiind neconforme consumului.

Referitor la cel de-al treilea suspect, raportul de expertizå a eviden¡iat prezen¡a unor substan¡e chimice în probele ridicate, înså în limite care så nu afecteze sånåtatea popula¡iei, a transmis, prin comunicat de preså, Parchetul. Potrivit anchetatorilor, indiferent de concentra¡iile pe care le-au folosit, suspec¡ii se fac vinova¡i de utilizarea unor substan¡e interzise. Iar simpla utilizare, indiferent de valoarea concentra¡iei, a substan¡elor chimice neautorizate constituie infrac¡iune. Recent, Direc¡ia Agricolå Buzåu a anun¡at cå rezultatele Corpului de Control trimis în bazinul legumicol Glodeanu Sårat de cåtre Ministerul Agriculturii au aråtat cå tomatele sunt sånåtoase ¿i sigure pentru consum.

Ministrul Petre Daea spune cå verificå informa¡iile apårute în spa¡iul public potrivit cårora cantitå¡i importante de ro¿ii provenite de la producåtori au fost tratate cu substan¡e pentru coacere rapidå. “Nu pun la îndoialå asemenea informa¡ii, dar am plecat la fa¡a locului så må conving care este starea de fapt în vederea luårii måsurilor potrivite. Am våzut o imagine cu ro¿ii care ar fi fost tratate, dar prin descriere nu-mi då siguran¡a cå ar fi a¿a, motiv pentru care m-am deplasat la fa¡a locului, înso¡it de speciali¿ti, pentru a preleva probe ¿i a vedea despre ce e vorba. Din analizele efectuate pânå în prezent la probele prelevate din toate jude¡ele ¡årii rezultatele atestå faptul cå ro¿iile sunt bune de consum”, a declarat Petre Daea. Acesta sus¡ine cå to¡i producåtorii români sunt verifica¡i de Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå (ANF), nu numai în ceea ce prive¿te actele pe care le de¡in, ci ¿i la fa¡a locului, unde au culturile. Profitul Agricol 20/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Târgul de Karakul de la Pop\u]i Sta¡iunea de cercetare de la Popåu¡i a gåzduit ¿i în aceastå lunå mai o expozi¡ie de animale. Este realizarea lui Ionicå Nechifor, directorul institu¡iei. Chiar dacå nu-¿i vedeau capul de treburi, oierii ¿i-au fåcut vreme så meargå acolo ¿i så-¿i måsoare... berbecii.

Ion Agafi¡ei, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Ovine ¿i Caprine OVISMOLD Vaslui, cre¿te oi Karakul ¿i are treabå multå în aceastå perioadå: tunde oile, vinde mieii, vinde lapte sau brânzå... Au venit mii de fermieri acolo. A fost frumos. S-au amenajat cam 100 de boxe cu animale: oi din toate rasele posibile, câteva vaci ¿i cai. Majoritatea au fost oi Karakul. Ionicå Nechifor a organizat târgul chiar la sta¡iune ¿i a fost frumos. Nu a Sta¡iunea Popåu¡i de¡ine acum un muzeu al rasei Karakul. Primåria Råchi¡i a sprijinit realizarea acestui muzeu unic, care este crea¡ia lui Ionicå Nechifor, directorul sta¡iunii ¿i secretarul general al Federa¡iei Crescåtorilor de Oi Romovis. “Este unicat ¿i la nivelul Uniunii Europene acest muzeu dedicat unei rase folosite pentru produc¡ia de pielicele”, spune Ionicå Nechifor. Karakul este consideratå cea mai veche raså de oi, fiind consemnatå încå din anul 1400 î.H., în Uzbekistan. 36

venit nimeni de la Ministerul Agriculturii, de¿i l-au invitat pe ministrul Petre Daea. A venit în schimb Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS. Comisia de speciali¿ti a bonitat cei mai frumo¿i berbeci din ¡arå. Oierii din Vaslui au luat toate premiile pentru Karakul negru: Ion ºibireac (premiul întâi), Ion Rusu (locul al doilea), Ion Agafi¡ei (locul al treilea). Pre¿edintele OVISMOLD Vaslui are convingerea cå to¡i cârlanii vor fi vându¡i în ¡årile arabe fiindcå este o cerere foarte mare. Arabii oferå 17,50 lei kilogramul pe mielul în viu, plus TVA, iar pentru oaie - 7 lei kilogramul, plus TVA. Un mare risc pentru rasa Karakul este consangvinizarea. Oierii vor så meargå dupå berbeci prin Kazahstan ¿i Uzbekistan fiindcå este o raså extrem de specializatå ¿i baza de selec¡ie nu este prea mare.

Viorel PATRICHI

Abia în 1880, rasa Karakul depå¿e¿te frontierele arealului ¿i începe så fie crescut ¿i în alte regiuni. A¿a ajunge în Rusia, Ucraina ¿i în Basarabia. În 1913, ajunge în Germania. În 1917, Karakul påtrunde în Namibia. În 1910, ajunge ¿i în România. Atunci, Ministerul Agriculturii a importat câteva exemplare pentru zona de sud-est a ¡årii noastre. Nu era un climat prielnic pentru raså ¿i, în 1926, este aduså la Popåu¡i, unde era un depozit pentru tauri. În 1932, începe cercetarea ¿tiin¡ificå asupra rasei Karakul ¿i la noi. S-au

Ion Agafi]ei, pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor de Ovine [i Caprine OVISMOLD Vaslui

importat berbeci din RDG ¿i din Uniunea Sovieticå. În 1948, încep încruci¿årile dintre Karakul ¿i ºurcana neagrå. În 1988, rasa Karakul de Boto¿ani a fost omologatå de Ministerul Agriculturii, cu cele douå varietå¡i de culoare negru ¿i brumåriu. În 2010, cercetåtorii de la Sta¡iunea Popåu¡i au omologat linia Karakul de culoare maro. În 2018, au reu¿it så omologheze linia Karakul de culoare surå. Se lucreazå încå pentru varietå¡ile roz ¿i alb.

Profitul Agricol 20/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cooperativa oierilor din toat\ Moldova Oierii din Vaslui ¿i din Republica Moldova au constituit o cooperativå care adunå tot laptele de oaie ¿i de caprå din toatå Moldova istoricå. Spiritul întreprinzåtor este Gheorghe Guzun, medic chirurg de profesie ¿i conferen¡iar la Universitatea de Medicinå din Chi¿inåu. Gheorghe Guzun

ermierii din România primesc ac¡iuni la cooperativå ¿i stimulente pentru lapte. Cine intrå în cooperativå prime¿te un bonus de 50 de bani la litrul de lapte livrat. Numai din Vaslui s-au înscris peste o sutå de oieri. Comitetul director al Cooperativei Moldolact are 6 membri: 4 din România ¿i 2 din Republica Moldova. “Noi suntem majoritari”, precizeazå, cu mândrie, Ion Agafi¡ei. Pre¿edintele cooperativei este Gheorghe Guzun din Cimi¿lia. Se spune cå are rela¡ii pe pia¡a ruså. În 2019, a primit la târgul interna¡ional de la Moscova medalia de aur pentru cel mai bun ca¿caval. În acest context, povestea doctorului Gheorghe Guzun, creatorul brandului “Original Sheep”, meritå aten¡ie. “În 2000, când am absolvit Universitatea de Medicinå, stam ¿i må gândeam ce voi face eu cu 500 lei pe lunå ¿i cu familie? Atunci am decis cå trebuie så fac ¿i altceva care så îmi aducå un venit”, spune Gheorghe Guzun. “Prin 2010 m-a chemat la el un director de re¡ea de magazine ¿i mi-a zis cå brânza de oi se vinde pe toate drumurile, dar noi în magazine nu avem dreptul s-o comercializåm, pentru cå nu de¡ine niciun cerProfitul Agricol 20/2023

tificat. Am analizat jumåtate de an oferta, apoi am trecut la elaborarea actelor normative. Testårile, analizele, experimentele au durat aproape un an. Am modificat “Ei au la Cimi¿lia o fabricå de ca¿caval din lapte de oaie ¿i de caprå”, spune Ion Agafi¡ei, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Ovine ¿i Caprine OVISMOLD Vaslui. Exportå ca¿caval în ¡årile nordice ¿i nu fac fa¡å cererilor. Am pus cu ei bazele cooperativei Moldolact ¿i construim împreunå o fabricå de ca¿caval la Ivåne¿ti, la 30 de kilometri de Vaslui, pe drumul ce duce spre Bacåu. Vom aduna laptele din toatå Moldova. Pânå dåm drumul la fonduri pentru coperativå, am fåcut un centru de achizi¡ie a laptelui de oaie ¿i caprå la ferma mea din Moara Grecilor. Adunåm aici câte 10 tone de lapte pe zi. Este greu de spus dacå în toatå Republica Moldova sunt animale câte are numai jude¡ul Vaslui. Cumpåråm la pre¡ul normal, cât se vinde în România: 4,50 lei litrul. Am depus proiectul pentru fabricå pe fonduri europene. Am cumpårat douå hectare de teren la Ivåne¿ti. Treaba a început.”

