fwdBV, februarie/martie 2023

Bistro

- by Chef Bogdan Cozma -

Ne furăm singuri căciula

Ovidiu VRÂNCEANU REDACTOR ŞEF

Anul 2023 se arată destul de bun pentru afaceri, majoritatea companiilor anunțând investiții importante în extinderea capacităților de producție. Brașovul nu va fi ocolit de aceste investiții, apropiata deschidere a aeroportului atrăgând investitori în domeniul logistic, în principal, dar și în producție. Este de așteptat ca anul acesta să fie finalizate investiții demarate în anii anteriori, motivate tocmai de iminenta apariție a porții de acces aerian către Occident, dar și extinderi ale fabricilor deja existente - vezi Sennheiser sau dublarea capacității fabricii Miele, de la Feldioara.

În continuare, fabricile din Parcul Industrial Brașov, cel operat de ICCO la Ghimbav, își extind capacitățile de producție, în timp ce la Parcul Industrial Electroprecizia din Săcele sunt așteptate noi investiții ale unor clienți existenți, dar și apariția unor clienți noi.

mp, iar când era făcută această afirmație, prețul mediu era de 1.200 de euro/ mp, rezultând o creștere cu peste 30%. Degeaba se așteaptă ca prețurile să scadă - acest lucru nu se vede într-un orizont apropiat.

ESTE DE AȘTEPTAT CA ANUL ACESTA

SĂ FIE FINALIZATE INVESTIȚII DEMARATE ÎN

ANII ANTERIORI, MOTIVATE TOCMAI DE IMINENTA

APARIȚIE A PORȚII DE ACCES AERIAN CĂTRE OCCIDENT, DAR ȘI EXTINDERI ALE FABRICILOR DEJA EXISTENTE.

În ciuda crizei continue prin care trecem, din cauza prețurilor mărite la energie, în Brașov va continua să se construiască, pentru că orașul și zona metropolitană au nevoie de oameni care să lucreze în noile fabrici, iar creșterea numărului de cetățeni ai zonei este iminentă. O cerere în creștere va duce și la o majorare a prețurilor. Anul trecut, consultanții imobiliari anunțau că prețurile locuințelor ar urma să crească cu 60% în următorii trei - patru ani datorită apariției aeroportului, dar și materialelor de construcție tot mai scumpe. Acum, prețul mediu a ajuns la 1.600 de euro/

În acest timp, Guvernul se întrece în acordarea de pomeni celor care pot fi manipulați, astfel încât să își asigure un bazin important de voturi la alegerile de anul viitor. Din păcate, românii sunt ușor de prostit, având în vedere faptul că mai mult de 50% dintre ei fac parte din „gașca” analfabeților funcțional, care înghit orice li se servește de către diverși indivizi sus-puși politic. În loc să reducă povara fiscală de pe spatele angajatorilor, care găsesc tot mai greu forță de muncă bine pregătită, reprezentanții Puterii își angajează în continuare apropiații în locuri călduțe din administrația locală sau cea națională, în locuri în care nu prea sunt nevoiți să meargă la muncă, dar de unde pot lua bani buni. În plus, se acordă zile libere cu nemiluita, demotivând astfel oamenii care chiar muncesc în mediul privat, pentru că principalii beneficiari ai „liberelor” sunt funcționarii din instituții, care și până acum, oricum, tăiau frunz[ la câini.

Concluzia: Românul s-a învățat să-și fure singur căciula și să facă mare caz din chestia asta!

FURĂM SINGURI CĂCIULA FEBRUARIE - MARTIE 2023

cuprins

REDACȚIA fwdBV

Ovidiu VRÂNCEANU REDACTOR ŞEF redactie@fwdbv.ro

Ionuț DINCĂ REDACTOR redactie@fwdbv.ro

Bianca IVAȘCU REDACTOR redactie@fwdbv.ro

Urbanizarea Brașovului.

#6 OPINII: JOHANNES BERTLEFF

#10 OPINII: DANIELA KASPER

Laura NILESCU GAL REDACTOR redactie@fwdbv.ro

#32 INTERVIURILE FWDBV: NICOLE ROSNOVĂȚ | „PESTE 24.000 DE LOCUINȚE S-AU CONSTRUIT ÎN ULTIMII ZECE ANI LA BRAȘOV”

#66 OPINII: DORU ȘUPEALĂ | CÂT TE COSTĂ CÂND ÎȚI PLEACĂ UN ANGAJAT?

Grafică/DTP

Claudiu OANĂ

Concept grafic coperta 1 Alexandru Vițalariu /Grin

Contabilitate

Mihaela STOICA

Director Vânzări

Simona STOICHICI

0740 947 609, simona@simone-advertising.ro

Director Financiar

Mihaela OANĂ

Director General

Marian GÎLEA

fwdBV este un produs BizBrașov, fwdBV.ro, BizBrasov.ro

Editor:

SC BIZ AFACERI MEDIA SRL

Brașov, Str. Octavian Goga nr. 9 ISSN-2501-3238

Revista fwdBV apare de 6 ori/an, o ediție la 2 luni. Preț revistă: 20 lei

Abonament anual: 100 lei (6 ediții)

Info abonamente: redactie@fwdbv.ro

CONTRIBUTORI fwdBV

Johannes BERTLEFF

ARHITECT

Doru ȘUPEALĂ

PH.D. RESEARCHER – UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI CLUJ, MANAGING DIRECTOR PLAYMAKER & SPORŞCOALA PENTRU OAMENI RESPONSABILI

#36 COVER STORY

Cum s-a depășit o criză a industriei intrată în putrefacție

Brașovul nostru

Când ne referim la „orașul nostru”, o facem întotdeauna afectiv, cu emoție. Orașul este o familie mare pentru noi, astfel încât ne identificăm cu el, ne mândrim cu reușitele lui și ne enervăm pentru eșecurile lui, căutând explicații și scuze.

Johannes BERTLEFF ARHITECT

Povestea mea despre Brașov este, așadar, una personală, idealistă, o citire subiectivă a calităților și defectelor lui. Totuși, pentru a nu pierde legătura cu realitatea măsurabilă, pe parcurs voi face referire la câteva date publice care descriu dezvoltarea urbană recentă a Brașovului.

Orașul de la poalele Tâmpei a crescut în atractivitate în ultimii 10 ani. A intrat în rândul „orașelor magnet”, orașe dezirabile care polarizează atât prin activitatea economică, dar și prin calitatea vieții percepute în rândul populației autohtone, cât și a populației din alte regiuni ale României sau chiar din străinătate. Din evaluarea efectuată de Banca Mondială, în 2017, Brașovul ocupa locul 3 la indicele de „magnetism” în rangul orașelor secundare din România.

Atractivitatea orașului compensează scăderea populației constatată cu ocazia recensământului din 2021, care relevă o diminuare a populației cu peste 6% în intervalul 2011-2021.

Brașovul începe deci să clocotească. Motorul economic al orașului este în continuare, în mod tradițional, sectorul industrial, care deține 39% din cifra de afaceri, urmat strâns de turism/comerț (34%) și servicii (16%). Aceste cifre ne arată că frumusețea unui oraș nu este doar o trăsătura descriptivă a anumitor orașe, ci devine o trăsătură necesară unui oraș care aspiră la un loc fruntaș în competiția dezvoltării sustenabile a polilor urbani.

Evoluția istorică a orașului ne-a lăsat o moștenire prețioasă: un oraș dezvoltat armonios, înconjurat de

un cadru natural valoros. Perioada comunistă a adăugat cartiere dormitor funcționaliste, fără a știrbi însă țesutul istoric (excepții fac unele clădiri care au căzut pradă ideologiei comuniste).

Ce prețuim la acest oraș?

După epoca dezvoltării industriale comuniste, Brașovul prezenta o structură urbană cu un singur pol atractiv: Centrul Vechi. Atât locuitorii orașului, cât și turiștii sunt fermecați de frumusețea ambianței istorice a zonei centrale proiectată armonios pe un cadru verde, natural. Centrele de cartier sau contrapolul nou, Centrul Civic, nu au căpătat niciodată forța de a deveni atractori veritabili care să concureze cu Centrul Vechi, rămânând poli funcționali cu aglomerări de funcțiuni comerciale și administrative.

Boom-ul economic resimțit în ultimii cinci ani a creat o presiune pe toate zonele orașului. Noi cartiere au răsărit, iar zonele centrale resimt o îndesire agresivă a fondului construit. Presiunea imobiliară exercitată de investitori privați nu a fost îndrumată spre dezvoltări armonioase prin reglementări urbanistice coordonate eficient de administrația locală. Pe scurt: administrația a ratat reglementarea necesară unei dezvoltări sustenabile, cu spații urbane calitative.

Cartierul rezidențial nou construit, Tractorul, a deraiat, devenind un asamblaj pestriț de blocuri și case, cu o densitate mai mare decât cartierele comuniste de odinioară. Distribuția dotărilor de învățământ și sociale este necorelată cu nevoia nou creată de miile de apartamente construite. Trama stradală e

OPINIE

ORAȘUL DE LA POALELE TÂMPEI

A CRESCUT ÎN ATRACTIVITATE ÎN

ULTIMII 10 ANI. A INTRAT ÎN RÂNDUL „ORAȘELOR MAGNET”, ORAȘE DEZIRABILE

BOOM-UL ECONOMIC RESIMȚIT ÎN ULTIMII

CINCI ANI A CREAT O PRESIUNE PE TOATE ZONELE ORAȘULUI. NOI CARTIERE AU RĂSĂRIT, IAR ZONELE CENTRALE RESIMT O ÎNDESIRE AGRESIVĂ A FONDULUI CONSTRUIT.

PRESIUNEA IMOBILIARĂ

EXERCITATĂ DE INVESTITORI PRIVAȚI NU A FOST ÎNDRUMATĂ

SPRE DEZVOLTĂRI

ARMONIOASE PRIN

REGLEMENTĂRI

URBANISTICE

COORDONATE

EFICIENT DE ADMINISTRAȚIA LOCALĂ.

haotică și spațiile verzi lipsesc. Din păcate, nu este singurul exemplu de cartier nou care a fost proiectat deficitar.

Pentru prima dată în istoria orașului a apărut un pol alternativ pentru Centrul Istoric: mall-ul Coresi. Apariția mall-ului a crescut atractivitatea zonei și a devenit un catalizator pentru dezvoltarea imobiliara rapidă a țesutului urban învecinat. Mall-ul a rămas, din păcate, un pol izolat din punct de vedere urbanistic, iar cartierele adiacente nu au reușit să creeze spații publice atractive cu dotări publice insuficiente. Singura dezvoltare din zonă care oferă un complex de funcțiuni (comerț, birouri, servicii medicale) și o atenție sporită pentru calitatea spațiului public este cartierul Coresi.

Ce trebuie să învățăm de aici?

Noul mall apărut, Afi Brașov, va deveni catalizator de dezvoltare pentru Centrul Civic, o zonă destructurată, dar cu potențial urbanistic. Este nevoie urgentă de o reglementare urbanistică actualizată a acestei zone pentru a o transforma într-un centru zonal atractiv, cu spații verzi și dotări publice atractive.

Înainte să ne concentrăm asupra problemelor zonelor centrale, voi face un pas centrifug: dezvoltarea zonelor periferice, aflate în bună parte în extravilanul Brașovului și a localităților învecinate.

Dezvoltarea zonei metropolitane a apropiat Brașovul de localitățile învecinate. Această dezvoltare se desfășoară, din păcate, necorelat la nivel județean sau metropolitan.

Mai rău de atât, ne confruntăm cu un fenomen periculos: dispersia urbană. Loturi agricole din extravilanul localităților sunt transformate prin planuri urbanistice (PUZ) izolate în zone de locuire cu case și blocuri presărate în mijlocul câmpului.

Această necorelare face imposibilă dezvoltarea unor cartiere rezidențiale calitative, cu dotări sociale corespunzătoare. Construirea drumurilor de acces și a instalațiilor necesare devine o povară grea pentru localități, având în vedere gradul larg de răspândire a acestor dezvoltări. Acest fenomen necontrolat trebuie oprit urgent, iar continuarea dezvoltării trebuie să urmeze reglementări integrative, instaurate prin planuri urbanistice coordonatoare pentru întreaga zonă afectată și prin actualizarea planurilor urbanistice generale (PUG).

În ansamblul lui, orașul nostru suferă de toate bolile orașelor mari din România: deja am menționat mai sus lipsa reglementărilor urbanistice corelate cu virulența dezvoltării urbane inițiate de dezvoltatori din sectorul privat. La acestea se adaugă lipsa unei strategii (sau aplicarea întârziată) pentru mobilitate urbană, pentru gestionarea traficului și conectarea cartierelor nou-constituite. De asemenea, simțim lipsa unui concept pentru crearea de noi spații verzi (parcuri, scuaruri etc.) și protejarea, respectiv întreținerea celor existente. Nu în ultimul rând, ne dorim o atenție sporită pentru spațiile publice: reamenejarea spațiilor publice neglijate atât în zonele centrale, cât și în cartierele vechi și noi.

A venit momentul să așezăm lupa și asupra centrul nostru istoric, alcătuit din Centrul Vechi, „intra muros” (înăuntrul zidurilor cetățiin.r.), și cartierele istorice învecinate, Scheii Brașovului, Bartolomeu, Blumăna.

Trebuie să clarificăm ce este important pentru noi: păstrarea autenticității și a cadrului natural ambiant sau modificarea peisajului urban și natural prin construire masivă. Cred că o construire sistemică pe versanții din jurul centrului ar trebui evitată. Este adevărat că PUG-ul și PUZ-urile zonei au creat permisiunea pentru construirea amplă în aceste zone, dar cred că este dreptul nostru, al locuitorilor, de a actualiza această viziune. Se simt pași timizi, bineveniți, în direcția opririi asaltului în peisajul format din dealurile înverzite învecinate cu centrul orașului. Recent, a fost votat în Consiliul Local regulamentul privind construirea în pantă, care vizează aceste zone. Mesajul e clar: nu dorim să blocăm complet construirea în aceste zone, dar nu dorim ocuparea excesivă a versanților înverziți, cu mase construite.

A izvorât cuvântul magic: viziune. Viziunea pentru o dezvoltare sustenabilă și armonioasă a Brașovului.

Se află chiar în mâinile noastre. De formă și de implementarea ei trebuie să se ocupe administrația publică, în timp ce noi, brașovenii, trebuie să facem presiuni ca această viziune să se întâmple și, totodată, să ne implicăm activ în realizarea sa.

Arhitectul Johannes Bertleff a fost consilierul pe urbanism al primarului Allen Coliban, în perioada noiembrie 2020 - mai 2021. Bertleff a fost vicepreședinte la nivel național al Ordinului Arhitecților din România (OAR) și președinte al OAR – filiala Brașov-Covasna-Harghita.

Brașoveanul Johannes Bertleff, născut în 1977, a urmat Liceul „Johannes Honterus” – Brașov, apoi Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității „Ion Mincu” din București, între 1995 – 2001, și un semestru la Facultatea de Arhitectură la Universitatea de Ştiințe Aplicate la Regensburg. În 2002 a fost asistent în cadrul Facultății de Arhitectură a „Universitat Politecnica de Catalunya” și asistent la Facultatea de Arhitectură a Universității „Ion Mincu”, între 2001 – 2005 și 2007 – 2008.

La Anuala de Arhitectură Brașov-CovasnaHarghita din 2009 a câștigat Premiul I pentru Sediul administrativ al Bisericii Evanghelice (Brașov), Librăria Humanitas (Sibiu) și Casa P. La ediția din 2008 a câștigat Premiul I pentru Hotel Cubix din Brașov, iar în 2007 a câștigat Premiul I pentru Librăriile Humanitas din Timișoara și Iași.

Daniela Kasper: „Cei care nu mai pot lua credite imobiliare

creșteri spectaculoase pe piața chiriilor”

„Piața imobiliară s-a schimbat radical în decursul unui singur an. După imensul val ascendent din ultima decadă, revenim brusc cu picioarele pe pământ. Dacă de evoluția sectorului au beneficiat până acum dezvoltatorii și clienții deopotrivă, provocările majore despre care vorbim azi îi afectează pe toți, în mod egal. Creșterea dobânzilor, inflația și explozia prețurilor pentru materialele de construcții duc la o ajustare a domeniului la toate nivelurile. Pentru clienți va fi dificil, în curând, să aleagă între achiziție și chirie, în timp ce pentru antreprenori, obiectivul principal rămâne investiția cu cel mai bun randament”,

spune Daniela Kasper, director general Kasper Development.

Grupul Kasper și-a câștigat prestigiul în dezvoltări imobiliare complexe și gestionează în prezent unul dintre cele mai importante proiecte de regenerare urbană la nivel național. Deși în ultimii ani, regulile jocului s-au schimbat permanent din mers, procesul de reabilitare a fostelor platforme industriale I.A.R și Tractorul Brașov își păstrează ritmul în cea de V-a și ultima fază de dezvoltare. Lucrările continuă, iar imobilele vor fi finalizate la termen, spun reprezentanții companiei, independent de fluctuațiile pieței sau de schimbările prin care va trece mediul economic în următorul interval.

cu avans de 10-15% alimentează

De altfel, veștile de criză trebuie tratate cu prudență, spune Daniela Kasper. În ciuda vocilor care profețesc dezastre, piața se reașează, modelată de un context complex.

Pe fondul conflictelor geopolitice actuale și al multiplelor tipuri de crize care au pus în gardă investitorii și cumpărătorii deopotrivă, succesul unei companii depinde de capacitatea de a formula răspunsuri lucide pentru întrebările stringente care au frământat în ultimii ani sectorul la nivel global:

Care sunt tendințele? Cine sunt viitorii clienți? Cum va arăta piața imobiliară în următorii 10 ani?

„Mulți nu-și vor mai permite o achiziție prin credit ipotecar”

Veștile începutului de an au creat confuzie și mulți se întreabă dacă ne îndreptăm spre o nouă prăbușire imobiliară sau dacă suntem zguduiți de una dintre fluctuațiile ciclice tipice acestui sector.

„Atât crash-ul imobiliar, cât și prăbușirea prețurilor sunt afirmații cu tentă profetică, dar complet nefondate și scoa-

ală.

vedere

„Atât crash-ul imobiliar, cât și prăbușirea prețurilor sunt afirmații cu tentă profetică, dar complet nefondate și scoase din contextul economic actual”, spune Daniela Kasper. Piața este în aparentă scădere și în România, tendință care poate fi una de fond sau doar o reconfigurare circumstanți„Este evident că mulți nu-și vor mai permite o achiziție prin credit ipotecar cu un avans de 15%-20%, așa cum se întâmpla până acum un an. Creșterea dobânzilor, diminuarea plafonului de TVA și creșterea prețului imobilelor au stricat planurile multora. În condițiile dobânzilor actuale, prețul imobilelor ar trebui să scadă cu minimum 25%-30% pentru a fi posibilă vânzarea către cei care ar fi putut accesa până acum un credit bancar. Dar o asemenea scădere este imposibilă, având în vedere motivele care au stat până acum la baza creșterii prețurilor, de la scumpirile energiei, gazului și electricității, la impunerea noilor norme internaționale privind scăderea amprentei de carbon”,

spune Daniela Kasper.

Constrâns de aceste noi realități, domeniul imobiliar se resetează, atât pentru clienți, cât și pentru dezvoltatori. „Ambele tabere vor fi nevoite să se adapteze din mers unei piețe care își va continua dezvoltarea pe noi coordonate. Cine așteaptă revenirea unor vremuri apuse rămâne pe loc sau iese din joc. Cine crede că toate frământările se vor rezolva printr-o ieftinire bruscă a imobilelor mizează

DANIELA KASPER despre piața imobiliară FEBRUARIE - MARTIE 2023

pe o carte iluzorie și ignoră un amplu context economic și geo-politic, pentru a se ghida după o singură speranță: întoarcerea la o piață cunoscută”, explică Daniela Kasper.

