40 Ferma de familie
Agroturism și gastronomie la ”Păstrăvul de aur” Ionela și Mihai Paliștan sunt crescători de animale, proprietari ai unei păstrăvării moderne și producători de produse tradiționale și naturale, din satul Ciugheș, comuna Palanca, județul Bacău.
Î
ncă din urmă cu 17-18 ani, atunci când fiica și fiul lor aveau încă vârste fragede, Ionela și Mihai au dorit din tot sufletul și au decis să facă în așa fel încât cei doi copii să rămână în țară, după finalizarea studiilor. DE LA VACI, LA PĂSTRĂVĂRIE! ”Cu acest gând, am început activitatea în păstrăvărie și în ferma de vaci. Ca în fiecare gospodărie din zona montană, și noi aveam vaci pentru lapte. Ne-a plăcut activitatea aceasta și am încercat să păstrăm permanent efectivul de 5 vaci la muls. Între timp, în anul 2005, la sugestia unui prieten care a văzut că avem izvoare în curte, ne-am hotărât să săpăm două
PRODUSE MONTANE ATESTATE Din categoriile de alimente care au fost atestate ca produse montane fac parte cârnații, zacusca picantă și nepicantă din păstrăv, cașul cu chimen, cașul cu oregano, cașul cu chilli, untul, brânza de burduf și cașcavalul. Păstrăvul afumat a fost atestat ca produs tradițional, procesul de atestare fiind finalizat în anul 2012. În păstrăvărie se obțin anual aproximativ 4 tone de păstrăv.
15-30 aprilie 2023
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
bazine pentru păstrăv. Am luat această decizie, în încercarea noastră de a desfășura cât mai multe și mai diverse activități, din care să câștigăm suficient pentru a-i convinge pe copii că nu trebuie să pleci peste mări și țări, pentru a îți asigura surse de venit decent”, își amintește Ionela Paliștan. Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește, de multe ori, cu cea din teren, la scurtă perioadă după realizarea bazinelor, în zonă au fost inundații care au scos peștele din iazuri și cei doi soți au pierdut tot. ”Soțul meu a insistat să nu renunțăm și, astfel, am reluat activitatea de producere a păstrăvului, deși un impediment suplimentar în calea câștigului
financiar era acela că produsul nu era atât de solicitat precum este astăzi”, spune băcăuanca. VENITURI DOAR DIN AGRICULTURĂ Au insistat și au încercat să valorifice producția prin intermediul târgurilor agroalimentare. Primul popas a fost la București și a reprezentat o reușită. ”Acest lucru ne-a determinat să continuăm munca și investițiile în păstrăvărie, concomitent cu activitatea din ferma de vaci. Eram încântați de faptul că putem merge la târguri cu o paletă diversificată de produse și că eram interesanți pentru beneficiari, reușind să ne întreținem întreaga familie din banii câștigați. Noi nu aveam alt serviciu, deci trebuia să muncim atât de bine încât să realizăm profitul care să ne permită susținerea cheltuielilor casnice, de afaceri și să ținem copiii în școli. Observând evoluția pozitivă a