temperatura de påstrare a brânzei, de la +4 grade la +12 grade Celsius. Se påstreazå destul de bine, am elaborat regimul, termenul de garan¡ie. Le facem din lapte integral, fårå a interveni în con¡inutul lui. Acesta este tot secretul. Dacå e lapte de oi, avem nevoie de 5-6 litri pentru un kg de produs final. Dacå e de caprå, e nevoie de vreo 8. Avem 15 angaja¡i. Lucråm pe sezon, dar iarna achizi¡ionåm ¿i lapte de vacå, pentru a nu stopa procesul. ªi facem ca¿caval ¿i din el. Nu am câ¿tigat niciun grant, am accesat ni¿te credite ¿i bani proprii. Noi suntem consumatori de brânzå de oi, dar dacå mergi în Rusia, ei habar n-au de acest produs. Înså ca¿cavalurile le plac la to¡i. ªi noi avem dreptul de a exporta brânzeturi, suntem în lista de acces a Rosselihoznadzor (ANSVSA-ul rusesc). Am mers la douå expozi¡ii la Moscova ¿i am våzut doar ceva din lapte de caprå. Nici în Occident nu ar fi o problemå så exportåm, doar cå acolo existå destul ca¿caval de calitate adus de italieni, francezi ¿i alte state unde brânzeturile maturate sunt un produs de top”, spune Gheorghe Guzun, care face 14 tipuri de brânzeturi.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

O subven]ie care s\ le înlocuiasc\ pe toate Guvernul României practicå o subven¡ie fårå finalitate. Le då bani fermierilor, mult-pu¡in, cât le då, ¿i nu se mai intereseazå de efectul subven¡iei asupra agriculturii în teritoriu. Nu vrea så se lege la cap ¿i rezultatele catastrofale se våd, mai ales în zootehnie, prin dezechlibrele provocate în pia¡å.

vidiu Oni¿or, administratorul fermei Ada Prod Com de la Vii¿oara, jude¡ul Cluj, este un spirit pragmatic, cu o aplecare atentå spre problemele crescåtorilor de animale. “Nu se resimte în niciun fel efectul în¡elegerii dintre guvern, procesatori ¿i retaileri”, spune Ovidiu Oni¿or. “Deocamdatå, eu ¿tiu doar de acel sprijin cu 73 de euro pe vacå pentru a contracara efectele råzboiului din Ucraina. Au mai fost ceva discu¡ii cå vor plafona pre¡ul voluntar. Dar cu cât oficialii fac apel la scheme complicate, greu de aplicat în practicå, cu atât lucrurile nu vor func¡iona. Trebuie trei-patru pa¿i pânå så se vadå ceva ¿i efectul se disipeazå. Lucrurile trebuie så se rezolve simplu, în doi pa¿i, cu efect imediat asupra fermierului. Dacå l-ai pus pe veriga a ¿aptea, l-ai terminat, nu mai are impact real.” Sigur cå nu ne permitem så ie¿im din Uniunea Europeanå, cum mai derapeazå câte unii. Dar, spune Oni¿or, nici modul acesta extrem de complicat de sprijin nu este firesc. “Eu a¿ da o singurå subven¡ie la nivel de comunitate europeanå. ªi aceastå

singurå subven¡ie pe care a¿ da-o la modul serios este pentru încurajarea celui care produce. Så se dea subven¡ia pentru produsul livrat spre procesare. Altfel, ne tot învârtim pe dealuri, dupå gâ¿te cu guler alb sau ro¿u, dupå orice alte tâmpenii care aduc mii de euro pentru nimic. Când lucrurile trebuie raportate la pia¡å. Produci pentru pia¡å? Da. Cât lapte? Atât. În func¡ie de cantitate ¿i calitate, atât prime¿ti subven¡ie”, tran¿eazå lucrurile Oni¿or.

“

Trebuie så-l subven¡ionåm pe cel care produce, nu pe cel care are numår de vaci, care are numår de hectare, care are på¿uni de la primårii. Trebuie stimulatå munca pentru produsul livrat. Altfel, pentru ce facem agriculturå?

“

Crede cå Europa nu poate renun¡a la subven¡ii pentru cå atunci intrå într-o competi¡ie inegalå cu cele douå Americi ¿i lucrurile devin complicate. Tot subven¡ie pe produc¡ie zice Ovidiu Oni¿or cå trebuie ¿i la cereale. “Cât grâu produci tu pentru livrare pe facturå, pe bon de fermier, cu filå pe care scrii cå ai vândut, ca så nu ne repro¿eze apoi cå nu toatå lumea trebuie så func¡ioneze ca firmå. Subven¡ia trebuie så se concentreze pe rezultatul finit, så aibå scop, så se regåseascå produsul mai ieftin pe

pia¡å. Trebuie så-l subven¡ionåm pe cel care produce, nu pe cel care are numår de vaci, care are numår de hectare, care are på¿uni de la primårii. Trebuie stimulatå munca pentru produsul livrat. Altfel, pentru ce facem agriculturå? Totul se concentreazå pe ceea ce livrezi ¿i pe ce ob¡ii în final, nu pe nu ¿tiu ce sprijin cuplat, pe nu ¿tiu ce date istorice ¿i alte combina¡ii greu de în¡eles...” O alta abera¡ie pe care o criticå Ovidiu On¿or este faptul cå procesatorii au început så reducå agresiv pre¡ul laptelui la poarta fermei. Sigur cå, în fapt, acordul verbal al procesatorilor cu premierul Ciucå este doar o måsurå populistå. “Mersul pe mijlocul drumului e periculos pentru cå ri¿ti så fii lovit din ambele sensuri. Nu ¿tiu ce a discutat premierul cu procesatorii, dar povestea nu are impact asupra fermierilor. Îi ajutå tot pe procesatori. Eu nu cred în efectele unui «gentlemen's agreement», care så ce? Så reducå pre¡ul pe raft? Nici måcar nu este obligatoriu”, då cu lehamite din mânå Oni¿or. “La poarta fermelor, pre¡ul diferå mult de la un caz la altul. Existå contracte a¿a cum am încheiat eu ¿i nu pot spune pre¡ul pentru cå am o rela¡ie specialå cu un procesator foarte serios, care î¿i respectå promsiunile. Eu personal am fost afectat relativ pu¡in de cåderile pre¡urilor, dar existå fermieri care primesc sub 2 lei ¿i care dau cantitå¡i de mii de litri.” Ovidiu Oni¿or vinde laptele la Napolact. Pe bidona¿ele companiei Napolact scrie acro¿ant: Gustul laptelui din satul Vii¿oara. A¿a cum se cuvine. Ob¡ine zilProfitul Agricol 20/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR nic 7.000 de litri de lapte de la cele 280 de vaci. “Nu mai pot så cresc efectivele fiindcå nu mai am spa¡ii. Am umplut toate cele 4 grajduri. Avem vaci bune. Dacå prind un AFIR prin toamnå, voi construi un grajd mare ¿i ar fi ceva. Pe banii mei, så m-apuc acum så investesc la asemenea dobânzi, e foarte riscant.” Ovidiu Oni¿or lucreazå 1.500 de hectare. “Dacå ne uitåm pe MATIF, este 220 de euro tona la grâu. Sunt pre¡urile de acum trei ani. Eu nu am auzit ca francezul, germanul sau spaniolul, austriacul sau danezul så facå scandal. ªi må întreb de ce, cå ¿i el e afectat. Råspunsul meu este cå existå forme de subven¡ionare, pe care nu le cunoa¿tem. Altfel ar såri gardul. Grâul este 200 de euro tona acum, iar rapi¡a - 400 de euro. Asta înseamnå sub pre¡ul de cost. Noi ¿tim foarte bine cât de mult cheltuim pe un hectar. Avem programe care ne spun ni¿te lucruri ¿i la grâu, sub 1,3 lei pe kilogram, e¿ti pe minus clar. Noi am construit o bazå de silozuri de 6.000 de tone, am cumpårat ma¿ini autopropulsate, tractoare noi, iar asta implicå ni¿te costuri, ni¿te dobânzi. Amortismentele ridicå pre¡ul de cost pe kilogramul de cereale. Dacå ai pre¡ul de cost de 1,3 lei, nu po¡i så vinzi cu 1,2 lei. Iar acum grâul este sub un leu kilogramul. O firmå nu rezistå mai mult de un an pe pierdere, altfel face evaziune”, explicå Ovidiu Oni¿or. Va exista înså totdeauna o ni¿å de cumpåråtori, care va prefera produsele premium, mai scumpe, iar fermierii no¿tri trebuie så cucereascå måcar aceastå ni¿å. “Îl trimite nevasta så cumpere Profitul Agricol 20/2023