O lungă perioadă în care nu s-a construit

Deși anii de criză au adus incertitudine economică, o situație persistentă și încă în evoluție, cererea de locuire în România continuă să fie crescută. Tendința este explicată, în parte, prin faptul că nu a fost compensat încă deficitul de locuințe cumulat în primii 20 de ani de democrație, un timp în care nu a existat un concept coerent de dezvoltare imobiliară la nivel național.

Golul lăsat de o lungă perioadă în care nu s-a construit aproape deloc nu poate fi umplut peste noapte, mai ales că procesul de construire este și devine din ce în ce mai anevoios, în contextul noilor reglementări urbanistice din ce în ce mai restrictive, dar

și cu privire la consumul de energie. La toate acestea se adaugă lipsa forței de muncă – o problemă veche a acestui sector. Provocărilor trecutului li s-au adăugat altele noi, mult mai complexe, cum ar fi: scăderea treptată a numărului clienților și schimbări importante în mecanismul de finanțare a proiectelor. Ca urmare, oferta pe piață se va diminua considerabil în următoarea perioadă, ceea ce va avea ca rezultat o cerere crescută pe fundalul unei oferte din ce in ce mai mici.

Chiria, avantajoasă doar acum

„Pe piața imobiliară există două categorii de clienți, care gândesc și acționează diferit: clientul final și clientul investitor. Clientul final, o persoană fizică sau o familie, va fi din ce în ce mai tensionat în procesul de achiziție. Este afectat direct de creșterea dobânzilor și face un minuțios studiu comparativ între rata la bancă și prețul unei chirii. În acest moment, rezultatul ar putea fi în favoarea chiriilor,

DANIELA KASPER despre piața imobiliară

în ciuda dezavantajelor pe care le implică această alegere. În cazul unui credit, după 20-30 de ani de plată, imobilul devine proprietatea familiei, în timp ce chiria rămâne un simplu calcul matematic, avantajos în situația de acum”, spune Daniela Kasper.

Cei care își vor permite în continuare să cumpere locuințe se documentează temeinic, iar întrebările lor sunt în măsură să creioneze tendințele în comportamentul de achiziție. Cumpărătorul este interesat de înălțimea clădirii, de densitatea ansamblului rezidențial, de spațiul verde disponibil sau de o rețea de servicii complementare, cum ar fi o grădiniță sau o școală, centre comerciale sau conectivitatea cu orașul. Toate acestea trebuie luate în considerare în planificarea oricărui ansamblu rezidențial contemporan,

capabil să deservească nevoile actuale, dar mai ales să le anticipeze corect pe cele care vor urma.

Vânzarea în avans devine istorie

Toate aceste presiuni vor reseta într-adevăr piața imobiliară, însă cea mai sigură schimbare va fi, de fapt, o orientare abruptă către viziunile contemporane privind construcțiile durabile și sustenabile din punct de vedere energetic. Într-un domeniu complex, modelat de noi viziuni sociale și de norme europene de sustenabilitate, nu va mai fi posibil câștigul din speculă. Dispar, totodată, și unele dintre mecanismele care, până nu demult, aveau darul să înlesnească procesele de construcție și să mărească volumul de imobile puse în piață, după cum apreciază Daniela Kasper. Clienții nu vor mai finanța

PIAȚA ESTE ÎN APARENTĂ SCĂDERE ȘI ÎN ROMÂNIA, TENDINȚĂ CARE POATE FI UNA DE FOND SAU DOAR O RECONFIGURARE CIRCUMSTANȚIALĂ.

ÎN CONDIȚIILE DOBÂNZILOR ACTUALE, PREȚUL IMOBILELOR AR TREBUI SĂ SCADĂ CU MINIMUM 25%-30%

PENTRU A FI POSIBILĂ VÂNZAREA CĂTRE CEI CARE AR FI PUTUT ACCESA PÂNĂ ACUM UN CREDIT BANCAR.

DANIELA KASPER despre piața imobiliară FEBRUARIE - MARTIE 2023

în avans proiectele, cel puțin nu la volumul din trecut, deși sistemul a fost benefic atât pentru dezvoltatori, cât și pentru cumpărători, în egală măsură.

„Clientul beneficia de un preț redus, iar dezvoltatorul avea la dispoziție o finanțare rapidă, mai ușor de obținut, în comparație cu condițiile impuse de o bancă. Clientul putea spera, în plus, într-o creștere a valorii imobilului până la data finalizării acestuia, ceea ce, la pachet cu reducerea obținută prin plata în avans, cumula un avantaj de 20.000-30.000 de euro. Formula va supraviețui, dar avantajul nu va mai veni în mod speculativ, foarte rapid, ci va fi un proces întins pe o perioadă de câțiva ani. O creștere a valorii cu 30.000 de euro într-un interval atât de scurt nu era sustenabilă într-o economie dinamică

și conectată la nivel global”, spune Daniela Kasper.

Investitorii mici și mijlocii, în prim-plan

Suita acestor schimbări creează un context favorabil pentru inversarea ponderii categoriilor de cumpărători din România.

Din ce în ce mai activi pe piața imobiliară, investitorii au devenit un segment dominant, interesat exclusiv de plasarea sigură a banilor, urmărind profitul, rentabilitatea și conservarea propriului capital în anii de criză. Mulți dintre cei care nu-și mai permit achiziția unui imobil au devenit deja clienți chiriași ai acestor investitori. Fideli acestor obiective, investitorii vor alege proiectele care răspund unor criterii bine definite, cum ar fi

FEBRUARIE - MARTIE 2023 DANIELA KASPER despre piața imobiliară

creșterea valorică cea mai mare de-a lungul timpului, protecție în fața inflației, atractivitatea proiectului pe piața chiriilor și valoarea estimată a chiriilor perceptibile. „Investitorii au preluat un volum important al tranzacțiilor. Dacă în trecut, aceștia reprezentau un segment de 30%, azi reprezintă cam 50%70% din totalul clienților.

Fenomenul este potențat de schimbările înregistrate pe o piață a chiriilor crescută peste noapte, pe măsură ce cumpărătorii care nu se mai încadrau la credite au migrat către acest sector. Schimbarea vine cu noi provocări: în trecut, 70% dintre clienți au cumpărat pentru uz propriu, ceea ce înseamnă că aceste imobile sunt ocupate și nu pot fi scoase pe piața chiriilor. Cererea de locuire este mare, iar cele 30 de procente de spații locative noi nu satisfac o nevoie de 70%.

Este un calcul matematic bazat pe statistici”, mai spune Daniela Kasper.

Cu toate acestea, piața imobiliară va merge înainte. Crash-ul sau căderea prețurilor rămâne o iluzie profetizată, dar nefondată. Asistăm doar la o reconfigurare substanțială la care ne vom alinia pe măsură, ținând cont de contextul economic și geo-politic actual, a conchis antreprenoarea.

1.

Nu există imobile pe stoc. Nu există o presiune a costurilor de gestionare a stocului care să impună ieftiniri sau alte măsuri de lichidare a acestuia.

2.

Nu exista ofertă. Mai mult, oferta va scădea în perioada următoare, de vreme ce condițiile actuale nu sunt favorabile noilor proiecte. Într-o piață reconfigurată, noile proiecte pot fi susținute doar cu lichidități semnificative. Clienții nu mai cumpără în avans, ci abia la finalizarea imobilului. Ca urmare, dezvoltatorul trebuie să înceapă cu finanțare proprie.

3.Creșterea prețurilor materialelor de construcție. Scumpirile care au avut loc în ultimul an au fost antrenate de criza energetică, respectiv scumpirea gazului și a curentului electric. Totul s-a reflectat în prețul materialelor, iar unele s-au scumpit și cu 300%.

4.Standardele privind amprenta de carbon. Reglementările privind scăderea amprentei de carbon necesită investiții în linii de producție noi, sustenabile la nivelul consumului de energie. Amortizarea lor se reflectă din nou în costul de producție.

5.Strategia NZEB. Standardele de eficiență energetică ale imobilelor Near Zero Energy Building necesită implementarea unor soluții tehnice complexe. Dacă prețul unei centrale de apartament pe gaz costa în trecut 700 de euro, investiția într-o pompă de căldură adecvată, sustenabilă din punct de vedere al consumului de energie, costă 6.000-7.000 de euro. Încălzirea cu calorifere nu mai este sustenabilă, iar încălzirea în pardoseală a devenit un standard pentru un consum de energie redus. Costurile pentru implementarea acestor sisteme se va regăsi în produsul final.

6.

Nu se poate construi pentru un viitor complet diferit cu costul din trecut. Construim îndeplinind cerințele energetice pentru un viitor care va ține cont de mediu și de pretențiile sociale din ce în ce mai complexe și justificate. Toate deciziile politice care reglementează urbanismul vor fi formulate în funcție de obiectivele globale Net Zero. Agenda verde înseamnă standarde impuse, pentru atingerea cărora orice dezvoltator va investi din ce în ce mai mult, în următoarea perioadă.

De ce nu se vor ieftini imobilele?

DANIELA KASPER despre piața imobiliară FEBRUARIE - MARTIE 2023

Urban Plaza, în topul celor mai frumoase cartiere ale Brașovului

Proiectul a prins tot mai mult contur, astfel că de la un obiectiv măreț, cum era perceput acum câțiva ani, în prezent a ajuns în topul celor mai frumoase cartiere ale Brașovului, construit la cele mai înalte standarde de calitate.

Se lucrează la ultimele 4 blocuri

Urban Invest continuă proiectul Plaza, la standardul de calitate care l-a consacrat, lucrând la ultimele patru blocuri din totalul celor 21, dar și la faza de funcțiuni mixte, care include și cea mai înaltă clădire de la poalele Tâmpei.

Dezvoltatorul brașovean Urban Invest a demarat în primăvara lui 2019 lucrările de construcție a noului ansamblu rezidențial Urban Plaza, pe strada Carpaților.

Prin acest proiect, Urban Invest vrea să creeze la poalele Tâmpei, pe o suprafață de 10 hectare, un complex rezidențial potrivit pentru toate vârstele, care să ofere numeroase posibilități de petrecere a timpului liber, de la un centru welness integrat la zone comerciale, de dinning, dar și un parc.

„Referindu-ne la structura proiectului, acesta este împărțit în patru faze de execuție, primele două fiind reprezentate de zona rezidențială, care este într-un stadiu foarte avansat. Dintre cele 21 de blocuri, doar patru mai sunt în construcție. Procesul de vânzare a fost și este unul continuu, cu variațiile aferente, și începe încă de la momentul autorizării fiecărui imobil în parte. Ne-am bucurat de succes, contrar perioadelor trăite, astfel că în prezent, din aproximativ 2.000 de apartamente finalizate și în construcție, mai sunt disponibile la vânzare doar aproximativ 300”, au precizat reprezentanții dezvoltatorului brașovean.

Lucrările la cea de-a treia fază sunt și ele într-un stadiu avansat, parcul fiind elementul central al acestei etape, amenajat pe o suprafață de 10.000 mp. Parcul a fost conceput de cel mai mare arhitect peisagist din Europa și unul dintre cei mai cunoscuți din

Ionuț DINCĂ REDACTOR

lume, celebrul Gianfranco Paghera. Artistul italian este recunoscut și pentru proiectarea peisagistică a celei „de-a VIII-a minuni a lumii”, Palm Jumeirah, din Dubai. Această etapă de lucrări urmează să continue cu finalizarea amenajării drumurilor de acces din și spre cartier.

„Comunitatea a fost și este foarte importantă pentru Urban Invest, astfel că proiectele noastre au fost întotdeauna centrate pe nevoile oamenilor, în a le crea un mediu în care calitatea vieții primează, unde totul este la îndemână. Așadar, suntem mândri să dăm Brașovului și, în primul rând, comunității noastre din Urban Plaza, cel mai mare și frumos parc rezidențial. Lucrările au fost finalizate și a fost totodată predat Primăriei pentru administrare, în baza unui acord”, au explicat reprezentanții Urban Invest.

De altfel, Urban Invest a pus accent și pe celelalte amenajări exterioare, dezvoltatorul colaborând cu cei mai buni specialiști în domeniul peisagisticii. De exemplu, plantele care înfrumusețează spațiile verzi din ansamblul rezidențial au fost aduse din pepiniere speciale din Italia.

În plus, dezvoltatorul imobiliar ar urma să pună la dispoziția Primăriei și un spațiu dedicat educației copiilor. „În perioada următoare, principalul nostru obiectiv este să continuăm dezvoltarea proiectului Urban Plaza menținând același standard de calitate care ne-a consacrat. Avansăm și suntem încântați că lucrările la zona rezidențială se apropie de final, urmând zona de funcțiuni mixte și servicii”, au menționat oficialii dezvoltatorului.

O diversitate a serviciilor oferite

În cadrul ultimei faze de lucrări urmează să fie ridicată și cea mai înaltă clădire de la poalele Tâmpei, cu o înălțime de 70 de metri. Investiția totală în cele trei clădiri care vor compune această etapă este de 120 de milioane de euro și le va oferi viitorilor locatari o diversitate a serviciilor, cu oportunități comerciale, hoteliere, dar și de relaxare, atât într-un parc, cât și într-un centru de fitness și SPA, precum și în atmosfera restaurantelor și cafenelelor. Hotelul va fi operat sub brandul Marriott, compania semnând în vara anului trecut franciza pentru operare, prima unitate de cazare din Brașov sub acest brand urmând să aibă 161 de camere.

Nu în ultimul rând, compania imobiliară vede un potențial major în zona dezvoltării turistice a Brașovului, având în vedere că la Ghimbav urmează a fi deschis un aeroport, care ar putea conecta centrul țării atât cu alte destinații locale, cât și cu destinații din afara țării.

Această etapă ar urma să fie definitivată estimativ în anul 2025.

Moduri infinite de a personaliza activarea brand-ului tău cu ajutorul acestor generatoare de trafic și energie.

cu cÂt mai mult cu atÂt mai bin þ dub

ÎNCHIRIAZĂ ACUM CITROEN HY !

decatoduba.ro

QUALIS PROPERTIES

În Brașov este loc pentru creștere și dezvoltare sustenabilă pe segmentul imobiliar. Sunt atractive proiectele mixte, deoarece cumpărătorii pun din ce în ce mai mult accent pe conceptul de locuire și standard ridicat.

Contextul economic și geopolitic influențează însă piața imobiliară și prețurile de vânzare, aflate pe un trend ascendent și în 2023.

Concept. Design. Calitate

Pentru noi, ca dezvoltator, este important să adaptăm noilor condiții de piață atât proiectele pe care le avem în desfășurare, cât și pe cele pe care le vom demara în viitor. Flexibilitatea, adaptabilitatea și politica pașilor mărunți vor fi elementele de bază care vor susține piața imobiliară în următorii ani și vor asigura stabilitatea proiectelor.

Avem o viziune inovatoare de dezvoltare imobiliară, ne bazăm pe o analiză subtilă a modurilor de viață pentru a contura viitoarele proiecte imobiliare, iar obiectivul vizează aducerea de răspunsuri reale de planificare pentru a realiza clădiri funcționale în conformitate cu cerințele actuale de locuire, dar și cu cele ale generațiilor viitoare. În prezent, totul evoluează atât de rapid în toate domeniile, inclusiv în cel imobiliar, iar clienții își doresc un produs final perfect. Suntem rapizi și vrem să ne dezvoltăm în continuare, dar nu luăm decizii în grabă. Înțelegem că timpul este prețios pentru clienți, dar și pentru calitatea lucrărilor pe care le realizăm.

Am devenit o prezență constantă pe piața imobiliară în Brașov încă de la primul proiect rezidențial

– Qualis I – demarat în 2017, iar de atunci suntem în ascensiune. Qualis I cuprinde 170 de apartamente finalizate și alte 276 de unități în fază de construcție, precum și 1.500 mp spații comerciale. Locuitorii vor beneficia de o „clădire dedicată pentru parcări” cu regim de înălțime P+6, astfel că vor putea să urce cu mașinile până la nivelul la care locuiesc. Proiectul este vândut integral, iar valoarea de piață este de 30 de milioane de euro.

Qualis II – situat tot în zona Tractorul – cuprinde 298 de apartamente și 1.000 mp de spații comerciale. Ansamblul dispune de pistă de alergare proprie pentru rezidenți, un parc cu loc de joacă pentru copii și zone de relaxare și socializare outdoor. Valoarea de piață a proiectului depășește 24 de milioane de euro.

Integrăm elemente inovatoare la fiecare proiect pentru a crește eficiența energetică, sustenabilitatea și siguranța clădirilor noastre. Se regăsesc în optimizările designului, clădirile modulare și inovațiile în materialele de construcție pentru a oferi clienților noștri o perspectivă mai ușoară, din punct de vedere economic.

- Cătălin Mândru, fondator Qualis

Locuința joacă un rol important în viața fiecăruia. Punctul de ancorare al vieții de familie și un spațiu privat purtător de valori sociale și emoționale. Creșterea valorii și potențialul investițional viitor pentru proprietate sunt luate în considerare pe tot parcursul procesului de dezvoltare și construcție.

Planuri de viitor...

Pregătim cel mai complex proiect rezidențial din portofoliu: un proiect mixt, dar cu componentă rezidențială dominantă, care va marca intrarea Qualis pe segmentul premium. Valoarea de piață este de peste 140 de milioane euro. Brașovul este atractiv pentru relocare sau investiții, motiv pentru care am achiziționat un teren cu o poziționare excelentă pe hartă –Centrul Civic din Brașov. Va fi un proiect de anvergură pentru piața locală datorită mix-ului, poziționării într-o zonă centrală, integrării de facilități și finisaje de top, tehnologii verzi, stații de încărcare pentru mașini electrice, locuri de relaxare.

Ansamblul va cuprinde peste 750 de unități locative, la care se adaugă spații comerciale, o zonă de birouri și una de wellness, precum și parcări acoperite. Proiectul va integra o suprafață generoasă de spații verzi, aproximativ 7.500 mp fiind alocați unei zone deschise: parc, loc de joacă pentru copii, activități sportive și de relaxare. Acest proiect va fi lansat în trimestrul al II-lea al acestui an și se va desfășura pe o perioadă de aproximativ patru ani, în trei etape de construcție. Este cel mai mare proiect în care vom fi angrenați și înglobează toată experiența acumulată în

construcția și livrarea celor peste 750 de apartamente vândute până în prezent.

Al doilea obiectiv investițional vizează extinderea parcului logistic Modulis. Au fost achiziționate șase hectare de teren, în proximitatea celor 10 hale existente. Lucrăm la o repoziționare a conceptului în piață pentru a ne adapta noilor cerințe. Avem în vedere flexibilizarea condițiilor de închiriere și, respectiv, oferirii opțiunii de achiziție hală sau teren. Va fi un proiect atractiv pentru proprietarii de business-uri care sunt în căutarea unui spațiu de producție/depozitare modern, cu toate facilitățile incluse, bine conectat la infrastructura orașului.

AL DOILEA OBIECTIV INVESTIȚIONAL VIZEAZĂ EXTINDEREA PARCULUI LOGISTIC MODULIS. AU FOST ACHIZIȚIONATE ȘASE HECTARE DE TEREN, ÎN PROXIMITATEA CELOR 10 HALE EXISTENTE.

Ce a însemnat Alphaville Arena pentru regenerarea urbană a orașului

Povestea ansamblului rezidențial Arena a început în primăvara anului 2018, pe fosta platformă industrială Fartec. Prin realizarea acestei dezvoltări, Alphaville a dorit să îmbine cu succes tradiția, creația și siguranța și să pună bazele unui nou proiect imobiliar autentic, care restabilește limitele inovației și profesionalismului.