un litru de lapte ¿i el ia unul cu 1% gråsime, nu mai då bani pe laptele cu 4% gråsime, ca så-i råmânå ¿i lui de-o bere. Nimeni nu ¿tie cum se aplicå Legea laptelui, Observatorul laptelui nu este func¡ional în ¡arå. Ni¿te pove¿ti fårå eficien¡å. Lucrurile trebuie simplificate ca så devinå eficiente.” Ovidiu Oni¿or are perfectå dreptate. Dacå se va ¡ine seama doar de cantitatea ¿i de calitatea laptelui livrat, fermierul va cumpåra material seminal de calitate ca så amelioreze vacile, va fi mai atent la producerea furajelor pentru o cantitate mai mare de lapte. “Trebuie så ¿tii cât furaj bagi ca så ¿tii cât lapte sco¡i. Fermierul face altfel investi¡ii dacå ¿tie cå produc¡ia lui conteazå. Då ¿rot mai mult la vaci dacå ¿tie cå meritå. Pânå la urmå, este o afacere din care så sco¡i bani, nu e poezie. Dacå nu sco¡i lapte, ocupå-te de altceva! Altfel va face fermierul investi¡ii dacå ¿tie cå laptele lui e pre¡uit. Tot timpul am încercat så investim. Pânå la urmå, esen¡a capitalismului este investi¡ia. Nu se poate fårå investi¡ii.” Guvernul României poartå o mare råspundere ¿i pentru regimul incert al terenurilor, lucru care afecteazå urât activitatea fermierilor. “Guvernul trebuie så-¿i asume responsabilitatea ¿i så le dea ni¿te termene primarilor ¿i primåriilor ¿i så se închidå odatå povestea aceasta cu finalizarea planurilor parcelare. Eu lucrez cu patru primårii ¿i nici una nu are plan parcelar, totul este pe titlu, pe adeverin¡å, pe legea 18. Nu se poate dupå 30 de ani så ne învârtim în jurul a nimic”, spune Ovidiu Oni¿or.

Viorel PATRICHI

Ovidiu Oni[or, Ada Prod Com Vii[oara, jude]ul Cluj

CRE{TEREA ANIMALELOR

De ce a renun]at Nela Prodan la vaci? Renun¡ase la ora¿ de dragul fermei din Aiton, satul natal din jude¡ul Cluj. A construit-o de la zero, în condi¡ii grele, fårå fonduri europene. So¡ul nu i-a în¡eles pasiunea ¿i a divor¡at fiindcå el î¿i dorea så råmânå la ora¿.

Cu trudå, Nela Prodan ajunsese la 90, apoi la 140 de vaci. Mulgea singurå la bidon ¿i se chinuia îngrozitor. Când a putut, ¿i-a încropit singurå o instala¡ie de muls la conductå. Doar era inginerå. Înfiin¡ase o på¿une special pentru vacile ei în spatele grajdurilor construite din piatrå de râu pe vremea colectivului. Dormea noaptea într-o rulotå veche lângå grajduri, de fricå så nu-i fure animalele. Tot în rulotå avea ¿i calculatorul la care lucra pentru întocmirea hârtiilor necesare fermei. Nu avea cu ce plåti paznici. Le mulgea singurå ¿i vacile ie¿eau pe rând pe på¿une. ºiganii din Hådåreni, satul care a inspirat filmul “Senatorul melcilor”, i-au furat cu tirul 12 vaci ziua în amiaza mare ¿i poli¡ia românå nu a fåcut nimic nici pânå în ziua de azi, chiar dacå ea s-a dus cu casetele la poli¡ia din Cluj ¿i le-a aråtat înregistrårile furtului din fermå ¿i fuga ho¡ilor din sat. De curând, a decis så se opreascå ¿i a vândut toate vacile. Era crescåtoarea cea mai atipicå pe care am cunoscut-o. Nesocotind legea, chiar vizavi de ferma ei, Biserica Reformatå a construit 40 de case pentru 40 de familii de unguri coloniza¡i în zonå. Nela Prodan nu a putut înså så renun¡e la pasiunea pentru animale ¿i s-a angajat la Cooperativa Some¿-Arie¿ din Cluj, unde se ocupå de controlul oficial al performan¡elor. 40

“Trebuia så renun¡. Må ocup încå de cultura mare, cultiv 60 de hectare. Primarul le-a permis så construiascå la poarta fermei mele. Era un proiect cu finan¡are din Ungaria. Au ob¡inut autoriza¡ia de construc¡ie, chiar dacå eu am fost acolo prima. Toate casele au fost populate. Fiul mai mic continuå afacerea cu material seminal, a fåcut mai mult decât mine. Vinde material pentru fermele mari cu vaci Holstein, ca unic distribuitor pe România de la Hgenetics din SUA. A triplat afacerea ¿i a dus-o la alt nivel. Ferma mea era în marginea satului ¿i am reu¿it så comasez terenurile, am înfiin¡at på¿unea, am cultivat-o, dar toate au un final. Am vândut ¿i grajdurile. Vacile le-am dat diver¿ilor crescåtori care aveau proiecte europene. Toate aveau certificat de origine. Doar 20 am trimis la abator.” Dincolo de cauzele diverse, pentru care un fermier renun¡å la vacile lui, un lucru este cert: majoritatea celor care au renun¡at în ultimii ani la ferme lucrau 10-50 de hectare, aveau 10-60 de vaci ¿i erau oameni tineri - 25 - 45 de ani.

Oameni încå în putere, s-au poticnit ¿i, pentru cå nu mai aveau alte surse de venit, au ales så renun¡e la antreprenoriat pentru un salariu ¿i o muncå fårå griji deosebite. “Aceastå categorie de fermieri este foarte dinamicå, spune Ioan Chiriac, fermier la Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu. Nu e u¿or så pleci de la zero ¿i så ajungi la 20 de vaci. Ca så ajungi la 20-30 de vaci, înseamnå cå ai deja ni¿te dexteritå¡i de fermier. Pentru ei trebuia så intervinå statul român, pentru ace¿ti oameni, ca så nu abandoneze fermele, ci, dimpotrivå, så-i ajute så-¿i creascå ¿i så-¿i consolideze afacerea. Cum ar fi aråtat zootehnia noastrå dacå cei cu 20 de vaci erau sprijini¡i så ajungå ¿i så depå¿eascå 100 de capete? 100 de vaci este pragul minim care asigurå un trai decent ca så-¿i poatå asigura o pensie din venituri proprii.” Dar, pânå acum, tuturor partidelor pare så le fie fricå de fermierul mediu capitalizat.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 20/2023