80% dintre locuințe, deja vândute

Până în prezent, aproximativ 80% dintre locuințe au fost vândute, iar ultimul imobil ar urma să fie predat la cheie în toamna acestui an.

Dincolo de dezvoltarea unor blocuri de locuințe, prin proiectul Arena, Alphaville a vrut să creeze în

această zonă a Brașovului un spațiu plăcut, funcțional și sustenabil.

„Brașovul este un oraș în plină dezvoltare și credem că și proiectele pe care le-am derulat au contribuit la dezvoltarea municipiului. Pentru noi este important ca persoanele care au ales să locuiască în noul ansamblu rezidențial Alphaville Arena să beneficieze de avantajul de a fi parte dintr-o comunitate bine definită, precum și de apropierea de cele mai importante puncte de interes. Locatarii complexului vor avea chiar lângă casă o serie de spații comerciale, servicii medicale, școli, grădinițe și locuri de relaxare”, a explicat Anca Lăcătuș, director operațional Alphaville Arena.

Cu o perspectivă strategică de extindere prin intermediul dezvoltărilor imobiliare, Alphaville a reușit să se impună pe piața imobiliară a Brașovului și să continue să se dezvolte, punând accent pe satisfacerea tuturor cerințelor clienților.

Ionuț DINCĂ REDACTOR

Reprezentanții dezvoltatorului imobiliar brașovean Alphaville au subliniat faptul că mai ales într-o astfel de perioadă, marcată de o creștere accelerată a inflației, achiziția unor proprietăți imobiliare, atât locuințe, cât și terenuri, rămâne cea mai bună investiție. Totodată, o oportunitate va rămâne și închirierea locuințelor rămase nevândute direct de către dezvoltator.

„Brașovul devine din ce în ce mai atractiv, nu doar din punct de vedere turistic, ci și ca oraș preferat de relocare, atât pe plan personal, cât și de business. În acest context, segmentul pieței de închirieri apartamente în regim hotelier este într-o continuă creștere. Momentan, nu am intrat pe această piață, însă luăm în calcul această variantă”, a precizat directorul Alphaville.

Echilibru între vânzări și construcție

Ultima etapă a ansamblului Arena este finalizată în proporție de 70%, iar lucrările au decurs în conformitate cu graficul asumat inițial, în ciuda impedimentelor economice

existente în ultima vreme. În prezent, se lucrează la finisajele interioare și la fațade, iar în perioada aprilie-mai vor fi reluate și lucrările de amenajări exterioare la spațiile verzi și de relaxare.

„Unul dintre obiectivele noastre este de a ne ține promisiunile față de clienții noștri, atât în ceea ce privește respectarea termenelor de predare a apartamentelor, cât și a standardului de calitate.. Astfel de probleme economice au mai fost și în trecut, însă noi avem și experiența crizei din 2008. Legat de modelul de business după care ne ghidăm, acesta are în prim-plan moderația, transparența și corectitudinea față de partenerii noștri, fie că vorbim de clienți, furnizori sau colaboratori. Avem un sistem de cost control foarte bine pus la punct, vânzările de apartamente se fac controlat, urmărind întotdeauna echilibrul între apartamente vândute versus gradul de realizare a construcției. Considerăm că dacă ai o anumită constanță în ceea ce faci, astfel de evenimente din piață te iau mai greu prin surprindere sau descoperit”, a subliniat reprezentantul Alphaville.

BRAȘOVUL ESTE UN ORAȘ ÎN PLINĂ DEZVOLTARE ȘI CREDEM CĂ ȘI

PROIECTELE PE CARE

LE-AM DERULAT AU CONTRIBUIT LA DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI.

AVEM UN SISTEM DE COST CONTROL

FOARTE BINE PUS LA

PUNCT, VÂNZĂRILE DE APARTAMENTE SE FAC CONTROLAT, URMĂRIND ÎNTOTDEAUNA

ECHILIBRUL ÎNTRE APARTAMENTE VÂNDUTE VERSUS GRADUL DE REALIZARE A CONSTRUCȚIEI.

Ce a însemnat Alphaville Arena pentru regenerarea urbană a orașului FEBRUARIE - MARTIE 2023

Oportunitate: investește în Sunnyville, un proiect de prestigiu

aproape

de tot ce contează în

Brașov

Apartamente disponibile în care te poți muta anul acesta

Sunnyville Plus, cel mai nou concept propus de Wallberg, dezvoltator cu o vastă experiență pe piața imobiliară din România, va fi redat curând brașovenilor. Câteva zeci de brașoveni sunt pe cale de a-și împlini visul intrând în posesia noului lor apartament până la finalul anului. Sunnyville Plus face parte dintr-un cartier ultramodern, cu un amplasament excelent.

Sunnyville Plus propune apartamente superioare, cu o calitate ridicată a construcției, compartimentare inteligentă și facilități menite să le ofere rezidenților un confort și o experiență de locuire deosebite. Aflat într-o zonă rezidențială bine cotată a orașului, cu priveliști deosebite, proiectul este literalmente la câteva minute distanță de principalele zone de interes.

OCAZIE - Ultimele apartamente disponibile în care te poți muta imediat

Sunnyville Plus este vândut aproape în totalitate. Există disponibilitate pentru un număr limitat de studiouri și apartamente cu două și trei camere. Avantajul este unic – apartamentele sunt disponibile pentru mutare imediată.

Apartamentele în care te poți muta încă din acest an pot fi accesate pe www.sunnyville.ro. De asemenea, echipa Sunnyville poate oferi detalii cu privire la planurile de dezvoltare ulterioară a proiectului.

Sunnyville Plus totalizează doar 74 de apartamente. Apartamentele cu trei și patru camere sunt vândute în întregime, însă există încă oportunitatea de a investi într-un studio sau un apartament cu două camere. Echipa de consultanți Sunnyville poate oferi toate detaliile despre disponibilitățile la zi. Consultanții Sunnyville Plus pot fi contactați prin telefon, la 0737 406 406, sau prin email, la office@sunnyville.ro.

Un standard de viață ridicat

Proiectat încă din faza de concept pentru a oferi un PLUS real pe piața rezidențială din Brașov, recunoscută pentru concurența ridicată, Sunnyville Plus are la bază experiența dezvoltatorului Wallberg în Brașov, Arad, ClujNapoca sau Timișoara. Sunnyville Plus pornește de la un concept validat atât de către cumpărători, cât și de specialiști. Dar, pentru a upgrada conceptul de locuire propus și a îmbunătăți radical standardul de viață pe care îl vor avea viitorii locatari, Sunnyville Plus integrează elemente noi adaptate: terase generoase cu privre spre Tâmpa, grădini individuale pentru apartamentele la parter, posibilitatea amenajării unui birou acasă, finisaje superioare, tehnologie smart integrată.

Semnătura Wallberg pentru o locuire de calitate și o investiție profitabilă

Sunnyville reprezintă o garanție a calității. Cu o arhitectură modernă, inspirată de mari metropole, cu distanță mare între clădiri, suprafețe mari de spații verzi, facilități premium, conceptul introdus de

Wallberg este unic în Brașov, iar prețul este corect poziționat în piață, raportat la valoarea primită. De asemenea, proiectul Sunnyville beneficiază de câteva elemente, parte din semnătura Wallberg, care fac diferența: balcoane logie, care oferă protecție și intimitate, pereți despărțitori dubli între apartamente, pentru un plus de confort și izolare fonică, zone dedicate pentru dressing la dormitoare.

Modul de construire respectă cele mai înalte standarde de siguranță. Toate materialele utilizate sunt de foarte bună calitate și îndeplinesc toate criteriile și cerințele prevăzute în standardele europene.

Un ansamblu rezidențial recunoscut la nivel național

Sunnyville Plus a fost nominalizat între cele mai interesante concepte rezidențiale noi la nivel național la Gala Imobiliare.ro Awards, desfășurată anual în București, și a fost desemnat „Proiectul Rezidențial al anului” la una dintre edițiile anterioare ale competiției, în fața unor proiecte prestigioase din Capitală sau alte orașe. Distincțiile vin după un alt premiu prestigios obținut de Grupul Wallberg pentru proiectul Arad Plaza. De altfel, dezvoltatorul Sunnyville, Wallberg, a fost, de asemenea, nominalizat printre finaliștii altor două categorii importante – Dezvoltatorul Anului și Cea mai performantă echipă de vânzări, în cadrul mai multor gale și competiții prestigioase.

Consultanții Sunnyville Plus pot fi contactați prin telefon, la 0737 406 406, sau prin email, la office@sunnyville.ro.

Wallberg – garanția unui dezvoltator de prestigiu

Wallberg este un dezvoltator recunoscut la nivel național pentru proiectele Sunnyville din Brașov, XCity Towers din Timișoara, dar și pentru ansamblul rezidențial premium Arad Plaza, situat în centrul Aradului. Arad Plaza este singurul proiect din zona de vest a țării inclus în top 5 proiecte premium din România de către compania de consultanță Coldwell Banker, nominalizat pentru categoria Best Luxury Residential Development of the Year 2018 de către CIJ România, nominalizat la categoria Proiectul Exclusivist al Anului 2018 de către Real Estate Magazine și distins cu titlul Proiectul Anului în România în 2018, de către Imobiliare.ro. Alături de Arad Plaza, Sunnyville este al doilea proiect premiat național din portofoliul dezvoltatoruluil, fiind desemnat cel mai bun proiect al anului 2019. De asemenea, proiectul din Timișoara al dezvoltatorului, XCity Towers, a obținut distincția Proiectul Rezidențial al Anului și Regenerare Urbană pentru anul 2021, din partea Imobiliare.ro.

SUNNYVILLE PLUS A FOST NOMINALIZAT

ÎNTRE CELE MAI

INTERESANTE

CONCEPTE

REZIDENȚIALE NOI

LA NIVEL NAȚIONAL

LA GALA IMOBILIARE.

RO AWARDS, DESFĂȘURATĂ ANUAL

ÎN BUCUREȘTI, ȘI

A FOST DESEMNAT

„PROIECTUL

REZIDENȚIAL AL

ANULUI” LA UNA

DINTRE EDIȚIILE

ANTERIOARE ALE

COMPETIȚIEI, ÎN FAȚA

UNOR PROIECTE

PRESTIGIOASE DIN

CAPITALĂ SAU ALTE

ORAȘE.

SUNNYVILLE, UN PROIECT DE PRESTIGIU FEBRUARIE - MARTIE 2023

FWDBV & SUNNYVILLE

De ce investițiile pe piața de real estate, segmentul Luxury și

High End rămân cele mai sigure?

Situat încă de la început ca brand premium în piața imobiliară, Cosmopolit se adaptează constant contextului și schimbărilor din economie, dar și de la nivel geopolitic. Întreaga industrie de profil traversează o perioadă în care evoluția este dependentă și, în același timp, influențată de aceste schimbări.

Deși segmentul rezidențial mediu a fost cel mai puternic afectat, în ceea ce privește segmentul premium și de lux al pieței imobiliare cererea a ajuns la un nivel de 10-15% din valoarea pieței la finalul anului 2022, comparativ cu 5% în anii anteriori, conform analizelor de piață. Această evoluție este susținută de interesul în creștere al cumpărătorilor pentru imobile highend.

Cosmopolit răspunde acestei cereri dezvoltând proprietăți luxury din ce în ce mai variate la care aduce noi elemente de unicitate. Clienții și investitorii își îndreaptă atenția către apartamente mari, în locații foarte bune, iar criteriile de selecție se ridică la un nivel mult mai crescut de calitate: locația, finisajele, suprafața, comunitatea, împrejurimile și prețul raportat la acestea. Când toate criteriile acestea sunt îndeplinite, alegerea inteligentă este făcută prin achizițiile acestor proprietăți, pentru că investiția este cea mai profitabilă în timp.

Cosmopolit Zenit

Cosmopolit Zenit situat pe Str. Carpațior 15-17 Brașov, proiectul premiat ca „Best Redefined Concept” în cadrul evenimentului Launch&Award Gala Iunie 2022 de către The Times Investing in Property pentru arhitectura inedită, este – pe segmentul premium – un exemplu excelent de adaptare la dinamica pieței. Apropierea de natură este completată de zonele verzi create în mijlocul celor trei clădiri și de parcul și locurile de joacă pentru copii. Includerea restaurantelor, cafenelelor și a spațiilor comerciale în structura proiectului creează un mediu potrivit pentru relaxare, dar și o eficientizare a timpului pentru locatari. Iar poziționarea lângă zona comercială dinamică aproape de Carrefour și Magnolia și la doar cinci minute de centrul Brașovului aduce o valoare adăugată investiției.

Cosmopolit Rise

Completând oferta premium, Cosmopolit Rise aduce un suflu proaspăt prin abordarea diferită a spațiilor. Perspectiva arhitecturală, creată de unghiuri îndrăznețe, lumini și spații vitrate generoase, surprinde linia specială a proiectului care va fi un bloc turn de 10 etaje cu un număr mic de locuințe. Beneficiile esențiale – discreția, siguranța, atmosfera relaxată, priveliștea extraordinară asupra orașului, a Tâmpei și a Bucegilor, alături de accesul rapid către centru și zonele comerciale – creează confortul pe care îl caută clienții.

Totodată, cel mai nou proiect Cosmopolit, complexul Cantacuzino, ridică standardele la nivel luxury printr-o arhitectură de o eleganță proaspătă, modernă. Unicitatea se traduce prin formele nonconformiste și experiența senzorială inedită. Regimul mic de înălțime al celor două clădiri și numărul redus de locuințe aduc un confort suplimentar prin avantajul unul spațiu intim și discret. Iar spațiile verzi amplasate în apropiere completează toate acestea cu o oază de liniște și relaxare.

Aceste caracteristici ale spațiilor create de Cosmopolit se încadrează în etalonul de calitate și confort al locuințelor de lux reflectate în toate aspectele, de la construcție și materialele alese, până la gama de facilități și servicii oferite rezidenților. Proiectele Cosmopolit înseamnă suprafețe generoase și în interior, și la exterior, priveliști spectaculoase ce vin la pachet cu locațiile alese în zonele centrale, unde se vor găsi din ce în ce mai greu locuințe, spații comune deosebite, cu elemente unice de design și o gamă variată de structuri.

Sunt aspecte analizate cu exigență de clienți și investitori când decid că plătească sume semnificative, pentru că pe termen lung ele contribuie la creșterea valorii locuinței. Investițiile în imobiliare rămân cele mai bune alegeri pentru cei care vor să-ți protejeze banii de inflație fie că achiziția este făcută de clienți ca spațiu propriu de locuit, fie de închiriat.

Brașovul se dezvoltă constant în ultimii ani, atât din punct de vedere economic, cât și turistic ținând cont de deschiderea iminentă a aeroportului. Astfel, ia amploare și piața de închirieri care, la rândul ei aduce o cerere la un nivel ridicat în special în zonele foarte bune. Există tendința de relocare a românilor, spre centrul Brașovului, tendință dată de conștientizarea riscului de depreciere a investițiilor din periferii. Cele mai căutate proiecte devin, în felul acesta, cele high-end centrale care sunt tot mai puține. De aceea ele sunt extrem de valoroase și din ce în ce mai rare.

Descoperă mai multe despre proiectele Cosmopolit: www.cosmopolit.ro

Cosmopolit Cantacuzino

Peste 24.000 de locuințe s-au construit în ultimii zece ani la Brașov

Brașovul a devenit a treia mare piață rezidențială a țării, după regiunea București-Ilfov și Timișoara, depășind Cluj–Napoca, atât din punct de vedere al livrărilor de locuințe, cât și din punct de vedere al numărului de tranzacții. Nicole Rosnovăț consideră că lucrurile nu se vor opri aici, iar Brașovul va continua să crească din punct de vedere rezidențial, prețurile ajungând acum la 3.000 de euro pe metrul pătrat în Poiana Brașov și la 2.500 de euro pe metrul pătrat în zonele ultracentrale.

- 3.500 de noi locuințe potrivit statisticilor oficiale – pentru 2022 vom afla numerele finale peste câteva luni. Din punct de vedere al numărului de case și apartamente vândute, 2022 s-a încheiat cu o scădere de doar 3% față de 2021, un an record pe piața locală, cu o creștere de 46,5% a tranzacțiilor cu locuințe versus 2020 – care, atenție, s-a încheiat și el cu o creștere, în ciuda pandemiei.

Piața rezidențială și-a dovedit rezistența de mai multe ori în ultimii ani, fie că a fost vorba de pandemia Covid-19, de războiul din Ucraina, de recordul ratei inflației sau creșterea dobânzilor. Iar 2023 nu va face excepție, susține Nicole Rosnovăț, Managing Partner SVN Romania | Brașov.

Anual, în Brașov și împrejurimi sunt finalizate aproximativ 3.000

Poate la fel de important, Brașovul a devenit în premieră a treia mare piață rezidențială din România, după regiunea București-Ilfov și Timișoara, depășind Cluj–Napoca, atât din punct de vedere al livrărilor de locuințe, cât și din punct de vedere al numărului de tranzacții.

Deci, în 2022, un an foarte dificil economic și din punct de vedere al discursului public, adesea negativ, piața rezidențială din Brașov

Ovidiu VRÂNCEANU REDACTOR ŞEF

a încheiat cu o scădere de 3% a tranzacțiilor comparativ cu un an de recorduri absolute.

„Azi suntem la +43% număr de tranzacții comparativ cu 2020 și consider că acesta este nivelul de la care trebuie să plecăm când realizăm estimări pentru 2023. În plus, nu trebuie să confundăm segmentul rezidențial nou cu piața rezidențială în sine. Numărul de tranzacții pe segmentul nou a scăzut, este evident, însă această scădere a fost compensată de o creștere semnificativă pe piața secundară, adică locuințe deja finalizate și intabulate. Inclusiv în afacerile noastre se poate observa această inversare, cele două segmente având practic proporții inverse dacă analizăm 2022 și 2021.

Această inversare s-a produs în principal ca efect al incertitudinilor privind evoluția economică pe termen scurt și mediu. Practic, dacă un potențial cumpărător găsește o ofertă atractivă azi, preferă să o cumpere, indiferent că este vorba de cash sau credit, fără a mai aștepta un an, spre exemplu, și a vedea cum vor evolua dobânzile atunci. Găsește azi o ofertă atractivă, alege un credit cu dobândă fixă sau achită cash și achiziționează astăzi.

Din punct de vedere al ofertei, estimăm că livrările din acest an ar putea urca la aproximativ 3.000 de unități în oraș și localitățile limitrofe. Cererea a rămas practic la un nivel similar pe parcursul lui 2022 – se poate observa și din statisticile tranzacțiilor publicate de ANCPI”, consideră Nicole Rosnovăț..

Apropiata deschidere a aeroportului se vede deja în prețurile de pe piață sau urmează să impacteze? Îți păstrezi orizontul de creștere cu 60% a prețurilor după deschiderea aeroportului?

Aeroportul va avea un impact pozitiv semnificativ în dezvoltarea macroeconomică a Brașovului, nu doar asupra pieței rezidențiale. Când am realizat respectiva estimare, prețurile medii erau de aproximativ 1.200 de euro pe metrul pătrat, astăzi sunt la aproximativ 1.600 de euro pe metrul pătrat, iar deschiderea aeroportului va contribui semnificativ la dezvoltarea economică, dar și turistică a orașului, implicit la creșterea prețurilor proprietăților pe termen mediu.

ZECE ANI LA BRAȘOV FEBRUARIE - MARTIE 2023

Ce investiții a atras Brașovul odată cu anunțul deschiderii aeroportului în această vară, mai exact în ce domenii?