MA{INI & UTILAJE Tractoare Deutz-Fahr pentru vii [i livezi Tractoarele din gama Deutz-Fahr Seria 5 DF / DS din portofoliul NHR Agropartners sunt performante în spa¡ii înguste, fiind concepute în principal pentru utilizarea în livezi ¿i vii cu distan¡e reduse între rânduri. Seria 5 DF include modelele 5080, 5090, 5100, 5090.4, 5105 ¿i 5115, echipate cu motoare FARMotion cu sistem DOC pentru post-tratarea gazelor de e¿apament. Aceste tractoare dezvoltå între 75 ¿i 107 CP. În func¡ie de model, lå¡imea totalå la spate este de minimum 1.454 mm ¿i de maximum 1.642 mm. Seria 5 DS are tot 6 modele ¿i este echipatå cu motoare de acelea¿i puteri minime ¿i maxime ca ¿i seria 5 DF, dar

tractoarele acestei game sunt mai înguste ¿i au o lå¡ime totalå la spate de minimum 1.264 mm ¿i de maximum

1.517 mm. Cel mai populare modele vândute în România sunt 5105 DS ¿i 5105 DF, care lucreazå eficient pe domenii pomicole ¿i viticole de renume la noi în ¡arå. Acestea au o capacitate de ridicare pe spate de pânå la 2.600 kg. Viteza maximå pe care o pot atinge aceste tractoare este de 40 km/h, iar modelele din gamå sunt echipate cu inversor hidraulic de sens sub sarcinå ¿i sistem Stop&Go, frânare hidraulicå pe 4 ro¡i ¿i cuplare automatå a trac¡iunii integrale pe 4 ro¡i. Modelele 5DS/5DF dispun de prizå de putere hidraulicå, cu 3 tura¡ii (540 / 540ECO / 1000).

Culturi mai s\n\toase cu sprayerul John Deere 616R IPSO Agriculturå a livrat recent în Timi¿ al doilea sprayer autopropulsat John Deere 616R, aceluia¿i fermier, semn cå 616R ¿i-a dovedit eficien¡a în tratarea culturilor. 616R este dotat cu un bazin de substan¡å de 6.000 litri, are o rampå cu o

lå¡ime totalå de lucru de 36 de metri, cu sistem Section Control al sec¡iunilor, care pot fi deschise sau închise, evitând suprapunerile sau lipsa de aplicare. De asemenea, în dotarea standard, sprayerul dispune ¿i de sistemul de aplicare cu ratå variabilå.

Un fapt deloc de neglijat este ¿i consumul de motorinå redus, de 2-3 litri /ha, în condi¡iile în care 616R poate fi operat cu men¡inerea optimå a stabilitå¡ii chiar ¿i la viteze de lucru de pânå la 35 km/h. Alte atuuri pe care le re¡inem sunt dotårile cu sistemele In-Field Data Sharing (sincronizarea a pânå la 7 utilaje în câmp, care împart între ele linia de ghidare, harta de acoperire, viteza ¿i loca¡ia), precum ¿i AutoTrac Vision ¿i RowSense, pentru automatizarea deplasårii în câmp, cu påstrarea direc¡iei de mers ¿i protejarea rândurilor de culturå.

pagin\ de Arpad DOBRE 42

Profitul Agricol 20/2023

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Finan¡are avantajoaså la achizi¡ia de combine AgroConcept desfå¿oarå în aceastå perioadå o ofertå de finan¡are avantajoaså pentru fermieri la achizi¡ia de combine New Holland sau CX5/CX6. Finan¡area se deruleazå pe 7 ani, avansul este 0%, iar prima ratå se achitå în februarie 2024. Combinele New Holland din seria TC sunt eficiente în fermele mici ¿i medii. Sunt patru modele cu patru ¿i cinci scuturåtoare: TC 4.90 de 175 CP, TC5.70 de 175 CP, TC5.80 de 227 CP ¿i TC5.90 de 258 CP. Pot fi echipate atât cu hedere pentru grâu, cât ¿i pentru recoltarea porumbului.

New Holland TH, un “bra]” de ajutor Încårcåtoarele telescopice New Holland TH sunt cu adevårat un “bra¡” de ajutor în orice fermå, fie ea de culturå mare sau zootehnicå, iar AgroConcept are în portofoliu o gamå de bazå de 6 modele, de la TH 6.32 la TH 9.35, cu înål¡imi de ridicare de la 6 m la 9 m. Modelele au la rândul lor 14 variante, divizate în clase precum S, Classic, Plus ¿i Elite, care permit îndeplinirea celor mai solicitante sarcini în ferme. Gama TH de încårcåtoare telescopice este proiectatå cu o sec¡iune a bra¡ului închiså tip dublu “U”, extrem de rigidå ¿i de durabilå. ªasiul în formå de H oferå o maximå rezisten¡å la torsiune. Modelele TH sunt dotate cu motoare ECO Blue Hi-eSCR 2 ¿i echipate cu transmisii 4x3 sau 6x3 Powershift, prin care se efectueazå o schimbare mai finå a treptelor, iar operatorii pot consta-

ta o îmbunåtå¡ire a confortului lor în timpul lucrului. Verificårile zilnice ¿i opera¡iunile de rutinå au fost simplificate, fiind mult mai u¿or de între¡inut utilajul între intervalele de service de 600 de ore. Datoritå unor serii de îmbunåtå¡iri la nivel de proiectare, nivelul de zgomot în cabinå este de doar 71 dB(A). Cheia acestui nivel scåzut de zgomot este motorul ecologic, ce oferå un nivel scåzut de zgomot atât în timpul lucrului, cât ¿i în timpul deplasårii utilajului. Pe lângå modelele de bazå, fermierii pot comanda încårcåtoare din cele 14 variante din clasele S, Classic, Plus ¿i Elite, cu puteri ale motoarelor de la 133 la 145 CP, cu înål¡imi de ridicare de la 6 la 9 m ¿i capacitå¡i de ridicare maxime de la 3.200 la 4.200 kg.

Arpad DOBRE

Modelele de bazå sunt urmåtoarele Modele

TH6.28

TH6.32

TH7.32

TH7.37

TH9.35

Putere (CP)

108

133

6,3

6,1

7,0

9,1

2800

3200

3700

3500

Înål¡ime de ridicare max. (m) Capacitate de ridicare (kg) Profitul Agricol 20/2023

Dicor Land: Recoltare fårå pierderi cu Olimac Drago GT Semånatul porumbului e pe cale så se încheie, ploile din ultima vreme pot fi un semn pentru produc¡ii mari, iar reducerea pierderilor la recoltat se poate face ¿i cu hedere performante, cum este Olimac Drago GT din portofoliul Dicor Land. Acesta recolteazå de la 4 la 24 rânduri, este fix sau rabatabil, are plåci depånu¿åtoare amortizate automat, pentru evitarea pierderilor de boabe între plåci, cilindri defibratori mai lungi, pentru o desprindere mai blândå a pånu¿ilor, tocåtori de coceni "Efect Foarfecå". IPSO Agriculturå: Productivitate cu John Deere 6155M IPSO Agriculturå a livrat recent într-o fermå din Moldova un tractor John Deere 6155M. Datoritå conceptului cu ¿asiu integral, acest model poate ob¡ine o sarcinå utilå mai mare, fårå solicitåri suplimentare asupra motorului ¿i transmisiei. În plus, beneficiazå ¿i de asisten¡å conectatå, care include acces de la distan¡å la afi¿aj ¿i Expert Alerts. Tractorul permite economii de costuri de pânå la 8%, asigurå sporirea productivitå¡ii cu pânå la 14%, îmbunåtå¡e¿te confortul ¿i reduce starea de obosealå a operatorului. 43

MA{INI & UTILAJE

Utilaje Amazone pentru un sol roditor [i culturi profitabile La Agriplanta, Amazone va expune o foarte variatå gamå de utilaje pentru pregåtirea solului ¿i semånat, atât pentru ferme mici, cât ¿i pentru cele medii sau mari, pentru fermierii care prelucreazå terenul în mod clasic, dar ¿i pentru cei care aplicå tehnologii conservative. Plug reversibil purtat Teres 300 Teres 300 este echipat cu corpuri de cormanå SpeedBlade ce permit viteze de lucru mårite cu uzurå minimå. Cadrul de 150x150x8.8 mm asigurå o adâncime constantå pe întreaga lå¡ime de lucru. - Numår trupi¡e 4-6; - Putere necesarå 40-50 CP/ trupi¡å; - Distan¡å între trupi¡e 90/100 cm; - Înål¡ime cadru 80, 85 cm; - Lå¡ime de lucru pe trupi¡å 35, 40, 45, 50 cm. Grapå cu discuri Catros XL 6003-2 DW Poate fi echipatå cu o gamå largå de discuri, crenelate fin ¿i/sau grosier. Adâncimea de lucru poate fi reglatå hidraulic, din cabina tractorului. Performan¡ele sunt sporite printr-o serie de dotåri op¡ionale, printre care se numårå rola de cu¡it, bara nivelatoare, grebla de paie sau echiparea de prelucrare a solului tasat de ro¡ile utilajului. - lå¡ime de lucru: 6 m; vitezå de lucru: 12-18 km/h; - adâncime de lucru: 5-16 cm; - putere necesarå: 50-60 CP/m. Semånåtoare de precizie Precea 6000-2CC Super Precea este o semånåtoare ce distribuie semin¡ele în flux discontinuu, “bob cu bob”. Este idealå pentru culturi de floarea-soarelui, porumb, sorg, sfeclå de zahår, dovleac, soia, rapi¡å. - lå¡ime lucru: 6 m, sau 8 rânduri; - buncår fertilizant: 1.250 kg; buncåre semin¡e: 55 l, 70 l; - buncåre pentru microgranulate: 17 l; - vitezå lucru: 12 -15 km/h; - op¡ional, semånat cu ratå variabilå ¿i section control la semin¡e ¿i fertilizant. Semånåtoare directå no tillage Primera DMC 6000-2C Pentru orice tip de sol (umed, uscat), poate semåna în teren neprelucrat, semi-prelucrat sau în aråturå: grâu, porumb, fasole, mazåre, iarbå, lucernå, rapi¡å, soia, orez, napi, mac. - lå¡ime lucru: 6 m; disponibilå ¿i în lå¡imi de 3, 4,5, 9 sau 12 m; - volum buncår semin¡e ¿i fertilizat: 4.200, 5.800 sau13.000 l, cu împår¡ire în frac¡ie de 1/3 sau ½, ce permite fertilizarea simultanå cu semånatul; - ratå de semånat: de la 2 la 450 kg/ha, la o vitezå de 15 - 18 km/h; - necesar de putere: 200 CP/6 m lå¡ime lucru; - distan¡å între rânduri: 18,75 sau 25 cm; Arpad DOBRE - kit pentru semånat plante prå¿itoare la 75 cm. 44

Profitul Agricol 20/2023

MA{INI & UTILAJE

Kubota, samuraiul s-a adaptat agriculturii europene Printre ma¿inile agricole prezentate la Agriplanta RomAgroTec 2023 se numårå tractoare performante, semånåtori de precizie, echipamente pentru tratarea culturilor ¿i remorci.

Tractor Kubota M7-173 Premium KVT Motorul V6108 care echipeazå acest tractor oferå mai multå putere cu un consum redus de carburant, gra¡ie unei curbe de putere optimizate. Printre alte performan¡e remarcåm o putere de 170 CP, transmisie cu 6 game powershit sau transmisia variabilå, care poate fi controlatå prin joystick, capacitate de ridicare pe spate de 9,4 tone, sistem de prindere frontal în 3 puncte, cu putere de ridicare de 3,5 tone, autoghidaj, controlul sec¡iunilor, aplicare cu ratå variabilå, monitor cu diagonala de 17,8 cm sau 30,5 cm. Semånåtoarea de precizie Kubota Seria PP1601 TF Aceastå semånåtoare are ¿asiu tractat ¿i repliabil, seamånå culturi prå¿itoare pe 8 rânduri, cu distan¡a între ele de 70 cm, la o lå¡ime de lucru de 6 m ¿i cu o vitezå maximå de pânå la 18 km/h. Necesarul de putere al tractorului este de minimum 90 CP, în varianta fårå fertilizare ¿i de 120 CP la echiparea cu sistem ¿i buncår de fertilizare de 2.000 l. Semånåtoarea PP1601 TF este economicå ¿i u¿or de folosit. Are un consum mic de combustibil, un necesar mic de putere, o tura¡ie de lucru reduså ¿i permite economii de pânå 5% la semin¡e.

Pulverizator Kubota XTA Este un echipament pentru un tratament optim în livezi, fiind destinat profesioni¿tilor care au nevoie de echipamente robuste ¿i durabile pentru a proteja eficient culturile de dåunåtori ¿i boli. Poate fi configurat ca un pulverizator multifunc¡ional pentru pomi fructiferi, dar ¿i ca pulverizator special pentru planta¡ii viticole. Este echipat cu un grup generator de aer Dynamic Qi 8.0 (diametru de 800 mm) pentru un tratament eficient, care asigurå în acela¿i timp ¿i un consum redus de carburant. Remorcå basculantå Western Remorca marca Western model WF 12 S, produså în Lituania, prezentatå în premierå de Agri-Alian¡a la Agriplanta RomAgroTec 2023, are o capacitate de 12 tone ¿i poate fi dotatå cu panouri simple sau duble. Panourile laterale ¿i din spate ale caroseriei ¿i stâlpii sunt u¿or de demontat, astfel încât semiremorca poate fi folositå ¿i ca platformå. Hayonul este blocat hidraulic. Direc¡ia de basculare poate fi prin spate sau lateral. Sunt produse remorci cu o caArpad DOBRE pacitate de încårcare de la 10 la 16 tone. Profitul Agricol 20/2023

MA{INI & UTILAJE

Tractoarele Claas Axion 900, inteligente [i eficiente Gama de tractoare Claas Axion 900 de la Claas se remarcå prin for¡å de trac¡iune, eficien¡å ¿i confort. Sunt echipate cu motoare Cursor 9 (FPT) care îndeplinesc cerin¡ele normei de poluare Stage V ¿i cu sistemul interactiv de asisten¡å CEMOS (Claas Electronic Manager Operating System), la care se adaugå echiparea CTIC de reglare a presiunii în anvelope.

ista dotårilor performante continuå cu transmisia continuu variabilå CMATIC ce asigurå cå întregul cuplu este disponibil la orice vitezå între 0,05 km/h ¿i 50 km/h. Cele patru game de viteze mecanice, cu schimbare automatå, sporesc eficien¡a tractoarelor, care pot atinge viteze maxime de 50 sau 40 km/h la tura¡ii economice între 1.470 ¿i 1.400 rpm, cu tura¡ie la ralanti de doar 650 rpm, toate acestea asigurând un consum scåzut de carburant. Am amintit anterior de sistemul de reglare a presiunii în anvelope. Compresorul CTIC 2800,

cu debit de aer de 2.800 l/min, asigurå adaptarea rapidå a presiunii din anvelope a tractorului ¿i chiar ¿i a anvelopelor utilajului ata¿at. Alte atuuri ale tractoarelor Axion 900 sunt stabilitatea ¿i trac¡iunea. Prin distribu¡ia greutå¡ii statice în raport de 50/50 ¿i a greutå¡ii la gol de 12,5 tone, balastarea suplimentarå este necesarå doar în cazul lucrårilor dificile, care necesitå trac¡iune mare. În timpul transportului, tractoarele Axion 900 oferå siguran¡å maximå în conducere pe orice teren, chiar ¿i fårå balastare. Masa totalå maxim admiså este de 18 tone. Gama Axion 900 include ¿i modelele cu ¿enile 930 Terra Trac (355 CP) ¿i 960 Terra Trac (445 CP). Fiind tractoare de mari dimensiuni semi-¿enilate, cu suspensie completå, acestea pot fi operate optim pe câmp, paji¿te ¿i ¿osea ¿i îmbinå avantajele tractoarelor complet ¿enilate cu cele ale tractoarelor cu ro¡i. Axion 900 poate efectua de la lucrårile dificile ¿i medii-dificile de arat la cele cu semånåtori ¿i cu remorci de transport, pânå la aplica¡ii speciale cum ar fi împrå¿tierea gunoiului de grajd.

În plus, datoritå interven¡iei active a sistemului de direc¡ie asupra tura¡iei ¿enilelor se pot efectua întoarceri ¿i manevre strânse, cu protejarea solului. Un alt punct de atractivitate al acestor tractoare îl reprezintå capacitatea de ridicare, de 11 tone în partea din spate ¿i, op¡ional, 5 sau 6,5 tone pe partea din fa¡å, fapt ce permite operarea unei game largi de utilaje ata¿ate fie frontal, fie în spate, fie combinat.