Marii dezvoltatori de parcuri logistice și industriale, precum CTP sau WDP, au dezvoltat și dezvoltă proiecte de profil în oraș, iar noi avem în acest moment mai multe cereri pentru astfel de proiecte. Acesta este un factor îmbucurător, denotă că există în continuare interes pentru noi fabrici, dar și că orașul devine un important nod logistic – iar inaugurarea aeroportului va duce la noi creșteri din acest punct de vedere.

În plus, și segmentul turistic – hotelier, în mod special – are șanse să crească semnificativ. Turismul de business a acaparat în întregime oferta mare, adică opțiuni pentru grupuri. Astfel, acestea din urmă își găsesc tot mai greu opțiuni, în timp ce noi estimăm un deficit de peste 1.000 de camere de hotel.

Care sunt cele mai scumpe zone ale Brașovului, din punct de vedere rezidențial, si cum vezi evoluția lor în următorii cinci ani?

Zona centrală, cu prețuri de peste 2.500 de euro pe metrul pătrat util, și Poiana Brașov,

cu prețuri ce trec de 3.000 de euro pe metrul pătrat util, reprezintă cele mai scumpe zone rezidențiale din zona Brașov.

Considerăm că orașul se va dezvolta exponențial în următorii ani, inaugurarea aeroportului urmând a fi decisivă în acest sens.

Ce anume ar putea duce la o scădere a prețurilor în domeniu, având în vedere că, potrivit BNR, valoarea locuințelor din Brașov și Cluj este supraevaluată?

Consider că Brașovul este foarte diferit de alte piețe regionale semnificative din România, fiind mult mai nișat și cu un potențial turistic ridicat.

Ce proiecte importante sunt anunțate pentru acest an pe segmentele retail, birouri și rezidențial?

Pe segmentul rezidențial estimăm un potențial volum de livrări de aproximativ 3.000 de unități în acest an, numai în zonele semicentrale fiind în proiectare circa 800 de locuințe. Zona de retail va continua să atragă noi spații - HoReCa având mai multe cereri pentru spații, în timp ce pe zona de retail vom vedea

în continuare noi magazine din partea lanțurilor cu prezență extinsă la nivel național.

Câte locuințe s-au finalizat în ultimii zece ani? Cu toate că au apărut acestea, de ce crezi că numărul locuitorilor din oraș a rămas oarecum constant?

În oraș și localitățile imediat limitrofe s-au finalizat în ultimii zece ani aproximativ 24.300 de noi locuințe. Concomitent, populația orașului este cu aproximativ 15.600 de persoane mai redusă față de recensământul

din 2011. În același timp, însă, populația localităților imediat limitrofe Brașovului a crescut cu 19.000 de locuitori între cele două recensăminte, fiind astfel un spor pozitiv de peste 3.500 de persoane.

Practic, populația orașului a scăzut într-un context în care mulți brașoveni au ales să se mute în afara orașului, dar în imediata sa apropiere. Acest lucru s-a petrecut atât ca urmare a migrației interne la nivel național ,cât și ca urmare a unei tendințe prezente în toate marile orașe din țară, aceea de reducere a gradului de aglomerare din locuințele vechi – practic, copiii și-au achiziționat o locuință nouă, în timp ce părinții au rămas în cea veche.

În ce zone ar urma să se mai construiască în Brașov? Mai sunt zone în care se poate construi și extinde orașul?

Noii poli de dezvoltare ai orașului vor fi reprezentați de ieșirea spre București – zona Noua, unde pe termen mediu și lung se pot ridica peste 5.000 de noi locuințe, și zona de vest, care va crește semnificativ ca urmare a inaugurării aeroportului, dar și a noilor proiecte industriale și logistice.

Urbanizarea Brașovului. Cum s-a depășit o criză a industriei intrată în putrefacție

Ideea regenerării urbane a fostelor platforme industriale brașovene s-a făcut cu multă suferință din partea celor care au lucrat în aceste uzine. Foarte puține fabrici au mai rămas în vechile lor locații, producând practic aceleași lucruri pe care le-au făcut și înainte de Revoluție. Cea mai mare dintre acestea ar fi Electroprecizia Săcele, care și-a păstrat până și denumirea. Preluarea acesteia de către omul de afaceri Adrian Secelean a dus nu doar la păstrarea producției, ci chiar la diversificarea acesteia, precum și la extinderea sa, după transformarea în parc industrial. O alta este Prodlacta, companie preluată de investitori moldoveni.

Prima mare fabrică brașoveană care a fost transformată în centru rezidențial și de retail este Tractorul. Practic, după intrarea în faliment a acesteia, în 2007, noii proprietari, un fond de investiții din

Marea Britanie, anunța investiții de 1,5 miliarde de euro în transformarea uzinei în ceea ce se numește acum zona Coresi.

Revenirea la viață a zonelor moarte ale Brașovului a însemnat practic o revigorare a întregii societăți. Au fost atrași noi locuitori, o forță de muncă tânără într-un Brașov îmbătrânit. Problema este că dezvoltarea unui oraș magnet vine și cu prețuri mai mari, chirii mai mari, ceea ce aduce după sine un soi de disperare a locuitorilor vechi, obișnuiți cu un trai liniștit într-un oraș aerisit.

Ionuț DINCĂ REDACTOR

Tractorul și-a schimbat fața cu investiții de 350 de

milioane de euro

Investorii francezi plănuiesc ca până în 2030 să mai „bage” 350 de milioane de euro și să transforme fosta uzină de tractoare în cel mai modern cartier din România

s-a realizat un studiu cu privire la remodelarea acesteia, reprezentanții Centerra anunțau că urmează investiții imense, de 1,5 miliarde de euro, astfel încât cele peste 120 de hectare ale fostei uzine să fie urbanizate. Se anunța intenția construirii unor blocuri de birouri, a unor zone rezidențiale, dar și a unui mall.

NUMELE DE UZINA

TRACTORUL BRAȘOV A APĂRUT ÎN 1948, DUPĂ NUMAI DOI ANI DE CÂND NU MAI

PRODUCEA AVIOANE. PRIMELE TRACTOARE AVEAU MOTOR FIAT, DAR DIN 1960 AU

ÎNCEPUT SĂ IASĂ PE PIAȚĂ MODELELE 100% ROMÂNEȘTI.

„Plaga” lăsată pe trupul Brașovului de „moartea” uzinei de tractoare, practic, peste 100 de hectare de hale în care nu se mai producea nimic, a fost „curățată și vindecată” cu investiții de sute de milioane de euro.

În 2007, când falimentul fabricii nu anunța nimic bun pentru oraș, terenul a fost cumpărat de un fond de investiții din Marea Britanie, administrat de doi români, dintre care unul, Silviu Savin, era chiar brașovean. După încă un an, în care

În 2009, însă, criza financiară i-a făcut pe investitori să regândească planul, încercând să vândă părți din teren pentru a susține proiectul de birouri, care s-a văzut și prin reconversia unor foste hale sau birouri ale fostei uzine.

În 2012 s-a anunțat vânzarea a 100 de hectare către Immochan, divizia de imobiliare a grupului Auchan, controlat de unul dintre cele mai bogate familii din Franța - Mulliez - care mai deține, printre altele, lanțurile de magazine Leroy Merlin și Decathlon.

Istorie din 1925

În 1925, la Brașov era înființată o fabrică de avioane, IAR Brașov. În perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aici au fost fabricate avioane românești, utilizate și în război. După ce s-a încheiat conflictul militar, odată cu venirea rușilor, aceștia au confiscat mare parte din utilaje, ca pradă de război, astfel că uzina a fost nevoită să își schimbe profilul.

A luat, astfel, ființă, în 1946, Uzina Tractorul Brașov (UTB), una dintre cele mai cunoscute și apreciate firme românești, atât în țară, cât și în străinătate. Primul tractor care a ieșit pe poarta uzinei a fost un IAR 22, dar, de-a lungul timpului, produsele fabricii au condus agricultura românească la o dezvoltare fără precedent.

Numele de Uzina Tractorul Brașov a apărut în 1948, după numai doi ani

de când nu mai producea avioane. Primele tractoare aveau motor Fiat, dar din 1960 au început să iasă pe piață modelele 100% românești. De altfel, chiar și autoturismele de teren Aro erau mai apreciate dacă aveau motor fabricat aici, decât cele cu motor de Câmpulung.

Tractoarele fabricate la Brașov au ajuns în țări din America de Sud până în Africa și Australia, țările din Asia, în special din Orientul Apropiat. Uzina Tractorul Brașov a produs și sub licență, în Pakistan și Turcia, precum și în Argentina (aici, în anii 1990).

Declinul societății a început încă din 1990, însă în primii ani a fost lent. Mulți dintre muncitori au plecat cu celebra ordonanță, care le oferea un număr mare de salarii compensatorii. Cum mulți dintre brașoveni aveau origini în județele din Moldova, unii s-au întors în locurile natale.

PRIMUL TRACTOR CARE

A IEȘIT PE POARTA

UZINEI A FOST UN IAR

22, DAR, DE-A LUNGUL

TIMPULUI, PRODUSELE FABRICII AU CONDUS

AGRICULTURA

ROMÂNEASCĂ LA O DEZVOLTARE FĂRĂ PRECEDENT.

În 2007, după mulți ani chinuitori, în care își redusese numărul de angajați treptat până la 1.900 de persoane, firma a intrat în faliment.

O nouă viață - mall, birouri și locuințe

În 2015 s-a deschis pe platforma fostei uzine Coresi Shopping Resort, cel mai mare centru comercial din Transilvania. În jurul său, o mulțime de dezvoltatori construiau deja un cartier nou, iar Coresi avea, astfel, o mulțime de clienți, care preferau

să rămână în zonă decât să meargă în centru după cumpărături. Ca să reconstruiască, practic, au fost demolate hale și construcții de pe un milion de metri pătrați.

În anii următori, s-a bătut palma cu Daniela Kasper, una dintre cele mai cunoscute persoane de pe segmentul de dezvoltare imobiliară

din Brașov, demarând construcția complexului rezidențial Coresi Avantgarden. Până acum au fost construite 3.000 de locuințe, alte 2.300 fiind în lucru. În cartier locuiesc peste 7.000 de persoane.

Anul acesta se deschide

Decathlon, anul viitor - Mobexpert și Momax

Investițiile vor continua. Potrivit lui Tatian Diaconu, CEO Nhood România (companie de administrare și dezvoltare a proiectelor familiei Muliez), până acum s-au investit 350 de milioane de euro în modernizarea și remodelarea vechii platforme a uzinei de tractoare. Investițiile nu se opresc aici, iar până în 2030 se vor mai investi încă 350 de milioane de euro. De exemplu, anul acesta ar urma să fie inaugurat un magazin de articole sportive Decathlon, dar și

farmacia Bebe Tei. Pentru anul viitor sunt programate deschideri ale unor branduri ca Momax, XxLutz și Mobexpert, magazine din domeniul mobilei și bricolajului.

În 2025 va fi dat în folosință vechiul hangar al IAR, transformat într-o zonă de entertaiment, care va face parte dintr-un proiect mult mai amplu dedicat acestui segment și care se va întinde pe 20.000 de metri pătrați.

De asemenea, va continua extinderea proiectului de birouri de pe platformă, achiziționat în 2017 de la cei de la Ceetrus. Până acum, au fost livrați, prin remodelarea unor clădiri existente sau prin construcția unora noi, 80.000 de metri pătrați de birouri. În Coresi Campus funcționează peste 40 de firme internaționale, care au 8.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de

peste 100 de milioane de euro anual. Acestora li se adaugă aproximativ 1.000 de angajați ai firmelor din Coresi Shopping Resort.

„Sigur că este regretabil că nu mai facem tractoare la Brașov, că nu mai există o uzină precum Tractorul, dar este foarte probabil ca modelul social, economic și comunitar de azi să fie net superior celui al fabricii din 1990-2006”, conchide Tatian Diaconu.

VA CONTINUA EXTINDEREA PROIECTULUI DE BIROURI DE PE PLATFORMĂ, ACHIZIȚIONAT ÎN 2017 DE LA CEI DE LA CEETRUS. PÂNĂ ACUM, AU FOST LIVRAȚI, PRIN REMODELAREA UNOR CLĂDIRI EXISTENTE SAU PRIN CONSTRUCȚIA UNORA NOI, 80.000 DE METRI PĂTRAȚI DE BIROURI.

MARTIE 2023

Hidromecanica s-a transformat în AFI

Uzina Hidromecanica Brașov, aflată în plin Centru Civic al Brașovului, a fost vânată de dezvoltatorii imobiliari mult timp înainte de a-și da sfârșitul. A trecut prin trei preluări ratate, înainte de a sucomba.

Societatea brașoveană a fost introdusă pe lista PSAL 1 a societăților de stat ce trebuiau privatizate de către Guvernul Mugur Isărescu. Pentru că a trenat foarte mult, privatizarea a avut loc abia în 2001, fiind ales, și pe considerente politice, omul de afaceri brașovean, Alexandru Crișan. Pe perioada administrației Crișan, însă, societatea a fost introdusă într-un joc al fraudelor realizate de familia Crișan la Urex Rovinari, companie adusă în pragul falimentului. În cele din urmă, în vara lui 2004, contractul de privatizare a fost reziliat, întreprinderea fiind din nou scoasă la mezat de către Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) .

S-au primit și atunci trei oferte – din partea SIF Transilvania, care mai deține 45% din acțiuni, din partea omului de afaceri Lucian Gârbacea și din partea societății Fin Ivar, firmă aflată în cercul de influență al familiei fostului senator PSD, Ioan Seche. Această societate a fost, de altfel, și desemnată câștigătoare, pentru o ofertă financiară mult mai bună. Două zile mai târziu, AVAS a revenit asupra deciziei și a scos din

nou societatea la privatizare, deoarece Fin Ivar avea un acționariat înglodat în datorii către stat.

Cea de-a treia încercare de privatizare s-a soldat cu desemnarea ofertei de cumpărare a pachetului majoritar de acțiuni a omului de afaceri Lucian Gârbacea, unul dintre asociații firmei de transport Luc Forest, ca fiind cea mai bună. În primăvara lui 2009, acționarul majoritar Lucian Gârbacea a decedat, pachetul majoritar de acțiuni ajungând la urmașii acestuia - soție și copii.

Fără o mână forte la conducere, Hidromecanica a intrat în insolvență în noiembrie 2010, după ce în vara acelui an, Fiscul brașovean îi vânduse cel mai important activ –terenul și activele din Centrul Civic al Brașovului – pentru 13 milioane de euro. Mai deținea o capacitate de producție în zona Tractorul, preluată mai apoi de compania brașoveană Bilka Steel.

Terenul și uzina din Centrul Civic au fost cumpărate de belgienii de la Cora România, care intenționau să se extindă la Brașov prin construirea unui hypermarket. După mai mulți ani în care belgienii au bătut pasul pe loc în încercarea de a convinge autoritățile locale că doresc să creeze un ansamblu din care urma să facă și un hotel cu 12 etaje, aceștia au decis să vândă în 2015 activul achiziționat

companiei israeliene AFI Europe România. Au vândut în pierdere, obținând doar 9,7 milioane de euro pentru suprafața de 39.000 de metri pătrați.

După alți cinci ani, în care israelienii au încercat, de asemenea, să fenteze autoritățile că ar urma să construiască și un bloc de birouri, dar mai târziu, după construirea mall-ului, AFI Brașov a devenit realitate în formula mall plus imobil de birouri.

Investițiile s-au ridicat la aproape 150 de milioane de euro, dar fața ternă a Centrului Civic, în care trona o clădire comunistă, s-a schimbat peste noapte, iar zona a început să prindă viață. Nu fără opozanți din zona de activism civic, care susțineau că traficul va fi dat peste cap și în fața centrului comercial se vor forma coloane de mașini cu brașoveni înnebuniți după shopping și care nu vor avea unde să parcheze.

Uzina fusese înființată în 1880

Uzina a fost înființată în 1880. Cei aproximativ 6.000 de angajați lucrau în ateliere de turnătorie fontă și prelucrări mecanice, apoi și în secțiile de turnătorie oțel și forjă. În clădirea „Hidromecanica”, fosta uzină „Frații Schiel” și fosta întreprindere „Strungul” din anii ’50, au fost fabricate primul autobuz și primul strung românesc.

Practic, denumirea uzinei din Centrul Civic a fost schimbată în „Hidromecanica” în 1961, când fabrica s-a specializat în transmisii hidraulice și turbosuflante pentru motoarele Diesel, iar în 1978, în cartierul Tractorul, s-a construit o nouă unitate numită „Hidromecanica 2”, care a produs, în special, transmisii hidromecanice.

După 135 de ani, uzina a intrat în faliment, după ce în august 2014 fuseseră trimiși acasă și ultimii 150 de muncitori pe care îi mai avea.

UZINA A FOST ÎNFIINȚATĂ ÎN 1880.

CEI APROXIMATIV

6.000 DE ANGAJAȚI LUCRAU ÎN ATELIERE DE TURNĂTORIE

FONTĂ ȘI PRELUCRĂRI MECANICE, APOI ȘI ÎN SECȚIILE DE TURNĂTORIE OȚEL ȘI FORJĂ.

Centrul Civic, unde se anunța mall lângă mall

CÂND

În 2004, vânzarea terenului IUS Brașov către fondul de investiții EFG Urban Achiziții (achiziționat mai târziu de către Immoeast, un alt fond de investiții, austriac). Semnale fuseseră transmise de administrația locală, care voia să mute tot ce înseamnă industrie în afara orașului sau la periferie, din considerente de mediu.

Terenul fusese cumpărat cu aproximativ 2,6 milioane de euro în 2004, moment în care cei de la IUS și-au mutat fabrica la ieșirea din oraș, în cartierul Triaj.

Cel mai mare dintre proiectele cumpărate astfel de Immoeast era

cel de pe terenul de 6,1 hectare al fabricii de unelte și scule, unde era planificată dezvoltarea unui proiect mixt, cu o suprafață de 150.000 de metri pătrați, format din mall, hotel, centru de afaceri și locuințe, în urma unei investiții anunțate de 240 de milioane de euro.

IUS - istorie din 1830

Fabrica de unelte și scule deținea terenul de pe Hărmanului din 1908, când fosta „Turnătorie de clopote”, devenită între timp „Iulius Teutsch”, a fost nevoită să își extindă activitatea. Aici s-au construit un atelier de fierărie și o mare hală de turnătorie. Pe frontispiciul acelei hale

a fost înscris în relief anul „1833” (anul înființării firmei), despărțit la mijloc printr-o roată dințată. Cu acest prilej s-a renunțat la atelierele din ulițele Târgul Boilor și Poștei ca și la anexele administrative din Ulița Neagră.

Din 1948, de la naționalizare, „Turnătoria și Fabrica de scule Teutsch” a luat denumirea de „IOAN FONAGHI”. În continuare, firma a fost supusă unui proces de sistematizare, modernizare și extindere, cu capacități de producție și procese tehnologice moderne, reluându-se fabricarea de unelte și scule de mână într-o gamă diversificată.

În anul 1949, întreprinderii i s-au adăugat: mica fabrică „AMEPA”, din str. Lungă nr. 247, care producea mandrine, șublere etc. cât și Fabrica de pânze pentru fierăstraie de lemn „PRIFARO”, din str. Hărmanului nr. 12, lărgindu-se astfel profilul întreprinderii.

După Revoluția din 1989, fabrica a fost privatizată, în prima fază, prin MEBO. În 1998, francezii de la MOB au cumpărat pachetul majoritar de acțiuni. Aceștia au investit în 2008 10 milioane de euro în noua fabrică din cartierul Triaj.