Asisten¡å electronicå CEMOS ¿i CEBIS Tractoarele pot fi echipate op¡ional cu sistemul CEMOS, cu terminal CEBIS, ¿i permite o îmbunåtå¡ire semnificativå a eficien¡ei în compara¡ie cu configurarea manualå a tractorului ¿i utilajului ata¿at. Este un sistem interactiv de asisten¡å pentru operator ¿i de optimizare pentru utilaj, cu func¡ie de autoînvå¡are. CEMOS monitorizeazå atât balastarea ¿i presiunea motorului, cât ¿i datele referitoare la îmbunåtå¡irea trac¡iunii. Este posibilå inclusiv optimizarea setårilor pentru numeroase tipuri de pluguri, datoritå datelor înregistrate în asistentul electronic pentru plug. Arpad DOBRE Profitul Agricol 20/2023

OPINII

România - grânarul Europei, o România trebuie så devinå suveranå din punct de vedere alimentar, iar pentru asta trebuie så påråseascå o paradigmå depå¿itå, de grânar al Europei. În schimb, trebuie så devinå hambarul Europei, mai ales în aceastå crizå a cerealelor din Ucraina, care au intrat pe pia¡a Uniunii Europene, în condi¡ii cantitative ¿i calitative extrem de discutabile - este de pårere Avram Fi¡iu, cadru didactic la Facultatea de Agriculturå din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Dispare gospodåria ¡åråneascå, mijloc de subzisten¡å, dar ¿i punct de plecare pentru antreprenoriat Avram Fi¡iu este de pårere cå aståzi avem o nevoie urgentå de construire a infrastructurii de produc¡ie, procesare ¿i distribu¡ie. El då exemplu Germania, Fran¡a, Italia sau Austria, spre care ne uitåm cu admira¡ie din punct de vedere agricol, ¡åri care î¿i asigurå hrana, în primul rând, prin ferma de familie. Doar 10% din produc¡ia agricolå a Europei provine din ferme mari industriale, sus¡ine Fi¡iu. De aceea trebuie så ne comportåm ¿i noi precum nem¡ii, austriecii sau francezii ¿i så-i redåm demnitatea fermierului român. “Haide¡i så luåm ferma ¡åråneascå ignoratå ¿i marginalizatå de aproape 34 de ani ¿i så-i redåm demnitatea, så-i asiguråm instrumentele de naturå economicå prin care så devinå rentabilå pe 48

pia¡å!”, îndeamnå conferen¡iarul. Fi¡iu spune cå România pierde peste 30.000 de gospodårii ¡åråne¿ti, pe care el le considerå ferme de familie, anual. Fran¡a, care este campioana Europei din punctul de vedere al produc¡iei agricole, pierde 6.000 de mici ferme anual. În acela¿i timp, are capacitatea de a pregåti al¡i 6.000 de tineri care så reia ciclul ¿i så dezvolte iarå¿i fermele de familie. Din 4,3 milioane de gospodårii ¡åråne¿ti, România mai are, dupå 33 de ani de haos în agriculturå, 700.000 care primesc sprijin de la APIA. “Am pierdut trei sferturi din gospodårii, fiindcå nu au fost conectate economic la pia¡å. România are nevoie de o infrastructurå robustå pentru a produce mâncare. România mai are ¿anse, mai ales cå are întinsa Câmpie de Vest, minunata pustå a Banatului”, aten¡ioneazå universitarul.

Fermele mari trebuie orientate spre procesare Tot el accentueazå cå sistemul agricol românesc are nevoie, ca så se salveze, de 10.000 de ferme mari industriale, care så devinå orizontale ¿i så proceseze. “În competi¡ia puternicå de pe Pia¡a Agricolå Comunå, nu-¡i mai permi¡i comportamentul aberant så vinzi cereale din România în Europa. O fermå de 1.200 ha nu o vei putea rentabiliza niciodatå vânzând materie primå, grâu. Obligatoriu, trebuie så integråm func¡ia de procesare pentru ferma mare, mijlocie sau industrialå, încât de mâine aceasta så producå într-un sistem de agriculturå viabilå, astfel ca România så aibå capabilitå¡i de export, dar evident nu de grâu, materie primå,

ci de mâncare procesatå produså în unitå¡ile de produc¡ie, la noi în ¡arå, a¿a cum se întâmplå aståzi în ¡årile din vestul Europei”. Conf. Fi¡iu a amintit cå, din påcate, Banatul e campion la nivel na¡ional în ceea ce prive¿te înstråinarea påmântului. Fonduri speculative, fonduri suverane, fonduri de investi¡ii, de obicei din exterior, au venit ¿i au cumpårat cât au putut påmânt românesc, utilizând diferite mecanisme. “Nu putem crea vulnerabilitå¡i, mai ales la frontiera de est a României”. De exemplu, în Polonia, pe o distan¡å de 150 de km, se cumpårå påmântul numai cu aprobarea Ministerului Apårårii Na¡ionale.

ºåranul så devinå un distribuitor de mâncare pentru orå¿eni Întrebarea pe care o ridicå Avram Fi¡iu este: Cum dåm mâncare poporului român? Tot el råspunde: România are nevoie urgentå de reindustrializarea satului, prin mica unitate de procesare, pentru a produce materie primå ¿i mâncare pentru cetå¡ean. Cum så reu¿e¿ti så faci asta? Prin investi¡ii minore de 5.000 - 10.000 de euro. Astfel, statul va putea legaliza bucåtåria ¡åråncii românce, så-i dea ¿ansa så vândå printr-un punct gastronomic local 10 tone de mâncare pe an, a¿a cum face orice firmå de distribu¡ie care î¡i aduce la domiciliu hrana pe bazå de comandå pe care o faci telefonic, pe tabletå sau pe smartphone. “Trebuie så implementåm ¿i în satul românesc sistemul care func¡ioneazå cu succes la nivel european: un lan¡ alimentar de distribu¡ie scurt între ¡åran ¿i consumator, unde a dispårut veriga intermediarå. Profitul Agricol 20/2023

OPINII

paradigm\ dep\[it\

Conferen]iar Avram Fi]iu, Facultatea de Agricultur\, USAMV Cluj-Napoca

Astfel, tu, ca ¡åran, så-¡i po¡i permite så cre¿ti trei copii, iar o ¡arå unde o familie are trei copii poate så se dezvolte mult mai bine ¿i så progreseze. Ferma familialå func¡ionabilå are nevoie de trei copii. Asta înseamnå o revitalizare ¿i industrializare a satului românesc, aflat în derivå totalå în anul 2023 într-o ¡arå a Uniunii Europene”, a încercat så tragå un semnal de alarmå conf. Avram Fi¡iu, aflat în vizitå la Timi¿oara, în 20 mai.

Un program pentru repopularea satelor ¥n viziunea conf. Fi¡iu, revitalizarea satului înseamnå punerea pe picioare a fabricii ¡åråne¿ti de maxim 60 - 100 metri påtra¡i, care, spune el, func¡ioneazå cu succes în ¡årile Uniunii Europene. Atât este de ajuns pentru dezvoltaProfitul Agricol 20/2023

rea unei unitå¡i de procesare eficientå. O investi¡ie de 20.000 de lei pentru ca så po¡i produce ¿i vinde elegant pe pia¡å mâncare. Dar, pentru asta, ¡åranul trebuie så fie ståpân pe påmânt ¿i pe propriile sale instrumente de produc¡ie, ca så vândå hranå care så aibå identitate, o putere culturalå în spate. “Noi am reu¿it så introducem cu câ¡iva ani în urmå transhuman¡a în UNESCO, împreunå cu alte 10 ¡åri din Europa, ca så dåm o ¿anså oieritului, un sector extrem de important din ultimele douå milenii de istorie”. Cu acest gând optimist, Avram Fi¡iu crede cå România va putea juca un rol foarte important în gastro-diploma¡ia europeanå, cum face ¿i Fran¡a. România are în multe sate din Banat re¡ete care pot deveni recunoscute la nivel european. Deocamdatå, România are ¿apte produse recunoscute, Fran¡a - 560. Din fiecare sat din Banat, ar trebui så aibå România un produs cu propria

identitate. “Atunci când vinzi mâncare, nu mai este vorba de un produs fizic, ci de un unul cu încårcåturå emo¡ionalå ¿i culturalå. Vinzi o mâncare identitarå, care te prezintå pe tine producåtorul ¿i fermierul. Drama este cå satul românesc a ajuns aproape pustiu”. Avram Fi¡iu spune cå existå un milion de ¡årani de maxim 40 de ani care au påråsit satul românesc ¿i sunt în diaspora. Ei trebuie doar convin¿i “financiar” så se întoarcå. “Trebuie creat un mecanism prin care så le asiguråm o cifrå magicå din punct de vedere financiar. Fårå un venit sigur de 2.000 de euro pe lunå, o familie de ¡årani nu se va întoarce din diaspora acaså pentru a-¿i cre¿te trei copii ¿i a revitaliza satul ¿i agricultura românescå”, a conchis conf. Avram Fi¡iu.

Gheorghe MIRON 49

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Cre[terea CO2 duce la o “ecologizare” a P\mântului? O pårere îmi ståruie de ceva timp: am ajuns så fim condu¿i dupå “reguli aiurea”, avem guverne conduse de oameni slabi, pu¡in califica¡i, dar lipsi¡i de scrupule. Pânå în ultima parte a secolului XX, Occidentul avea lideri care fie au îndurat ororile celui de-Al Doilea Råzboi Mondial, fie au fost crescu¡i în umbra lui Kennedy, Reagan, Khol, Mitterand, Thatcher. To¡i ace¿ti lideri au fost condu¿i de un sentiment al scopului moral. Aståzi, discutåm de o genera¡ie de politicieni profesioni¿ti care ¿i-au petrecut cea mai mare parte a vie¡ii într-o bulå politicå. Liderii la care ne uitåm la televizor sunt în mare parte în politicå pentru propria lor mårire de sine, pentru plåcerea de a fi înconjura¡i de lachei adul¡i ¿i pentru recompensele financiare pe care nu le-ar putea ob¡ine niciodatå în niciun alt domeniu. Niciunul dintre liderii politici nu a avut curajul så se opunå dezastrului catastrofi¿tilor climatici, niciunul dintre ei nu a îndråznit så punå la îndoialå prognozele dezastrelor climatice. ªi niciunul nu a încercat så se informeze mai mult ¿i så în¡eleagå ¿tiin¡a climei Påmântului.

Pânå când oamenii î¿i vor da seama ce s-a întâmplat, liderii no¿tri se vor retrage pentru a-¿i tråi restul vie¡ii într-un nivel de confort pe care cei mai mul¡i dintre noi l-am putea doar visa, în timp ce to¡i vom plåti pentru la¿itatea moralå a conducåtorilor. Conducåtorii preferå så predea puterea organiza¡iilor conduse de tehnocra¡i interna¡ionali, decât så aibå încredere în propriile parlamente. În Europa, aceastå abrogare a responsabilitå¡ii politice a avut consecin¡e dezastruoase atunci când 27 de ¡åri UE au predat achizi¡ionarea de vaccinuri împotriva COVID-19 Comisiei UE, formatå în mare parte din politicieni ¿i birocra¡i e¿ua¡i. Un dezastru similar se desfå¿oarå acum la o scarå mult mai mare, pe måsurå ce liderii occidentali predau responsabilitatea pentru politica lor energeticå activi¿tilor cam prea anticapitali¿ti ¿i tehnocra¡ilor incompeten¡i ai unei obscure comisii ONU pentru schimbåri climatice. Catastrofi¿tii climatici sus¡in în mod constant cå dioxidul de carbon cauzeazå schimbåri climatice care vor devasta agricultura ¿i vor duce la foamete în maså.

În vreme ce aerul este în prezent relativ sårac în acid carbonic, din care con¡ine doar aproximativ 0,03%, într-o perioadå timpurie a dezvoltårii planetei noastre, când aceasta a fost acoperitå cu påduri luxuriante, existau incomparabil cantitå¡i mai mari din acest gaz. Oamenii de ¿tiin¡å au recunoscut recent (fårå tragere de inimå?) cå majorarea cantitå¡ii de CO2 nu duce la foamete ¿i ruinarea agriculturii, a¿a cum au fost prezise cu mult entuziasm. În schimb, cre¿terea CO2 duce la o “ecologizare” a Påmântului. Mai multe studii aratå o cre¿tere persistentå ¿i pe scarå largå a ecologizårii integrate în sezonul de vegeta¡ie cu peste 25% pânå la 50% din suprafa¡a cu vegeta¡ie globalå, în timp ce mai pu¡in de 4% din suprafa¡a Påmântului prezintå efectul de pârjolire. Alåturi de metodele de agriculturå îmbunåtå¡ite, ecologizarea Påmântului contribuie la o cre¿tere semnificativå a produc¡iei de alimente. Generatoarele de CO2 instalate în sere duc la cre¿terea produc¡iei cu peste 30%. Oamenii ar putea înceta så se panicheze cu privire la cre¿terea nivelului de CO2 dacå ¿i-ar da seama cå ar exista ni¿te beneficii pentru omenire.

Profitul Agricol 20/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 20/2023

PAGINA DE HOBBY Instinct de pr\d\tor sau strategie? Ca vânåtori, am avut, desigur, prilejul så fim martori la scene din naturå pe care semenii no¿tri, chiar pasiona¡i de filmele documentare cu subiect animalier, le pot socoti neverosimile. De aici derivå, cu siguran¡å, ¿i tradi¡ionala etichetå privind excesul de imagina¡ie, aplicatå confra¡ilor de breaslå ori de câte ori ace¿tia aleg din amintiri ¿i prezintå o på¡anie mai pu¡in banalå. Întotdeauna, prådåtorii au fost protagoni¿tii prefera¡i, nu numai pentru cå activitatea lor presupune dinamism ¿i confruntare pe via¡å ¿i pe moarte, ci ¿i ca urmare a faptului cå, afla¡i permanent în situa¡ii noi, dramatice, ace¿tia denotå ingeniozitate ¿i flexibilitate comportamentalå. Consultat în probleme de etologie aproape inexplicabile, un biolog cu vederi evolu¡ioniste pune totul, stereotip, pe seama instinctului ¿i a tiparelor comportamentale. Cine a våzut – fie ¿i descifrând urmele de pe zåpadå – o haitå de lupi lucrând în deplinå sincronizare în¡elege de îndatå ce înseamnå perfec¡iunea unei ma¿ini vii de ucis. Nu se ¿tie cum comunicå ¿i cum se asambleazå piesele componente, înså arareori prada reu¿e¿te så se salveze. Buna cunoa¿tere a terenului le permite lupilor împingerea victimei în capcane naturale, unde suprimarea ei se face rapid, prin efort conjugat, în urma unei irepro¿abile diviziuni a muncii. Totul pare bine calculat, fårå cusur. Atacul ursului la stânå reprezintå, la rândul såu, un model de strategie de tip cazon în asedierea unei cetå¡i: dupå observa¡ii preliminare, nåvala brigandului se petrece noaptea, de obicei pe timp ploios, câinii de pazå aflându-se la adåpostul colibei ciobåne¿ti, iar zgomotele inerente ¿i mirosul de fiarå fiind estompate de vremea potrivnicå, mai ales pe furtunå cu fulgere ¿i tunete. Îndeob¿te, dihania apucå o singurå oaie, dar se întâmplå ca vânzoleala turmei så-i de¿tepte instinctul de prådåtor incitat de Profitul Agricol 20/2023

mi¿care. Adevårat uciga¿ în serie, omoarå în câteva minute mai mult decât i-ar astâmpåra foamea ¿i laså în ¡arc un covor de le¿uri, neluând cu sine, în desime, decât unul singur, pentru a-l devora în tihnå. Dacå e târlå de vite mari, atunci se rezumå numai la una, din care se îndestuleazå pe loc, dupå care trage stârvul

poate deveni el însu¿i pradå… Cu câteva zile în urmå, înainte så se crape de ziuå, am auzit zarvå ¿i glas de coco¿ la mare ananghie în curtea vecinului. Porumbacul fusese uitat afarå, restul gali¡elor aflându-se la adåpost. În spotul lanternei, am våzut vulpea sårind gardul înalt de doi metri dupå ce ¿i-a