Austriecii vând și renunță la ideea de mall

Între timp, după achiziția companiei EFG Urban Achiziții, austriecii de la Immoeast și-au schimbat numele în Immofinanz. Au încercat ani de zile să dea un rost terenului din centrul Brașovului, ajungând chiar și la ideea construirii unui street-mall, la care au renunțat când au auzit că în zonă se va

deschide AFI Brașov, dar și din cauza timpului prea mare necesar pentru obținerea aprobărilor. Cel puțin, așa anunțau reprezentanții fondului de investiții. În aceste condiții, au început să vândă părți din teren.

Reprezentanții Immofinanz spuneau, la începutul lui 2018, că demaraseră procedura de obținere a autorizațiilor necesare pentru construcția unui centru comercial Stop Shop în Brașov, pe fosta platformă IUS din Brașov, dar au abandonat ideea și, în 2019, a vândut circa 12.000 de metri pătrați din terenul fostei fabrici către Kaufland și Lidl ,pentru circa 3,8 milioane de euro.

Fondul negocia vânzarea restului de 4,8 hectare cu un dezvoltator, care, până la urmă, a preluat doar 3 hectare dintre cele 4,8 rămase, pentru o sumă estimată în jurul a 7 milioane de euro. Qualis ar urma să înceapă anul acesta construcția unor blocuri de locuințe pe fosta platformă IUS.

DIN 1948, DE LA NAȚIONALIZARE, „TURNĂTORIA ȘI FABRICA DE SCULE TEUTSCH” A LUAT DENUMIREA DE „IOAN FONAGHI”. ÎN CONTINUARE, FIRMA A FOST SUPUSĂ UNUI PROCES DE SISTEMATIZARE, MODERNIZARE ȘI EXTINDERE, CU CAPACITĂȚI DE PRODUCȚIE ȘI PROCESE TEHNOLOGICE MODERNE.

ÎN 2007, ȚIRIAC

HOLDING ȘI

COMPANIA SPANIOLĂ

RIOFISA ANUNȚAU

CĂ VOR DEMARA

CONSTRUCȚIA UNUI

PROIECT IMOBILIAR

LA BRAȘOV PE

SUPRAFAȚA DE TEREN

PE CARE S-A AFLAT

COMPANIA LEMEXIM.

Țiriac nu a vrut să vândă terenul Lemexim și plănuia investiții de 150 de milioane de euro

Fostul mare tenismen brașovean Ion Țiriac, devenit, între timp, mare om de afaceri, a cumpărat alături de spaniolii de la Riofisa, activele fabricii Lemexim a omului de afaceri Ioan Neculaie, un alt afacerist apărut din neant după Revoluție și care cumpăra cât mai mult din fostele fabrici și uzine ale Brașovului.

În 2007, Țiriac Holding și compania spaniolă Riofisa anunțau că vor demara construcția unui proiect imobiliar la Brașov pe suprafața de teren pe care s-a aflat compania Lemexim, cumpărată pentru 8,1 milioane de euro. Valoarea anunțată a proiectului, care urma să se numească Leisure and Shopping Center, era de 150 de milioane de euro, iar finanțarea urma să fie

asigurată de către cei doi parteneri în cote egale.

Proiectul viza construcția unui mall și a unui imobil de apartamente și birouri. Mall-ul urma să aibă două etaje și o suprafață comercială totală de 47.000 de metri pătrați, în timp ce clădirea de locuințe și birouri trebuia să se ridice pe 11 niveluri, suprafața destinată apartamentelor fiind de aproximativ 25.000 de metri pătrați.

Auzind intențiile lui Țiriac și a partenerilor acestora, noii proprietari ai platformei IUS au încercat să cumpere terenul acestuia. Țiriac nu a vrut să vândă, dar nici nu a demarat vreun proiect după ce criza financiară izbucnită în Statele Unite în 2007 a ajuns, la finalul lui 2008 - începutul lui 2009, în România.

Totuși, recent, Țiriac, după ce a cumpărat și partea partenerilor din Riofisa, a anunțat că ar fi timpul să se apuce de construit locuințe. Anunțul făcut în 2022, însă, a rămas fără urmări, în fapt, suprafața fostei fabrici Lemexim rămânând, în continuare, pârloagă.

Vechea rafinărie a Brașovului s-ar putea transforma în parc

Pe de altă parte, compania Lubrifin a fost preluată de francezii de la Total în 2005.

În 2004, rafinăria brașoveană investise 16 milioane de euro în construirea unei fabrici de uleiuri auto și industriale la Cristian, banii provenind din profituri și dintr-un credit bancar. Francezii au vândut Lubrifin unei companii evreiești, care intenționa să construiască aici un complex rezidențial. În cele din urmă, însă, s-a renunțat, deoarece investiția în reconversia terenului, plin de chimicale, ar fi fost mult prea mare. În prezent, potrivit unor surse din administrația locală, se negociază pentru vânzarea către Primăria Brașov, care ar avea posibilitatea să atragă fonduri europene pentru tratarea chimică și, mai apoi, transformarea zonei în parc, o zonă cu o utilitate publică importantă.

La 11 iunie 1948, la naționalizare, rafinăria a trecut în patrimoniul statului și a funcționat sub denumirea de „Centrala Petroliferă Muntenia” - Rafinăria Brașov. În ultimii ani ai regimului comunist, rafinăria era deja înconjurată de blocuri și chiar în apropierea zonei industriale s-a ridicat Centrul Civic. În 2001, normele de limitare a poluării în orașe au împins

Fabrica de Uleiuri Lubrifin, moștenitoarea fostei rafinării, în afara orașului Brașov, la Cristian. În 2005, terenul Rafinăriei Lubrifin a fost vândut unor investitori privați. Singurul loc unde amintirea rafinăriei brașovene mai există este sediul Arhivelor Naționale, care a preluat, în 1975, 187 de dosare de la Ministerul Industriei Chimice-Centrala Industrială de Rafinării și Petrochimie, Rafinăria Brașov

Lubrifin: Istorie din 1922

Rafinăria Lubrifin fusese fondată în 1922, sub numele Photogen. În 1935, rafinăria a fost cumpărată de societatea anonimă Vacuum Oil Company. S-a renunțat la fabricarea de produse albe, dezvoltându-se doar producția de uleiuri minerale și unsori consistente. În 1941 și-a schimbat denumirea în Rafinăria Vacuum Oil Company SADR, nume pe care l-a păstrat până la naționalizare. La 24 aprilie 1939, specialiștii de la Photogen au trimis un butoi cu ulei mineral în New York, cu titlul de mostră. Era vorba de un ulei pentru avioane către Socony-Vacuum Oil Company, societatea mamă din SUA. Vasul „Dor de mare” a ieșit din portul Constanța cu cei 100 de litri de ulei mineral și a ajuns în august în America. Interesant este că acest partener de pe Broadway nr. 26 nu este altcineva decât strămoșul actualului concern multinațional Exxon Mobil, compania cu cel mai mare profit din lume (41 de miliarde de dolari), conform topului realizat de prestigioasa revistă Forbes.

Anul 1944 avea însă să aducă mari pierderi materiale și financiare. Bombardamentele au distrus fabrica în mai multe rânduri. După cel din 16 aprilie 1944, Ministerul de Război și cel al Economiei Naționale au dispus mutarea rafinăriei de la Brașov la Vlădeni, Gara Țînțari. Documentul a fost notificat ca „Secret” și însoțit de suma de 200 de milioane de lei pentru a acoperi cheltuielile de reamplasare. La 6 mai 1944, într-un raport către autoritățile de la București, VOC anunța că „au căzut în incinta fabricei 11 bombe, precum și un număr mai mare de bombe căzute în apropierea liniei de garaj”. Cazanele, clădirile, linia ferată, combustibilii distruși însumau o pagubă de 10 milioane și jumătate de lei.

Roman SA - Dedeman și blocuri

Intrarea în insolvență a uzinei Roman SA, fosta Steagul Roșu, a însemnat un balon de oxigen pentru investitorii din imobiliare și retail. Cea mai importantă vânzare a fost cea a fabricii de jante, care a fost achiziționată de frății Pavăl, cei care au devenit unii dintre cei mai importanți oameni de afaceri români post-privatizare, construind de la zero lanțul de magazine Dedeman. Aceștia au plătit în 2016 patru milioane de euro pe terenul de 50.000 de metri pătrați, investind încă aproximativ 20 de milioane de euro în construcția și dotarea celui de-al doilea magazin Dedeman din Brașov.

Compania Roman SA Brașov, producător de autocamioane și autobuze, a intrat în insolvență la

cererea administratorilor, la începutul lui septembrie 2014, pentru o datorie de 90 de milioane de lei. De altfel, situația acționariatului este oarecum neclară, miliardarul Ioan Neculaie și un grup de oameni de afaceri apropiați PSD și conduși de Ioan Olaru disputându-și ani în șir supremația. În cele din urmă, se pare că Neculaie va avea sorți de izbândă, având în vedere că deține majoritatea creanțelor fabricii.

În acest timp, suprafața uzinei s-a restrâns de la 106 hectare la aproximativ 35 de hectare, restul suprafeței ( 70 de hectare) fiind vândută unor investitori, firma plătind, astfel, datorii de peste 120 de milioane de euro.

Alte terenuri au fost cumpărate

de MAS REI, un vehicul investițional al celei mai bogate familii din Africa de Sud - Oppenheimer. Fondul de investiții a cumpărat un teren de 9 hectare pe terenul fostei uzine Roman SA, unde intenționează să dezvolte un proiect rezidențial – Roman Residential – format din 2.137 de apartamente și funcții de suport, se arată într-un raport al grupului MAS către acționarii sud-africani. Investiția în complexul rezidențial va fi de 155 de milioane de euro, arată un raport financiar al companiei. De asemenea, Dorin Mateiu, un om de afaceri din județul Alba, a cumpărat un teren pe suprafața fostui „pui” al Roman SA – Semifabricate SA – teren achiziționat în urmă cu câțiva ani, după ce compania a intrat în faliment, dar și a altor companii desprinse din fosta fabrică de autocamioane. În total, terenul pe care ar urma să fie dezvoltat proiectul se întinde pe 9 hectare.

Acesta ar vrea să dezvolte aici un ansamblu cu funcțiuni mixte – locuințe colective (blocuri – n. red.), birouri și spații comerciale.

Roman: Istorie din 1921

Uzina Roman a apărut în Brașov în anul 1921, sub numele inițial de Romloc. Aceasta a fost redenumită în „Steagul Roșu” în 1948, an în care a început producția de camioane. Uzina a avut multiple funcții în perioada din al Doilea Război Mondial și imediat după, printre care și repararea camioanelor sovietice GAZ-51 și ZIS-150.

Autoritățile de după 1948 din România au căutat soluții pentru a pune rapid în producție camioane

autohtone, având în vedere nevoia acută de astfel de vehicule în țară. Astfel, s-a ajuns la un acord încheiat la sfârșitul anului 1950, care viza asamblarea modelului sovietic ZIS-50 la uzina din Brașov, acesta primind mai apoi numele de SR-101.

Trei ani a durat ca uzina ZIS din Moscova să pregătească toate schițele pentru producție. Pe parcursul anului 1953 a fost pusă la punct producția mai multor componente. Primul camion SR-101 a ieșit pe linia de producție în 1954. Acesta avea un motor de 6 cilindri de 5.55 litri, care dezvolta 95 CP, fiind identic cu cel de pe ZIS-ul produs în URSS. Variațiile pe baza acestui camion s-au răspândit repede la tot felul de tipuri de bene și utilaje.

CIFRELE DE PRODUCȚIE

ÎNCEPUSERĂ SĂ

CREASCĂ SIMȚITOR, IAR CELE DOUĂ

CAMIOANE PUTEAU

FI VĂZUTE TOT MAI

DES PE DRUMURILE ROMÂNIEI, MUNCIND NEPRETENȚIOS. ÎNSĂ

PUȚINI ȘTIU CĂ UZINA

DIN BRAȘOV ÎNCEPUSE

FOARTE REPEDE SĂ

EXPORTE O CANTITATE

IMPORTANTĂ DE

CAMIOANE ȘI PESTE HOTARE.

17.000 de camioane asamblate în Brașov, până în 1958

Până în anul 1958 se asamblaseră deja peste 17.000 de camioane în orașul de la poalele Tâmpei. În acest an însă, inginerii de la uzina românească au primit sarcina de a se gândi la un succesor. Aceștia au decis să coopteze și companii occidentale în dezvoltarea unui nou camion.

În arhivele URSS există mențiuni că uzinele GAZ și ZIL raportaseră la comitetul central că transmiterea de tehnologii uzinei din România ar fi foarte dificilă și chiar imposibilă, având în vedere faptul că ultimul congres al partidului le pusese în sarcină dezvoltarea de noi camioane pe piața lor internă.

Principala companie contractată de uzina Roman din Brașov a

devenit astfel una franceză, respectiv Societe des usines Chausson. În Europa, aceasta avea reputația de a furniza utilaje mari pentru linii de producție în uzine, fiind totodată capabilă să asiste etapa de proiectare a viitoarelor produse ce urmau a fi asamblate pe liniile sale. Compania franceză cooperase deja în acest mod cu Citroen, Renault și Peugeot.

Licențe pentru producția camioanelor, emise de uzina din Brașov

Cifrele de producție începuseră să crească simțitor, iar cele două camioane puteau fi văzute tot mai des pe drumurile României, muncind nepretențios. Însă puțini știu că uzina din Brașov începuse foarte repede să exporte o cantitate importantă de camioane și peste hotare, iar geografia exporturilor sale

ajunsese în doar câțiva ani să acopere cele mai impresionante țări și continente. Camioanele românești erau exportate în Columbia, Puerto Rico, Siria, Grecia etc.

În Iugoslavia chiar se pusese la punct producția locală a acestor camioane, cu numele Torpedo SRT, uzina Roman din Brașov fiind deja cea care emitea licențele pentru producția modelelor sale! Într-atât de reușit era, într-atât de atractiv în raport de preț și utilitate erau cele două camioane înrudite românești!

Raportorii serviciului de inteligență scriau, la câteva luni distanță după startul producției din Iugoslavia că nivelul de calitate a camioanelor asamblate în Iugoslavia, este mult inferior celor de la uzinele din România, fiind inferior și celor de la uzinele GAZ și ZIL. Totodată, același raport menționa că Bucegi și Carpați, asamblate în România, aveau o calitate de producție superioară ZIL-urilor și GAZ-urilor sovietice din primii ani de asamblare, care aveau încă scăpări admise la linia de producție.

Una dintre cele mai puternice uzine de camioane din lume, în 1977

Așadar, acordul despre care vorbeam mai sus, dintre uzina MAN și cea din Brașov, a fost semnat în 1969, el dând startul unei noi ere de progres al uzinei. Așa au apărut, în 1971, primele camioane cu marcă Roman, însă numele SR era în continuare folosit pentru camioanele Bucegi și Carpați, până spre anul 1974, când a luat sfârșit producția lor. Firește, epoca de mai departe a urcat la un nou apogeu, în 1977 fiind înregistrată o cifră record de producție, de 33 de mii de camioane pe an!

În anul 1977, asta făcea din Roman una dintre cele mai puternice uzine de camioane din lume! Pentru comparație, în 2020, atunci când toți producătorii de camioane din lume aveau cifre de câteva ori mai mari de producție, renumita marcă de camioane Scania a livrat doar 72 mii de camioane, iar cele mai bune cifre din ultimii ani nu trec de 100 mii de camioane anual. Raportat la anul 1977, asta însemna că Roman era la un nivel comparabil ca putere de producție și cotă de piață.

Rulmentul, de la flotila de bombardament a Brașovului, la industrializarea comunistă și la parcul proiectat de Primărie

Uzina Rulmentul a fost una extrem de importantă pentru întreaga economie românească, în anii comunismului. Ea a rezistat chiar și după Revoluția din 1989, însă doar până în 2007, când a fost declarat falimentul acesteia.

ÎN INTERIORUL UNORA DINTRE HALE MAI SUNT ÎNCĂ UTILAJE, O PARTE DINTRE ELE DISPĂRÂND ÎNSĂ ÎN MOD „MISTERIOS”.

Uzina Rulmentul și-a închis porțile în anul 2007. O parte din aceasta a fost cumpărată de un om de afaceri în urma privatizării, iar o altă parte a fost achiziționată de brașovenii de la Dacia Plant, care au investit peste 5 milioane de euro în realizarea complexului hotelier și de evenimente Lux Divina.

O PARTE DINTRE FOSTELE HANGARE AU

VALOARE ISTORICĂ

POT FI PĂSTRATE, ÎN ÎNTREGIME SAU PARȚIAL. RULMENTUL OFERĂ UN SPAȚIU UNIC, CU UN CARACTER PUTERNIC, CARE AR PUTEA PLASA UN CONCEPT DE FESTIVAL ÎNTR-O LINIE DE RECONVERSIE CULTURALĂ.

Totodată, o a treia parte din vechea platformă industrială a fost transferată Primăriei Brașov în proprietate, în contul datoriilor la bugetul local, pe care societatea le acumulase în ultimii ani.

Institutul Național al Patrimoniului a realizat un studiu istoric în vederea regenerării urbane a acestei zone de peste 30 de hectare deținută de Primărie, care ar vrea să transforme locul în parc cu diverse alte funcțiuni pentru agrement. Primele intenții de a se construi pe acest loc datează din anii 1920, iar zona industrială a început să se

dezvolte pe lângă uzina IAR din vecinătate, care apoi s-a transformat în uzina Tractorul. O parte dintre fostele hangare au o valoare istorică și pot fi păstrate, în întregime sau parțial. În 1937 – 1938 s-au construit majoritatea clădirilor fostei uzine, fiind de fapt hangare ce deserveau Flotila 1 de Bombardament din Brașov.

Parc și demolări

Halele necesită reparații destul de costisitoare pentru a fi repuse în valoare, ținând cont că în toți acești ani au fost lăsate pradă degradării, dar și furturilor. De altfel, vegetația s-a dezvoltat necontrolat, astfel că în cadrul acestui studiu a fost analizată și latura peisagistică. Cea mai mare hală are 50.000 mp și ar putea avea potențial pentru dezvoltarea unor funcțiuni sportive. În interiorul unora dintre hale mai sunt încă utilaje, o parte dintre ele dispărând însă în mod „misterios”.

Acestea ar putea rămâne pe post de exponate într-un muzeu al industriei sau să fie valorificate la fier vechi.

De cealaltă parte, compania URB Bearings, controlată de omul de afaceri Ede Ederly, care deține cealaltă parte a platformei, își manifestase intenția de a demola 16 hale ale vechii fabrici, care sunt foarte degradate și nu mai pot fi refuncționalizate.

Şi în „ograda” acestuia sunt însă câteva clădiri care au valoare din punct de vedere patrimonial, în conformitate cu studiul istoric efectuat de Institutul Național al Patrimoniului, la co manda Primăriei Brașov.

În acest context, pentru a readuce la viață fosta platformă industrială, edilii brașoveni au demarat și un proces de adoptare a unor noi reglementări urbanistice, astfel încât lucrurile să fie foarte clare în ceea ce privește o viitoare dezvoltare imobiliară a zonei. Potrivit acestor reguli, vechile hale considerate cu valoare nu vor mai putea ajunge moloz, iar utilajele care vor mai rămâne, ținând cont că s-a cam furat ca-n codru, ar putea fi valorificate drept piese de muzeu.

Un eveniment de patrimoniu

Nu în ultimul rând, până la finalizarea acestui proiect, platforma industrială ar putea deveni gazda unui eveniment muzical, Electric Castle, care a fost însă amânat anul trecut de către organizatori. Patrimoniul a jucat mereu un rol

important în cultura Electric Castle. „Rulmentul oferă un spațiu unic, cu un caracter puternic, care ar putea plasa un concept de festival într-o linie de reconversie culturală, post-industrială, existentă în toată Europa și SUA, și inexistentă la noi”, spunea Ema Prisca, Chief Marketing Officer Electric Castle.