la adåpostul pådurii, acoperindu-l apoi cu påmânt, pietre ¿i vreascuri ¿i påzindu-l din preajmå cu strå¿nicie. ªi ceilal¡i prådåtori cunosc aceastå be¡ie a sângelui într-o aglomerare de animale domestice. În mod firesc, mediul natural nu le oferå nicicând o asemenea tenta¡ie. Lupul påtruns în saivan, vulpea în fazanerie sau în poiatå, dihorul ¿i jderul-de-piatrå în voliera cu porumbei sau cu gåini se comportå la fel. Pe întuneric, când îndeob¿te se petrece raptul de propor¡ii, oråtåniile reac¡ioneazå haotic, zburåtåcesc orbe¿te, cârâie, ¡ipå, cotcodåcesc, inducându-i carnasierului o agresivitate vecinå cu isteria. Atunci se dezlån¡uie, ucide fårå måsurå, devenind fiarå apocalipticå. Uneori, din prea mult elan (cum s-a întâmplat, cu ani în urmå, la o crescåtorie de fazani, cu o vulpe care a sfârtecat într-o noapte peste optzeci de påsåri, dar a råmas captivå în incintå, fiind uciså, diminea¡a, cu furca), prådåtorul

abandonat prada vie, dar destul de ¿ifonatå. Dupå o jumåtate de orå, scena s-a repetat întocmai; iarå¿i, la vreo zece minute. Deja må plictisisem. Cred cå era disperatå, probabil mamå cu pui abia fåta¡i ¿i flåmânzi. Acum, ro¿catele au exact aceastå mare grijå. Pânå la urmå, mi-a pårut oarecum råu cå i-am zådårnicit eforturile, prada fiind aproape sigurå. Bietul coco¿ pårea oricum resemnat ¿i împåcat cu soarta. N-o så ¿tim niciodatå cât instinct ¿i câtå ingeniozitate se aflå în atacul unui prådåtor, cel din urmå atribut presupunând putere de judecatå, ceea ce noi, oamenii, refuzåm så acceptåm. Cel pu¡in speciali¿tii nu le recunosc a¿aziselor necuvântåtoare o asemenea calitate. Nu m-ar surprinde înså deloc så se descopere mai târziu cå s-au în¿elat amarnic…

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se desfå¿oarå expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 7 iunie La Bucure¿ti are loc cea de-a III-a edi¡ie a Conferin¡ei Na¡ionale “Tineri Lideri pentru Agriculturå”, organizatå de Clubul Fermierilor Români. Se va discuta despre provocårile ¿i oportunitå¡ile sectorului agricol. 16 iunie FAPPR ¿i Corteva Agriscience organizeazå Ziua Grâului Bårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Este a III-a edi¡ie deja ¿i, precum este obiceiul, se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i tehnologiile pentru culturile de grâu ¿i orz.

Noaptea Buc\tarilor, la Cramele Reca[ Pe o vreme frumoaså, cu soare ¿i voie bunå, rotarienii din Timi¿oara au participat la Noaptea Bucåtarilor, duminicå 7 mai, la Cramele Reca¿. Miza a fost “Polonicul de argint”, care de data asta sa transformat într-unul de aur. La concurs au participat ¿ase echipe alcåtuite din rotarienii preveni¡i de la ¿ase cluburi. Juriul a fost format din Cornel Bota, bucåtar amator ¿i deguståtor, Carlo Marchegiano, semi-bucåtar amator ¿i critic serios, chef Dan Grosu, cel care a selectat ingredientele ¿i a urmårit tot procesul de realizare a preparatelor finale, plus doi reprezentan¡i ai noii genera¡ii, Eric Deutsch ¿i Francesca Lutz. În final toate echipele au fost câ¿tigåtoare, înså numai unele au fost premiate. Este vorba de echipele formate din Cristian Grådinaru ¿i Mircea Stoian la categoria “cel mai fresh”, unde a fost apreciat sparanghelul gåtit corect ¿i cu plus de gust, Mircea Orgovici ¿i Simona Vizitiu, pentru “cel mai surprinzåtor element”, o gulie în pesment senza¡ionalå, Anca Deutsch ¿i Diana Andrei, pentru

18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Baghetå folositå pentru o forma¡ie de coarde – Aflatå în trecere prin sat; 2) Obiect de turnåtorie; 3) Textilå din 9 10 China! – Executarea suspendårii; 4) E greu la descurcat – Omul din Banat! 5) ºine capul sus – Cuci... din Sicilia! 6) Nu-i duså la bisericå – Bun de stors; 7) Ies la agå¡at – Are focul ei; 8) Deschide emisiunea TV – Coadå la bilete; 9) Câ¿tigå de pe urma partidelor; 10) Cuvinte încruci¿ate... cu greutate.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar la care ¿i cei din culturå mare gåsesc multe inova¡ii interesante.

3 4 5 6

7 8 9

“cel mai surprinzåtor element ¿i cel mai inovativ preparat”, ceva cu aspect demn de Master Chef, combina¡ii ¿i senza¡ii deosebite pentru papilele gustative. Polonicul de aur a fost adjudecat de echipa Eduard Petzek ¿i Mircea Popovici, pentru gust desåvâr¿it ¿i realizare impecabilå, elemente inedite, rafinament, nuan¡e, culori, arome, texturi etc.

Solu¡ia careului din Nr. 19/2023 ORIZONTAL: CEAPA - ALFA; ANGELIC - AC; ROI - INAMIC; TR - CAFTANE; IMBATA - TOS; TIUI - MERSI; ATINTIRE - B; AMOREZATI; ATASE - ATOL; VECINATATE.

VERTICAL: 1) Î¿i îneacå mâ¡ii în apå – I s-au bågat fitile; 2) Supu¿i contestårii; 3) Sfâr¿it de veac! – E un înapoiat; 4) Ie¿it de la spålat – Specializate în proba de disc; 5) Desen de copii – Påtrat central! 6) Mereu e plecatå – Etaj sub mansardå; 7) Lotul de bob – Clipa de rågaz; 8) O via¡å duså la vârf – Trecut prin grådinå; 9) Au cåutare vara; 10) Cele care ne cheamå la maså. Profitul Agricol 20/2023

Profitul Agricol nr. 20, din 2023

Articles inside

Noaptea Buc\tarilor, la Cramele Reca[

Instinct de pr\d\tor sau strategie?

OPINII> dr. ing. DanielBOT|NOIU

paradigm\ dep\[it\

România - grânarul Europei, o

Tractoarele Claas Axion 900, inteligente [i eficiente

Kubota, samuraiul s-a adaptat agriculturii europene

Utilaje Amazone pentru un sol roditor [i culturi profitabile

New Holland TH, un “bra]” de ajutor

Culturi mai s\n\toase cu sprayerul John Deere 616R

MA{INI & UTILAJE Tractoare Deutz-Fahr pentru vii [i livezi

De ce a renun]at Nela Prodan la vaci?

O subven]ie care s\ le înlocuiasc\ pe toate

Cooperativa oierilor din toat\ Moldova

CRE{TEREA ANIMALELOR Târgul de Karakul de la Pop\u]i

VIA [iLIVADA Legume tratate cu PPP-uri interzise

C U LT U R I V E G E TA L E

Controlul bolilor la floarea-soarelui

Holde Agri ]inte[te s\ lucreze 20.000

Rusia va exporta

1.000 de euro studentului care va estima corect produc]ia de grâu

Câteva posibile rezolv\ri

Solu]iile lui Dacian Ciolo[ la criza cerealelor

Ziua Grâului B\r\gan 2023, organizat\ de acela[i trio> FAPPR, Corteva [i Yara

VEGETALE Apa cea de toate zilele

Ru[ii cump\r\ fabrica Deere din Orenburg

IPSO Agricultur\ se implic\ în bun\starea comunit\]ilor

Brazilia> scandal în jurul reformei agrare

Negocierile dintre guvernul olandez [i fermieri au e[uat

Corteva prelunge[te înscrierile la TalentA

Syngenta încearc\ listarea pe Bursa din Shanghai

Pierderi de 1,5 miliarde de euro pentru culturile agricole din Italia

S|PT|MÂNII 50 de fermieri români au protestat la Bruxelles

Iluzia cå to¡i putem face procesare