13 încercări eșuate de vânzare

Rulmentul a fost cea mai veche și cea mai complexă fabrică de profil din România și producea lagăre, angrenaje și organe mecanice de transmisie.

În decembrie 2008 s-a încercat privatizarea companiei, dar societatea care a cumpărat uzina, Tampa Resort, nu a achitat prețul de 35 de milioane de euro pe care s-a angajat să-l plătească, astfel încât privatizarea a fost anulată, în martie 2009. Aceasta a fost cea de a 13-a încercare de vânzare a uzinei de rulmenți. Sigur Imob SRL, deținută de omul de afaceri Ede Ederly, a achiziționat în 2010 opt hectare din suprafața fostei uzine, oferind prețul de pornire al licitației, de 2,6 milioane de euro.

Marca URB este pe piață din anul 1947 și este una apreciată, cunoscută atât pe piața internă, cât și pe piața internațională datorită unui raport calitate-preț foarte bun. Marca URB se adresează în general aplicațiilor industriale, atât ca rulmenți de primă dotare, cât și pentru înlocuiri, acoperind 80% din tipodimensiunile de rulmenți utilizați pe plan mondial.

De la prima fabrică privată a Brașovului, la o nouă zonă comercială și de locuințe

Uzina Fartec a fost prima fabrică privată a Brașovului și a intrat în faliment în 2006. A fost demolată, iar în locul acesteia s-au construit blocuri și spații comerciale.

DUPĂ ANUL 2.000 A ÎNCEPUT DECLINUL, IAR ÎN 2006, UZINA A INTRAT ÎN FALIMENT.

MAI AVEA ATUNCI

DOAR 400 DE ANGAJAȚI ȘI DATORII DE 691 DE MILIARDE DE LEI VECHI.

Fartec a fost prima uzină privată din Brașov, înființată în 1991. Era specializată în producția de produse din cauciuc și avea 1.600 de angajați. După anul 2.000 a început declinul, iar în 2006, uzina a intrat în faliment. Mai avea atunci doar 400 de angajați și datorii de 691 de miliarde de lei vechi. Fiscul a executat silit clădirile, terenurile și utilajele societății

Polonezii de la Echo Investment au fost primii care au vrut să investească în zonă. Au cumpărat terenul de 4 hectare cu 24 de milioane de euro. Conform planurilor de la acea vreme, pe locul fostei fabrici ar fi urmat să se ridice Mall-ul Korona, un centru cu 130 de magazine, centru de bowling, săli de cinema și 1.300 de locuri de parcare. Proiectul a fost însă abandonat. În 2012, compania a mai cumpărat două loturi de teren, cu o suprafață combinată de 9.000 de mp, din apropierea fostei fabrici, după care a semnat cu retailerul Carrefour, care ar fi urmat să fie ancora mallului Korona. În forma sa finală, mall-ul urma să aibă o suprafață închiriabilă de 36.000 de metri pătrați, investiția ridicându-se la circa 50 de milioane de euro.

Deși inițial valoarea investiției anunțată în 2008 pentru Korona Mall fusese de 150 de milioane de euro, un reprezentant al companiei declara, în 2011, că investiția calculată la prețurile actuale din piață se cifra la doar 80 de milioane

FEBRUARIE - MARTIE 2023 DE LA PRIMA FABRICĂ PRIVATĂ A BRAȘOVULUI, LA O NOUĂ ZONĂ COMERCIALĂ ȘI DE LOCUINȚE

de euro. „Achiziționarea acestor terenuri adiționale reprezintă o etapă crucială în dezvoltarea mall-ului Korona din Brașov. Terenul achiziționat va face posibilă creșterea suprafeței închiriabile, ceea ce va contribui la creșterea gradului de atractivitate a centrului comercial. Datorită acestei achiziții, Korona va fi cel mai mare și primul centru comercial și de divertisment din Brașov. Noile terenuri sunt importante deoarece oferă posibilitatea creșterii suprafeței închiriabile la 45.000 mp. Achiziția acestora coincide cu faza finală a negocierilor cu un chiriaș ancoră.

Aceasta înseamnă că primul proiect din afara Poloniei al companiei va intra curând în faza de construcție”, declara Marcin Materny, directorul departamentului de centre comerciale – proiecte internaționale din cadrul Echo Investment.

Deși era între cei mai bogați polonezi, și-a abandonat planurile din Brașov

În primă fază, Korona urma să aibă spațiu închiriabil de 36.000 mp pentru magazine și restaurante, pentru o zonă de divertisment cu șapte săli de cinema, iar următoarea fază ar fi adus un hypermarket, pe o suprafață de 10.000 mp.

Compania Echo Investments era controlată de Michał Sołowow, al treilea cel mai bogat polonez. Acesta deținea acțiuni la patru companii de stat din Polonia: Synthos, companie ce activează în domeniul chimicalelor, Rovese, produător de ceramică, Echo Investment, companie cu activități în domeniul imobiliar, și Barlinek, producător de pardosea. În martie 2012, averea acestuia era estimată de Forbes la 1,8 miliarde de dolari, însă nu a reușit să își ducă la bun sfârșit planurile de la Brașov.

Astfel, din cei 54.000 de metri pătrați, compania poloneză a cedat, în 2016, o suprafață de peste 4.000 de metri pătrați pentru o dezvoltare imobiliară și una de 1,5 hectare francezilor de la Carrefour România, pentru dezvoltarea unui hypermarket.

Care sunt noile planuri pentru zona Fartec

O parte din terenul vechii fabrici a fost preluat de către dezvoltatorul imobiliar brașovean Alphaville, care în 2018 a pus piatra de temelie pentru „Alphaville Arena”. Proiectul de regenerare urbană al dezvoltatorului brașovean a presupus construcția a trei noi imobile, cu câte 11 etaje și un total de peste 300 de locuințe, ultima etapă a ansamblului urmând să fie finalizată în toamna acestui an.

După deschiderea magazinului din cadrul AFI Brașov, francezii de la Carrefour au decis să își restructureze portofoliul de terenuri și au vândut imobilul companiei ieșene Cometex, divizia imobiliară a grupului Altex. Acesta ar urma să investească, în total, 61 de milioane de lei (12,2 milioane de euro) în construcția unui centru comercial. Prima etapă a fost definitivată și a presupus construcția unui hipermarket Kaufland. Următoarea etapă vizează amenajarea unui supermarket Lidl și a unei galerii comerciale.

O PARTE DIN TERENUL VECHII FABRICI A FOST PRELUAT DE CĂTRE DEZVOLTATORUL IMOBILIAR BRAȘOVEAN ALPHAVILLE, CARE ÎN 2018 A PUS PIATRA DE TEMELIE PENTRU „ALPHAVILLE ARENA”.

Urbanizarea fostei platforme Prefa

Terenul „vânat” inițial de americani pentru o afacere imobiliară a fost cumpărat de către brașovenii de la Urban Invest, care au demarat, în 2019, cel mai ambițios proiect din portofoliu.

Terenul fostei fabrici Prefa, care se întinde pe o suprafață de 10 hectare, a fost cumpărat în anul 2016 de către dezvoltatorul imobiliar brașovean Urban Invest, în schimbul sumei de 8 milioane de euro.

Terenul a aparținut companiei BJJ Proiecte Imobiliare, controlată de omul de afaceri american Jonathan Mann. Acesta plătise, în 2007, numai puțin de 50 de milioane de euro pentru a cumpăra terenul de la cunoscutul om de afaceri Ion Neculaie. Americanul avea planuri mari în Brașov, unde intenționa să construiască 10.000 de apartamente noi, în planul inițial fiind prevăzut și un bloc cu peste 30 de niveluri. Dacă visul i s-ar fi transformat în realitate, atunci am fi putut avea în orașul de sub Tâmpa cel mai mare ansamblu rezidențial din România. Investițiile erau estimate la 500 de milioane de euro.

În 2012 a început însă procedura de insolvență a BJJ Proiecte Imobiliare. Planul de reorganizare al companiei propunea construcția a peste 300 de locuințe pe terenul din Brașov, pentru a recupera o valoare cât mai mare din datorie, însă soluția nu a fost acceptată și societatea a intrat în faliment. Astfel, Piraeus Bank a avut de recuperat 34,8 milioane de euro de pe urma acestui proiect imobiliar, însă banca a fost acceptată în tabelul definitiv al creanțelor doar cu suma de 17,4 milioane de euro, deoarece, conform

legii, creditorul garantat nu poate înscrie o creanță mai mare decât valoarea activelor pe care le are debitorul. Piraeus a vândut terenul pentru a-și recupera banii, tranzacția imobiliară fiind parafată cu Urban Invest.

Planul dezvoltatorului imobiliar a fost de a amenaja o nouă zonă rezidențială și de birouri pe terenul care a rămas pârloagă de mai mulți ani, după ce vechea fabrică a fost demolată. Astfel, în primăvara lui 2019 au început lucrările de amenajare a noului complex Urban Plaza.

Cea mai înaltă clădire din Brașov

Urban Plaza este cel mai ambițios proiect al dezvoltatorului și va cuprinde 2.000 de apartamente cu structuri variate, cu suprafețe de până la 137 de metri pătrați. Fiecare apartament a fost proiectat cu spații vitrate mari. În plus, fiecare clădire a fost prevăzută cu locuri de parcare exterioare, subterane, dar și cu spații pentru depozitare suplimentare, la subsol. Fiind recunoscut pentru atenția la detalii și pentru dorința de a aduce elemente de noutate în piața imobiliară brașoveană, Urban Invest va construi în cadrul acestui complex și cea mai înaltă clădire din Brașov, cu o înălțime de peste 70 de metri și peste 20 de etaje. Este primul ansamblu rezidențial proiectat cu un centru wellness integrat, care va avea inclusă o piscină semiolimpică, un centru spa și de înfrumusețare, dar și o sală de fitness. Acestora li se va adăuga zona comercială, cu un supermarket, restaurante cu terase, bănci, farmacie, dar și un club al copiilor.

Blocuri cu 14 etaje, în locul Romradiatoare

ÎN 2017, TERENUL

Fabrica și-a relocat activitatea încă din 2007, însă investițiile imobiliare planificate au cam bătut pasul pe loc.

Începând cu anul 2007, compania brașoveană Romradiatoare Brașov și-a relocat activitatea din Bartolomeu pe strada Zizinului, în vecinătatea fostei societăți Organe de Asamblare. Astfel, terenul a fost eliberat și pregătit pentru o nouă dezvoltare imobiliară. Proiectele au avansat însă destul de timid în comparație cu alte zone ale orașului și prima clădire modernă care a prins contur în vecinătatea vechilor secții ale fabricii a fost cea a retailerului de electrocasnice Altex.

În 2017, terenul fostei fabrici a fost cumpărat cu 4 milioane de euro, de la omul de afaceri brașovean Maor Zinger, de către o companie ce aparține afaceristului clujean Ioan Tecar. Acesta și-a manifestat intenția pentru construcția unui complex rezidențial cu 400 de locuințe în locul fabricii. Zona de dezvoltare imobiliară a fost vizată și de Lidl, care a reușit să deschidă în septembrie 2021 noul magazin din acest perimetru, respectiv cel de-al IX-lea din municipiul Brașov.

Proiect respins de două ori

De cealaltă parte, proiectul rezidențial din acest perimetru a cam bătut pasul pe loc. Astfel, ansamblul propus, ce vizează construcția unor blocuri-turn cu 14 etaje, a fost anul

trecut de două ori în dezbaterea Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, însă nu a fost aprobat. Urbaniștii au respins și a doua oară conceptul arhitectural prezentat de către dezvoltator și au solicitat modificarea proiectului ce ar urma să fie edificat pe o suprafață de 30.000 mp. Practic, cei 13 membri ai comisiei de specialitate au solicitat reducerea regimului de înălțime. „Având în vedere inserția prezentată, pentru a proteja silueta zonei protejate, se va reduce regimul de înălțime în raport cu înălțimea Dealului Șprenghi”, se explica în raportul comisiei.

Romradiatoare a rămas printre puținele dintre vechile fabrici ale Brașovului care își continuă însă activitatea, fiind specializată în fabricarea și comercializarea schimbătoarelor de căldură pentru toate tipurile de autovehicule.

Hidro 2, platforma industrială readusă la viață de Bilka

ÎN 2015, ULTIMII 150 DE ANGAJAȚI AU FOST TRIMIȘI ACASĂ, IAR ÎN 2017, INSTANȚA A PRONUNȚAT FALIMENTUL HIDROMECANICA.

Odată cu trecerea anilor, declinul uzinei Hidromecanica a fost tot mai evident. Astfel, s-a ajuns ca, în 2009, Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov să scoată la licitație platforma Hidromecanica din Centrul Civic. După vânzarea și demolarea imobilelor uzinei de aici, muncitorii s-au retras în cel de-al doilea sediu, denumit Hidro II, din zona Tractorul - Rulmentul. Afacerea însă nu a mers, iar numărul angajaților s-a redus treptat, astfel că uzina a fost amenințată cu executarea de Electrica, la care avea cele mai mari datorii. În 2015, ultimii 150 de angajați au fost trimiși acasă, iar în 2017, instanța a pronunțat falimentul Hidromecanica.

platforma logistică necesară.

COMPANIA BILKA

EXPORTĂ, PRIN

INTERMEDIUL A PESTE

500 DE DISTRIBUITORI, ÎN BULGARIA, UNGARIA, REPUBLICA MOLDOVA, GERMANIA, POLONIA, SLOVACIA, OLANDA, AUSTRIA, IRLANDA ȘI UCRAINA.

Cele 9,5 hectare ale Hidromecanica II au fost cumpărate în 2017 de compania Bilka, lider al pieței de acoperișuri. Pentru achiziția acesteia, Bilka a plătit 5,5 milioane de euro, alte 25 de milioane de euro fiind alocate investițiilor. Din suprafața cumpărată, 20% va deservi divizia de rezidențial a Bilka, pentru depozitarea materiei prime, iar restul suprafeței va fi amenajată pentru divizia de industrial, respectiv hale de producție, de depozitare și

Astfel, în locul vechii fabrici comuniste de motoare și turbine, Bilka a amenajat o nouă fabrică de panouri termoizolante și profile industriale, care urmează să fie dată în funcțiune în etape, pe parcursul acestui an. În urma tranzacției de acum aproape șase ani, suprafața deținută de companie la Brașov a ajuns la un total de 14 hectare.

De la 500.000 de euro cifră de afaceri după un an de activitate, compania lui Horațiu Țepeș a depășit în cei 15 ani de activitate pragul de un miliard de lei cifră de afaceri. În plus, a fost menținut și numărul total de angajați, de aproximativ 600. Dintre aceștia, 100 sunt muncitori străini, care au fost integrați în echipa de producție încă de anul trecut.

„Dezrobirea” fabricii de ciocolată a Brașovului

Prima a fabrică de bomboane și ciocolată din Transilvania a fost înființată în 1899 la Brașov. A fost demolată în 2014, iar din 2018, în locul acesteia a fost deschis un Lidl.

Istoria produselor din ciocolată din România este legată de Brașov. În 1899 a luat ființă „Prima Fabrică de Bomboane și Ciocolată din Transilvania”, pe strada Alexandru Ioan Cuza, unde astăzi este un magazin Lidl. Micuța fabrică a supraviețuit celor două războaie mondiale și s-a extins începând cu anul 1921, reușind ca în 6 ani să își dubleze capacitatea de producție

Anul 1922 este cel în care frații Stollwerk din Bratislava deschid o altă fabrică de ciocolată în Brașov. În anul 1954 cele două fabrici se unesc, sub numele de Dezrobirea. În următorii ani își schimbă denumirea și continuă să producă bomboane și ciocolată, iar în anul 1990 devine societate pe acțiuni. În 1994, compania Kraft Foods se hotărăște să investească în România, achiziționând fabrica brașoveană și, odată cu aceasta, și marca Poiana. Istoria mărcii Poiana a început cu două sortimente de tablete de ciocolată și a ajuns la peste 25, care sunt produse însă acum în Bulgaria.

Compania Mondelez România a vândut fosta fabrică de ciocolată Poiana germanilor de la Lidl, la începutul lui 2014. Lidl România a plătit pentru achiziția terenului de 9.800 de metri pătrați, pe care odinioară se întindea fabrica Cibo, 2,170 milioane de euro, la un preț de aproximativ 220 de euro pe metrul pătrat. Retailerul intenționa să vândă o

parte din teren unei companii care să construiască un hotel, dar proiectul nu s-a mai concretizat nici până în ziua de astăzi.

Demolarea vechii fabrici de ciocolată s-a produs în 2014, iar supermarketul Lidl a fost deschis publicului în 2018.

Activitate mutată în Bulgaria

Kraft Foods a anunțat în 2008 că va închide fabrica de ciocolată de la Brașov, aceasta fiind singura unitate de producție la nivel local a companiei. Cei 440 de angajați ai fabricii au fost disponibilizați în mai multe etape, începând din luna iunie 2009. Potrivit conducerii companiei, motivul închiderii fabricii a fost imposibilitatea dezvoltării capacităților de producție Astfel, Kraft Foods a mutat o parte importantă a producției, cea de tablete de ciocolată, în Bulgaria. O mare parte dintre angajații companiei au fost preluați de firma Rap Confectionary, unde produc ciocolată pentru diverse branduri.

Parcările Brașovului, încotro?

În prezent, se plătește mai mult pe întreținerea parcărilor, decât se câștigă din taxe sau amenzi. Un studiu de oportunitate arată care ar fi soluțiile pentru a crește veniturile din exploatarea acestora, dar și cum ar putea rezolva Brașovul criza locurilor de parcare atât în zona centrală, cât și în cartiere.

Edilii brașoveni au întocmit un studiu de oportunitate pentru delegarea serviciului de administrare a parcărilor publice.

Acest document și-a propus să vină cu o analiză coerentă, sustenabilă și aplicabilă în cazul parcărilor orașului, având ca scop reglementarea statutului, a costului, a zonelor și veniturilor din gestionarea staționării pe termen

scurt a vehiculelor. Această analiză a dorit să ofere și soluții pentru un echilibru la bugetul aferent parcărilor, inclusiv sporind încasările din amenzi și parcări neplătite, urmărind descurajarea utilizării frecvente a autoturismului în zona centrală și încurajând mijloace alternative de deplasare.

„O politică de parcare impusă corect va genera, de asemenea, un procent

mai mare de parcări disponibile la orice moment dat, prin degrevarea acestora de utilizatorii neplătitori. Scopul prezentei Politici de Parcare a Municipiului Brașov este de a da o direcție clară și concretă pentru ca în următorii nouă ani, Primăria Brașov să-și prioritizeze acțiunile și resursele în cel mai optim mod pentru gestionarea spațiilor de parcare, în ansamblul lor, ca parte a planului integrat de mobilitate urbană. În vederea stabilirii acestui scop clar, este necesar să evaluăm scopul gestionării spațiilor de parcare în cadrul unei viziuni mai largi, luând în calcul strategiile, modelele și planurile de mobilitate urbană pentru alte orașe din România și Europa”, au precizat specialiștii care au realizat studiul.

Tarif mic, în comparație cu alte orașe

În primul rând, Brașovul câștigă prea puțin din parcări. Tariful de 3 lei pe oră în zona centrală este mult mai mic decât cel practicat de alte orașe cu profil similar (Timișoara, ClujNapoca, Oradea, Iași sau București – centru), astfel că este încurajată folosirea autoturismelor personale, după cum au constatat cei care au efectuat studiul. „În comparație cu alte orașe din lume, Brașovul se află în continuare printre destinațiile cu cea mai ieftină parcare la stradă. Acest fapt nu numai că încurajează turiștii să vină cu propriul autoturism până în zona centrală, ci și localnicii. Rezultatul este cel deja cunoscut, o

suprasolicitare a parcărilor disponibile și efectul de «spillover» vizibil în cartierele Prund și Șchei. Un bun control al prețului parcării pentru zona centrală reprezintă un mecanism foarte bun de reducere a traficului și a congestiei”, au menționat reprezentanții firmei care au elaborat studiul.

Se cheltuiește mai mult pe întreținerea parcărilor

Pentru anul 2020, veniturile încasate de primărie din parcările publice stradale au fost de 1.940.313 lei (total încasări: 10.607.596 de lei). În același an, numai cheltuielile cu marcaje și indicatoare rutiere pentru parcări au reprezentat aproape jumătate din aceste venituri. În anul 2021, aceste cheltuieli au ajuns chiar la 1.045.192 de lei, fără TVA, aproape cât încasările Primăriei din exploatarea parcărilor pe anul 2020. Raportat la cele 2.475 de locuri concesionate (până la finalul anului 2020), fiecare loc de parcare a generat mai puțin de 4,4 lei/zi, potrivit acestei analize.

În comparație, municipiul ClujNapoca încasează, în total, peste 18 milioane de lei pe an, din care aproximativ 10 milioane lei sunt folosite pentru investiții, preponderent construcția de parcări multietajate. Deși Brașovul se află pe locul 2 național în ceea ce privește numărul de locuri de parcare publice (rezidențiale și publice cu tarifare orară), în ceea ce privește veniturile, acesta se clasează abia pe locul 7. Astfel, un loc de parcare din

„ÎN COMPARAȚIE CU ALTE ORAȘE DIN LUME, BRAȘOVUL SE AFLĂ ÎN CONTINUARE PRINTRE DESTINAȚIILE CU CEA MAI IEFTINĂ PARCARE LA STRADĂ.”

UN LOC DE PARCARE DIN BRAȘOV A PRODUS, ÎN MEDIE, APROAPE DE CINCI ORI MAI PUȚINI BANI PE AN DECÂT UNUL DIN CLUJNAPOCA, RESPECTIV DOAR 117,59 LEI/AN.

Brașov a produs, în medie, aproape de cinci ori mai puțini bani pe an decât unul din Cluj-Napoca, respectiv doar 117,59 lei/an.

Necesitatea unui tarif „de lungă durată”

Sistemul tarifar al parcărilor este adesea folosit pentru a semnala ce tip de utilizatori sunt bineveniți - cu o distincție între parcarea „de scurtă durată” și cea „de lungă durată”. Scopul este de a utiliza tarife care descurajează, spre exemplu, navetiștii în încercarea lor de a parca pe tot parcursul zilei acolo unde există o cerere mare de locuri de parcare pentru utilizare de scurtă durată din partea cumpărătorilor. Tarifele ridicate se aplică pentru șederi de peste câteva ore în parcări de scurtă durată, descurajând astfel, în loc să interzică, parcarea pe perioade mai lungi. „Unul dintre aspectele cheie ale parcării pe termen scurt pentru

comerț îl reprezintă încurajarea rulajului de spații libere și realizând astfel o gestionare activă a utilizării spațiilor, prin intermediul regulamentelor și sancționărilor”, au punctat specialiștii care au efectuat studiul pentru Primăria Brașov.

Astfel, aceștia au recomandat demararea unui proiect pilot în 2022, care să cuprindă un mix de soluții menite a optimiza utilizarea și controlul parcărilor din Brașov. Printre acestea se numără amplasarea de senzori de parcare în parcarea de lângă Primărie și stabilirea unor reguli de utilizare, amplasarea de senzori de parcare în parcările publice stradale de lângă Parc și Livada Poștei, sistem de afișare a locurilor de parcare disponibile în Poiana Brașov, dar și testarea sistemului de obturare a parbrizului cu balize speciale, în cazul mașinilor pentru care nu a fost achitată taxa de parcare aferentă.

Parcare cu limită de o oră, în Centru

„Montarea senzorilor de parcare pe arterele rutiere în spațiile autorizate de parcare, precum și în zonele cu parcarea interzisă va eficientiza ocuparea și valorificarea locurilor de parcare autorizate, începând cu zona centrală, unde propunem a introduce, din 2023, limitarea parcării la două ore, iar din 2025, la o oră. În funcție de rezultatele proiectului pilot, propunem extinderea amplasării de senzori de parcare pe toate cele peste 15.000 de locuri publice de parcare cu plată din Brașov în perioada 2023 - 2024. Senzorii de parcare vor fi integrați în aplicația de parcare Brașov Parking

și vor ajuta cetățenii în găsirea unui loc de parcare liber în timp real, va crește gradul de ocupare a locurilor de parcare stradale

și va diminua poluarea grație diminuării distanței parcurse și a timpului necesar în găsirea locului de parcare liber. În etapa următoare vor fi testate mai multe tipuri de senzori de parcare sau camere video cu modul dedicat parcărilor și diferite aplicații de parcare, integrabile în aplicația Brașov Parking. Aplicația Brașov Parking va avea o versiune mobilă (pe platformă Android și iOS), dar și interfață web, pentru a facilita folosirea ei în contextul înmulțirii în România și în lume a aplicațiilor de parcare”, au explicat autorii studiului.

Ridicările și blocatoarele, o necesitate

Pentru o mai bună impunere a

disciplinei de parcare și de plată, aceștia le mai recomandă edililor și achiziția unor utilaje care să se ocupe de ridicarea mașinilor parcate neregulamentar sau a celor care nu au plata efectuată, precum și a unor sisteme de blocare a roților autovehiculelor, în cazul celor care au mai multe amenzi neplătite, astfel încât să fie determinați să își achite creanțele.

În plus, se impune elaborarea unor de studii de fezabilitate pentru spațiile de parcare noi, în fiecare cartier, pentru rezidenți și pentru vehicule de transport marfă și/ sau persoane. Specialiștii au identificat și câteva terenuri unde ar putea fi amenajate astfel de parcări.

În prezent, sunt 42.657 de locuri rezidențiale de parcare, dintre care aproximativ 3.000 nu sunt contractate, 1.626 fiind atribuite persoanelor juridice și restul, persoanelor fizice. 10% dintre acestea ar trebui rezervate pentru vizitatori, mai menționează autorii studiului.

Locurile rezervate pentru instituții ar trebui să devină publice în anumite intervale orare

În urma auditului asupra spațiilor de parcare, specialiștii au constatat că sunt unele instituții publice care au „parcări private” și în care accesul este restricționat cu barieră sau poartă.

„MONTAREA

SENZORILOR DE PARCARE PE ARTERELE

RUTIERE ÎN SPAȚIILE

AUTORIZATE DE PARCARE, PRECUM ȘI ÎN ZONELE CU PARCAREA INTERZISĂ VA EFICIENTIZA

OCUPAREA ȘI

VALORIFICAREA

LOCURILOR DE PARCARE AUTORIZATE.

SE IMPUNE

ELABORAREA

UNOR DE STUDII DE FEZABILITATE

PENTRU SPAȚIILE DE PARCARE NOI, ÎN FIECARE CARTIER, PENTRU REZIDENȚI ȘI

PENTRU VEHICULE DE TRANSPORT MARFĂ ȘI/ SAU PERSOANE.

de parcare Brașov Parking

UN STOC IMPORTANT DE PARCĂRI LA POALELE TÂMPEI ESTE CEL AL CENTRELOR COMERCIALE, PESTE 10.000 DE LOCURI.

În urma inventarului efectuat în perioada octombrie 2021 – ianuarie 2022, au fost identificate 3.294 de astfel de locuri de parcare, dintre care 2.400 sunt la Universitate. „Propunerea noastră este de a pune la dispoziția instituției respective locurile de parcare rezervate și/sau utilizate strict necesare pentru flota proprie și angajații cu nevoi speciale, cu titlu gratuit sau contra cost. Pe timpul zilei, capacitatea de parcare nerezervată poate fi accesată și utilizată, pe timp limitat, contra cost (cu sau fără perioadă de grație) ,de către vizitatori, cetățeni și contribuabili pentru staționare și/sau parcare. De asemenea, propunem ca pe timpul nopții și în zilele legal nelucrătoare, aceste locuri de parcare nerezervate să fie valorificate ca și locuri rezidențiale de parcare”, recomandă autorii studiului.

Parcări de reședință pe timp de noapte, la mall

sunt utilizate intens în cursul zilei, noaptea rămân în mare parte goale. Importanța lor este însă foarte mare în cartierele dense de locuințe colective, unde presiunea pe locurile de parcare este foarte mare. În aceste zone, deschiderea parcărilor către rezidenți pe parcursul nopții ar putea reduce presiunea pe stocul existent de parcări”, este soluția propusă de către specialiști pentru a rezolva parțial criza locurilor de parcare de reședință.

SE PROPUNE CA ÎN

PERIOADA 2023-2024

SĂ SE AMENAJEZE

TOATE LOCURILE DE PARCARE STRADALE POSIBILE, ÎNCEPÂND CU STRĂZILE CU SENS UNIC, INCLUSIV ÎN ZONELE DE CASE.

Un stoc important de parcări la poalele Tâmpei este cel al centrelor comerciale, peste 10.000 de locuri. „Cea mai mare parte a acestora e localizată la periferie (DN1 – zona Selgros/ Carrefour/ Metro și DN73). Doar AFI Mall are o poziție mai centrală, deservind practic toți generatorii de trafic din apropiere. După deschiderea parcării de peste 900 de locuri, cererea pentru locurile de parcare pe strada Nicolae Titulescu a scăzut semnificativ. Un caz aparte este reprezentat și de centrele comerciale de dimensiuni medii din rețelele Lidl, Kaufland sau Penny, care beneficiază de un stoc important de parcări și sunt amplasate, de regulă, în cartierele rezidențiale cu o densitate mare a populației. Parcările marilor centre comerciale

Totodată, din cauza lipsei de parcări, în zonele de blocuri, mașinile sunt staționate pe stradă sau pe trotuare. „Pentru ameliorarea acestei situații și pentru valorificarea eficientă a domeniului public, propunem ca în perioada 2023-2024 să se amenajeze toate locurile de parcare stradale posibile, începând cu străzile cu sens unic, inclusiv în zonele de case. Primul pas este de a le delimita și amenaja prin trasarea cu vopsea de culoare albastră și numerotarea locurilor de parcare”, au explicat specialiștii.

Soluții și pentru turiști

În ceea ce privește afluxul de a scăzut semnificativ. Un caz apar-

mașini ale turiștilor, specialiștii au propus amenajarea unor parcări de tip „park & walk”, situate la marginea zonei centrale. Acestea au ca principal rol transferul de la deplasarea cu autoturismul către mersul pe jos, dar mai ales pe parcursul nopții își păstrează și rolul de parcare rezidențială sau pentru turiști. De exemplu, unitățile de cazare din centrul Clujului oferă un loc de parcare gratuit în parcarea multietajată de la Sala Polivalentă, aflată la marginea zonei centrale. În acest fel, turiștii sosiți pot parca pe termen scurt în apropierea unității de cazare (până la mutarea bagajelor), urmând să lase apoi autoturismul într-o parcare multietajată mai îndepărtată.

„Pornind de la un preț bine reglat la parcarea la stradă în centru, nevoia de parcări la marginea centrului este susținută în Cluj-Napoca și de dezvoltatori privați, care au început să construiască parcări (ex. Parking Cimitirul Central). Municipiul Sibiu a adoptat o strategie similară, investind treptat în parcări la marginea zonei centrale (Parcare Continental Forum, Parking Teatru, Parking Gară sau Parking Piața Cibin – în curs de amenajare), dar și în parcări în lungul străzii, prin amenajare de sensuri unice. Totuși, deși în prezent, Municipiul Sibiu deține un stoc mai mare de parcări în interiorul și în jurul centrului istoric, parcările deja puțin mai îndepărtate de intrarea în zona de interes sunt sub utilizate, cum ar fi, de exemplu, Parking Teatru, unde, de regulă, peste 40% din locurile de parcare sunt libere. În cazul Brașovului, la marginea zonei centrale se află o singură parcare multietajată (Parcarea de la Regina Maria), care însă nu oferă pachete pentru turiști

Ținte propuse până în 2035:

• 6 milioane de lei venituri anuale din parcare reinvestite;

• 10% din parcările publice (destinație și rezidențiale) se află în parcări multietajate;

• Serviciu de parcări digitalizat în totalitate;

• 10 parcări de transfer amenajate la marginea centrului și la principalele porți de intrare în oraș;

• Parcări în spic sau perpendiculare pe artere de categoria I și II;

• 30.000.000 de lei încasări anuale din parcare, reinvestite în proiecte de mobilitate urbană;

• Pe mai puțin de 5% din străzi să se mai parcheze neregualemntar (pe prima bandă sau pe trotuar).

și păstrează doar un număr limitat de abonamente pentru rezidenți și angajați. Mai există parcarea de la magazinul Universal/ Star, care este tarifată la oră, și parcările de la Primărie, Livada Poștei și din lungul Bd. Eroilor. Acest cumul de parcări are rolul de a prelua cererea de parcare pentru zona centrală, astfel încât turiștii și vizitatorii să parcheze la marginea centrului istoric, continuând deplasarea pe jos”, au exemplificat autorii studiului.

ÎN CAZUL BRAȘOVULUI, LA MARGINEA ZONEI

CENTRALE SE AFLĂ

O SINGURĂ PARCARE

MULTIETAJATĂ (PARCAREA DE LA REGINA MARIA), CARE ÎNSĂ NU OFERĂ

PACHETE PENTRU TURIȘTI

ȘI PĂSTREAZĂ DOAR

UN NUMĂR LIMITAT DE

ABONAMENTE PENTRU

REZIDENȚI ȘI ANGAJAȚI.

Cât te costă când îți pleacă un angajat?

150.000 de euro pentru un inginer software, prețuri calculate la firme din România.

Hai să vorbim azi despre un subiect fierbinte și foarte important, care n-o să convină multora dintre cei care citesc acest articol: cât ne costă când pierdem un angajat? Câți bani pierde, de fapt, o organizație atunci când îi pleacă un om?

Cu siguranță, știm cu toții că există o rată de plecări naturală din orice fel de organizație. Sunt oameni care se pensionează, pleacă din țară, mor, își schimbă meseria sau se căsătoresc și se mută în alte părți. În general, procentul acesta variază între 5% și 10% din numărul total de angajați, iar în perioade mai dificile (cum au fost anii pandemiei, de exemplu) poate să ajungă la 12% sau chiar 15%, în anumite sectoare ale economiei.

Însă știm cu toții că, în foarte multe dintre organizațiile de la noi, rata de turnover sau de atriție (termen specific profesioniștilor HR), reprezentând procentul celor care pleacă de bunăvoie dintr-o organizație, ajunge de multe ori și la 40, 50, 60 sau chiar 100% într-un an.

Practic, atunci când ai o rată de turnover (în limbajul specific HR se mai numește și „atriție”, desemnând angajații care părăsesc voluntar o organizație) de 50% și tu ai, în general, 1.000 de angajați, înseamnă că în decursul unui an pierzi 500 de angajați din interiorul organizației, ceea ce duce la un cost uriaș, pe care, din păcate, foarte puține organizații îl calculează și foarte puține îl conștientizează.

EXPERȚII ÎN

MANAGEMENTUL

CAPITALULUI UMAN

SUNT ÎN MAJORITATE

DE ACORD CĂ PREȚUL

TOTAL AL PIERDERII

UNUI ANGAJAT

VARIAZĂ, ÎN CELE MAI

MULTE CAZURI, ÎNTRE

4 ȘI 24 DE SALARII

BRUTE LUNARE ALE RESPECTIVULUI

PROFESIONIST.

ASTA ESTE CEEA CE

SPUNE LITERATURA

ACADEMICĂ ȘI

ESTE VALABIL CAM

ORIUNDE ÎN LUME, ÎN

ȚĂRILE DEMOCRATICE

ȘI CU ECONOMII

DEZVOLTATE.

FIINDCĂ SUNT GREU DE

CALCULAT CONTABIL

ÎN MOD DIRECT,

COSTURILE SOFT

SUNT EXPRIMATE CA

DUBLUL COSTURILOR

HARD, CARE SUNT

UȘOR DE IDENTIFICAT

ȘI CALCULAT LA

FIECARE LEU. COSTUL

TOTAL AL PIERDERII

UNUI ANGAJAT SE

CALCULEAZĂ DUPĂ

FORMULA SIMPLĂ:

COST TOTAL = COST

HARD ÎNMULȚIT CU

TREI.

Experții în managementul capitalului uman sunt în majoritate de acord că prețul total al pierderii unui angajat variază, în cele mai multe cazuri, între 4 și 24 de salarii brute lunare ale respectivului profesionist. Asta este ceea ce spune literatura academică și este valabil cam oriunde în lume, în țările democratice și cu economii dezvoltate.

Fie că este Blue Collar, adică om cu guler/halat albastru (muncitor necalificat, vânzător la supermarket, instalator în construcții, orice altă profesie care nu presupune studii universitare și muncă într-un birou), fie că este White Collar (gulerul alb de cămașă, specific absolvenților de facultăți, cu roluri mai degrabă intelectuale), omul care pleacă dintr-o firmă produce acelei firme o daună financiară egală, de multe ori, cu salariul său brut pe doi ani.

Dar există tot mai multe excepții, care duc acest cost total la sume și

mai mari, de până la 60 de salarii lunare brute. În economia cunoașterii, adică în industriile creative, în software, în marketing, e-commerce și comunicare, în arhitectură și design, în electronică și telecomunicații de ultimă generație, în tot ceea ce înseamnă valoarea economică produsă din inteligența umană, din informație și din creativitatea oamenilor, acest cost poate fi egal cu salariul brut total pe o perioadă de până la cinci ani.

Vorbim, desigur, în acest caz de oameni-cheie în organizații, ca de exemplu, un director de vânzări, un arhitect software, un manager foarte priceput de produse digitale complexe, un manager de securitate a datelor sau de un director de inovație care dezvoltă soluțiile tehnologice ale unei companii mari. Practic, atunci când pierzi un astfel de om strategic, costurile sunt de multe ori uriașe și pot să ducă și la falimentul firmei.

Costuri hard și costuri soft. Cele soft, mai grele decât cele hard

Atunci când vorbim despre costul pierderii unui angajat, avem două categorii de costuri: cele hard și cele soft. Costurile hard sunt, în general, cele care se referă la cheltuieli vizibile, directe și tangibile, lucruri care se pot măsura material foarte ușor și pe care le identificăm cu toții foarte ușor.

Pe de altă parte, costurile soft sunt unele mai puțin tangibile, mai subtile, mai greu vizibile la prima mână și mai puțin posibil de calculat material în mod direct. Însă, o să vedem împreună că ele sunt foarte importante și, surpriză, sunt de două ori mai mari decât costurile hard.

Cercetările experților din domeniul managementului HR și calculele pe care le-am efectuat împreună cu mai multe companii din România cu care am colaborat în programe de cercetare și consultanță arată că, în general, costurile hard se cifrează la 33% din costul total, ceea ce înseamnă că și costurile soft se duc undeva la 67% din total.

Fiindcă sunt greu de calculat contabil în mod direct, costurile soft sunt exprimate ca dublul costurilor hard, care sunt ușor de identificat și calculat la fiecare leu. Costul total al pierderii unui angajat se calculează după formula simplă: cost total = cost hard înmulțit cu trei

Cele mai cunoscute și utilizate costuri hard

Iată o listă cu câteva dintre costurile hard, pe care cu toții le cunoaștem:

 costurile de recrutare și selecție - în momentul în care îți pleacă un om, va trebui să declanșezi un nou proces de recrutare, ceea ce înseamnă că vei aloca oameni, timp, salarii, comisioane, abonamente pentru diverse servicii și costuri de comunicații, astfel încât să atragi potențiali profesioniști din piață care să ocupe un post la tine în organizație;

 costurile de publicitate și relații publice - va trebui să plătești reclame în ziare, pe panouri, în oraș, pe internet, bannere și tot felul de alte elemente de comunicare și să participi la târguri de joburi, astfel încât informația să ajungă la cei pe care îi țintești;

 costurile de onboarding, de integrare - acestea apar imediat după ce îl aduci în organizație pe nou-venit, deoarece trebuie să-l instalezi și să îl pregătești. Ai costuri de învățare, instruire și pregătire, dar și costuri cu echipamente noi. Trebuie să-i pregătești instrumente noi și personalizate de lucru, uniformă, aplicații digitale, abonamente la servicii și tot felul de lucruri de care are nevoie;

 costurile performanței reduse - omul acesta are o performanță redusă, întrucât, în primele luni, cu siguranță nu va ajunge să aibă randamentul pe care îl avea un angajat experimentat, respectiv cel care ți-a plecat. În cazul profesiilor puțin calificate, perioada de creștere durează minim trei-șase luni, pe când în cazul profesiilor mai complexe, noul venit poate ajunge la randament înalt chiar și după un an sau 18 luni;

 costurile de înlocuire temporară

ÎN CAZUL PROFESIILOR

PUȚIN CALIFICATE, PERIOADA DE CREȘTERE DUREAZĂ

MINIM TREI-ȘASE LUNI, PE CÂND ÎN CAZUL

PROFESIILOR MAI

COMPLEXE, NOUL VENIT POATE AJUNGE LA RANDAMENT ÎNALT CHIAR ȘI DUPĂ UN AN SAU 18 LUNI.

TOT FELUL DE LUCRURI

PE CARE I LE-AI OFERIT DEMISIONARULUI, LE-AI PLĂTIT ȘI EL NU

LE MAI CONSUMĂ, REPREZINTĂ BANI ARUNCAȚI.

POȚI SĂ AI UN PROCES DE RECRUTARE ȘI

SELECȚIE CARE NU

ESTE NEAPĂRAT

FOARTE EFICIENT SAU

FOARTE INTELIGENT

ȘI POȚI ADUCE ÎN

ORGANIZAȚIE UN

OM CARE NU SE

POTRIVEȘTE ÎN

ACEL ROL SAU NU

E COMPATIBIL CU

CULTURA ECHIPEI.

ASTFEL, VA TREBUI

SĂ ELIMINI ACEA

PERSOANĂ DUPĂ CELE

3 LUNI DE PROBĂ SAU

POATE MAI ÎNCOLO, ȘI

SĂ REIEI PROCESUL, CEEA CE ÎNSEAMNĂ, EVIDENT, ALTE COSTURI;

- de multe ori nu reușești să angajezi oamenii imediat când ai nevoie și atunci, pentru o vreme, ai niște costuri de înlocuire temporară. Poți să închiriezi forță de muncă de la diverse agenții sau poți să aduci oameni din alte departamente ori foști angajați, pensionari de exemplu, care să îndeplinească acel rol pentru o perioadă;

 beneficiile, echipamentele și alte avantaje achiziționate și abandonate de demisionar - tot felul de lucruri pe care i le-ai oferit demisionarului, le-ai plătit și el nu le mai consumă, reprezintă bani aruncați: unele sunt uzate, altele sunt personalizate, iar altele pur și simplu sunt perisabile și nu se mai folosesc în scopul firmei;

 relocare și prime de instalare - fie pentru cel plecat, fie pentru

noul venit, fie pentru amândoi, este posibil să trebuiască să plătești niște sume importante pentru a-l muta în altă localitate, a-i oferi o locuință, a-i aduce și familia, și copiii, a-i angaja și soția și a-i oferi poate și alte servicii de transport, imobiliare și un bonus de instalare;

 angajările greșite - poți să ai un proces de recrutare și selecție care nu este neapărat foarte eficient sau foarte inteligent și poți aduce în organizație un om care nu se potrivește în acel rol sau nu e compatibil cu cultura echipei. Astfel, va trebui să elimini acea persoană după cele trei luni de probă sau poate mai încolo și să reiei procesul, ceea ce înseamnă, evident, alte costuri;

 angajările eșuate - sunt candidați care abandonează procesul

de recrutare în faze avansate ale acestuia sau care parcurg întregul proces și, după câteva zile de lucru, își dau seama că nu le place sau primesc o ofertă mai bună în altă parte. Acest lucru se întâmplă tot mai des;

 comisioane și costuri de agențicând folosești agenții de recrutare, trebuie să le plătești niște costuri operaționale ale serviciilor prestate, dar și comisioane.

Lista aceasta nu cuprinde toate costurile hard, ci doar cele mai importante dintre acestea, pe care le cunoaștem cu toții. Cu ajutorul fiecărui punct din listă, orice manager sau antreprenor, ajutat de un contabil bun, va putea aproxima suma totală specifică pierderii fiecărui post specific firmei sale.

Costurile soft: subtile, complexe și dureroase pe termen lung

Aceste costuri sunt mai dificil de identificat, întrucât, de multe ori, nu le conștientizăm. Din păcate, trebuie să înțelegem că ele sunt mult mai costisitoare decât

costurile hard. Iată care sunt cele mai importante dintre costurile soft:

 productivitate scăzută, scăderea calității, scăderea cifrei de afaceri, probleme de cash flow - când pleacă un om din echipă, acea echipă nu mai performează la nivelul maxim, ceea ce înseamnă de multe ori scăderea calității, a cifrei de afaceri și de foarte multe ori implică și defecțiuni de cash-flow. Astfel, nu mai ai aceleași încasări programate și poate ești nevoit să apelezi la un credit, care vine cu niște dobânzi;

 costuri morale, precum motivație, încredere, angajament, implicare, comunicare, inițiativă, performanță redusă - echipa din care a plecat un om poate să aibă o motivație scăzută, iar încrederea, implicarea și relațiile de armonie dintre oameni se pot pierde. Americanii numesc acest lucru „engagement”. Se pot pierde informații, apar deficiențe de comunicare, oamenii încep să nu mai aibă același grad de inițiativă și, evident, unii oameni din echipă

CÂND PLEACĂ UN OM DIN ECHIPĂ, ACEA ECHIPĂ NU MAI PERFORMEAZĂ LA NIVELUL MAXIM, CEEA CE ÎNSEAMNĂ DE MULTE ORI SCĂDEREA CALITĂȚII, A CIFREI DE AFACERI ȘI DE FOARTE MULTE ORI IMPLICĂ ȘI DEFECȚIUNI DE CASH FLOW.

CEL PLECAT IA CU

EL O MULȚIME DE INFORMAȚII, ABILITĂȚI, CUNOȘTINȚE, METODE, PRACTICI, PRICEPERI, REȚETE ȘI RELAȚII PERSONALE, CARE SUNT GREU DE REPLICAT, PĂSTRAT

ȘI TRANSMIS CĂTRE CEILALȚI. INFORMAȚIA ÎNSEAMNĂ AZI TOT

MAI MULT VALOARE ECONOMICĂ, ÎN ACEST CAZ PIERDUTĂ.

pot avea o performanță redusă.

 pierderi de reputație, loialitate și credibilitate - în oraș se poate auzi faptul că oamenii pleacă de la firma ta, astfel încât mulți recrutori vor începe imediat să abordeze direct angajații cu propuneri de angajare și salarii un pic mai bune. Acest lucru presupune costuri de reputație scăzută, de credibilitate redusă și de atractivitate negativă, care vor dura mult timp. Reputația se strică instantaneu, însă se repară foarte greu și cere mult timp, efort și investiții materiale pentru reconstrucția unei percepții favorabile.

 costurile climatului din echipă, precum conflictele, nemulțumirile și disputele - se naște toxicitatea acută a mediului de lucru, angajații încep să se certe și apar conflictele, fiindcă aceștia sunt mai încărcați din cauza faptului că un om a plecat și întreaga muncă se împarte la mai puțini. Apar tensiuni, nemulțumiri, dispute de ierarhie și putere și sunt contestați liderii echipei și chiar managerii firmei. În loc să

lucreze, oamenii se ceartă sau duc dispute absolut neproductive;

 cunoașterea pierdută, respectiv informații, competențe, conexiuni personale sau relații - cel plecat ia cu el o mulțime de informații, abilități, cunoștințe, metode, practici, priceperi, rețete și relații personale, care sunt greu de replicat, păstrat și transmis către ceilalți. Informația înseamnă azi tot mai mult valoare economică, în acest caz pierdută;

 pierderea de informații strategice sau secrete operaționale/profesionale - anumite lucruri despre procesele interne ale organizației, date despre prețurile cu care cumperi sau despre prețurile cu care vinzi, baza de date cu clienții sau cu furnizorii sunt informații secrete, care s-ar putea să ajungă pe mâinile cui nu trebuie, când omul pleacă cu ele;

 riscul pierderii unor parteneri, clienți sau furnizori - se pot rupe niște relații cu clienții, furnizorii sau alți parteneri, pe care le întreținea persoana care a plecat. Acest lucru duce deseori la insatisfacția

clienților și la întârzieri de plăți, scumpirea materiilor prime ori apariția de facturi neachitate;

 scăderea creativității și disponibilității pentru îmbunătățire și inovare - în tensiunea unei echipe din care pleacă oameni, cei rămași nu mai sunt atât de dispuși să participe cu idei sau să vină cu propuneri noi. Aceștia simt că lucrurile se strică și atunci, nivelul lor de implicare și, implicit, nivelul lor de imaginație și de creativitate scade. Capacitatea de inovare și adaptare a firmei la noile condiții de piață scade și ea;

 costuri de siguranță psihologică, respectiv insecuritate, intoleranță, agresivitate, epuizare - tensiunea care se simte în interiorul echipei care pierde oameni poate să ducă la excese, explozii de nervozitate, stres, anxietate, depresie, abuz psihic, suprasolicitare și burnout, epuizare fizică și/sau nervoasă. Organizațiile unde siguranța psihologică este la niveluri joase nu reușesc să performeze și să inoveze, deci devin în timp necompetitive;

 costuri cu alte demisii ori plecări corelate sau recrutări făcute de competitori - când ajunge într-o altă organizație și se simte bine integrat, omul se gândește să își cheme și colegii cu care se înțelegea bine sau este întrebat dacă nu poate intermedia accesul recrutorilor la foștii săi colegi. Un om pierdut înseamnă un risc major să pierzi și alți oameni din aceeași echipă, dacă nemulțumirile celui plecat sunt valabile și pentru ceilalți;

 costurile unui nou ciclu FSNPorice echipă parcurge un ciclu de evoluție: adică forming, storming,

norming, performing. În primă fază, noii colegi constituie echipa, apoi își dispută întâietatea, se stabilește o ierarhie până se cunosc între ei, după care își stabilesc niște reguli și niște procese de lucru, niște reguli pe care agreează să le respecte și abia în final se ajunge la obținerea performanței. Când unul sau mai mulți membri ai echipei se schimbă, acest ciclu FSNP trebuie să fie reluat.

Cât costă pierderea unui angajat în România?

Am calculat cât costă pierderea unui om în România și am pregătit două exemple. Am făcut calculele acestea cu mai multe organizații cu care colaborez în programele mele de training și consultanță. Primul exemplu vine din sectorul de producție industrială, unde vorbim despre muncitori, adică blue collars.

Costurile hard pe care le-am calculat cu mai multe organizații variază între 3.500 și 6.000 de euro pe angajat, ceea ce înseamnă automat că pierderile soft, duble ca valoare, sunt de 7.000 până la 12.000 de euro. Cu alte cuvinte, costul total al pierderii unui muncitor dintr-o fabrică din România este undeva între 10.500 și 18.000 de euro.

Şi ca să fie lucrurile și mai clare în înțelegerea proporțiilor daunelor, am făcut un pic de matematică. Am luat ca un cost mediu al pierderii unui angajat blue collar suma de 15.000 de euro și, dacă ne gândim că o fabrică cu 1000 de angajați pierde astăzi, în medie, cam 400 de angajați într-un an, costul total înseamnă 400 de

ȘTIM FOARTE BINE CĂ, DE CELE MAI MULTE

ORI, OAMENII PLEACĂ

DIN ORGANIZAȚII DIN CAUZA MANAGERILOR, FIE DIN CAUZA UNOR

INFLUENȚE DIRECTE

ALE ACESTORA SAU

DIN CAUZA FAPTULUI

CĂ NU GĂSESC ÎN

ORGANIZAȚIE LUCRURI

PE CARE ȘI-AR DORI

SĂ LE GĂSEASCĂ ȘI PE

CARE, EVIDENT, TOT

MANAGERII AR TREBUI

SĂ SE GÂNDEASCĂ SĂ

LE OFERE.

oameni înmulțit cu 15.000 de euro pe om, adică vreo 6.000.000 de euro. Da, este șocant: 6 milioane de euro. S-ar putea ca suma aceasta să fie chiar mai mare decât cifra de afaceri a firmei, fiind destul de importantă, dacă o raportăm la cifra de afaceri totală a organizației.

De aceea este foarte important să facem aceste calcule, întrucât, doar în momentul în care punem mâna pe ele și le înțelegem corect anvergura și impactul, ne vom da seama că avem o mare problemă de management, pe care va trebui urgent s-o rezolvăm. Ca să comparăm cifrele din România cu unele din afară, am luat date dintr-un studiu recent, care arată că în Marea Britanie, costul calculat pentru pierderea unui angajat blue collar este de 25.000 de lire sterline. Cred că dacă noi am

calculat cu 15.000 de euro, putem agrea că avem o cotație validă.

Pentru al doilea studiu de caz, mergem în industria de software. Am discutat cu foarte mulți manageri de organizații IT din România și cu unii dintre ei am avut interesul și curiozitatea să facem aceste calcule, care probabil vă vor speria.

În IT, costul hard este între 15.000 și 50.000 de euro pe om, depinzând de nivelul de senioritate, de aria de expertiză și de complexitatea proiectelor în care lucrează. Ceea ce ne arată că pierderea soft este între 30.000 și 100.000 de euro. Asta înseamnă că, atunci când pierzi un senior, precum un arhitect de software sau un CTO, s-ar putea să pierzi în total 150.000 de euro. Dar, în general, în IT, în România, când pierzi un om

EDIE GOLDBERGARTICOL PUBLICAT DE PLATFORMA GOBANKINGRATES

cu experiență și expertiză medie, costul total este între 45.000 de euro și 150.000 de euro. Acest interval este suficient de acoperitor pentru întreaga industrie.

Şi acum, hai să ne uităm la o firmă IT medie, care să spunem că are 100 de angajați. Dacă firma are un turnover de 40%, ceea ce se întâmplă cu destul de multe organizații software din România, în ultimii ani, și dacă luăm o pierdere de 60.000 de euro corespunzătoare unui angajat cu experiență medie, înmulțind cu cei 40 de oameni pe care îi pierde, costul acelei companii doar cu pierderea de capital uman este de 2.400.000 de euro. Două milioane și patru sute de mii de euro într-un an. Doare rău!

Ca să nu credeți că scot informațiile acestea din burtă, am un citat al unui președinte al unei companii de consultanță în HR.

Acesta se numește Edie Goldberg și, într-un articol publicat de platforma GoBankingRates, susține:

„Costul real al pierderii unui angajat se încadrează între 33% și 200% din salariul anual brut al acestuia. O organizație cu 100 de angajați care oferă un salariu mediu anual brut de 50.000 de dolari și are o rată de turnover de 30% va avea un cost de pierdere și înlocuire a forței de muncă încadrat între 495.000 de dolari și 3.000.000 de dolari pe an. Circa 67% din acest preț plătit de organizații reprezintă costuri soft, adică productivitate pierdută, cunoștințe și competențe pierdute, erori etc., iar 33% din aceste costuri sunt costurile hard, adică tot ce cheltuim pentru recrutare, selecție, înlocuire temporară.”

Trei întrebări pentru managerii din România

În încheiere, voi adresa trei întrebări managerilor de organizații din România.

Ştim foarte bine că, de cele mai multe ori, oamenii pleacă din organizații din cauza managerilor, fie din cauza unor influențe directe ale acestora sau din cauza faptului că nu găsesc în organizație lucruri pe care și-ar dori să le găsească și pe care, evident, tot managerii ar trebui să se gândească să le ofere.

Prima întrebare:

Ați calculat vreodată în mod serios aceste costuri?

Ce vă împiedică să o faceți?

A doua întrebare:

Ați raportat vreodată aceste costuri către acționari?

Pentru că dacă oamenii care dețin compania ar ști ce bani pierd prin pierderea de capital uman, s-ar putea să se gândească să schimbe ceva în firmă. Poate ar schimba managementul, nu?

A treia întrebare:

De ce nu sunt incluse aceste costuri în rapoartele financiare de sfârșit de an?

De ce vedem acolo doar profit, dividende și alte lucruri care arată bine și nu vedem cât de mulți bani ar fi putut face organizația dacă n-ar fi pierdut de-a lungul acelui an foarte mulți angajați, foarte mult capital uman?

ÎN IT, COSTUL HARD

ESTE ÎNTRE 15.000

ȘI 50.000 DE EURO PE OM, DEPINZÂND DE NIVELUL DE SENIORITATE, DE ARIA DE EXPERTIZĂ ȘI DE COMPLEXITATEA

PROIECTELOR ÎN CARE

LUCREAZĂ. CEEA CE NE

ARATĂ CĂ PIERDEREA SOFT ESTE ÎNTRE

30.000 ȘI 100.000 DE EURO. ASTA ÎNSEAMNĂ CĂ, ATUNCI CÂND

PIERZI UN SENIOR, PRECUM UN ARHITECT DE SOFTWARE SAU

UN CTO, S-AR PUTEA

SĂ PIERZI ÎN TOTAL 150.000 DE EURO.

ILUSTRAȚII: WWW.FREEPIK.COM

Radu Hossu a strâns donații de 300.000 de euro pentru Ucraina

Radu Hossu a reușit să mobilizeze mii de români, după invadarea Ucrainei de către Rusia, să doneze sume consistente de bani, convertiți în materiale și echipamente de primă necesitate, atât pentru armata ucraineană, cât și pentru populația din prima linie. Acesta a organizat cea mai mare strângere de fonduri „pe persoană fizică” din țara noastră și a fost recompensat cu cel mai important premiu acordat de societatea civilă în România pentru implicarea avută în acțiunile umanitare de anul trecut. Totuși, nevoile ucrainenilor sunt în continuare mari, astfel încât corespondentul BizBrașov a lansat un nou apel către românii dornici să doneze, scopul fiind acela de a achiziționa cât mai multe ambulanțe. Cum a început însă totul? Aflați în paginile următoare.

Brașoveanul

MI-AM PRIMIT

ACREDITAREA ÎN

ROMÂNIA DIN PARTEA

BIZBRAȘOV, UNDE,

PÂNĂ LA INTRAREA

ÎN POLITICĂ, AM

SCRIS EDITORIALE DE OPINIE ȘI ANALIZĂ

POLITICĂ. URMĂTORUL

PAS A FOST SĂ CER

ACREDITAREA DIN

PARTEA FORȚELOR

ARMATE UCRAINENE, PENTRU A AVEA

PERMISIUNEA DE A

INTRA ÎN TEATRUL DE RĂZBOI, CHIAR ÎN LINIA FRONTULUI.

Când și cum ai decis să pleci în Ucraina?

Anul trecut, pe 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina, iar pe data de 26 februarie am scris pe Facebook un rezumat al evenimentelor de pe front, după vreo șase ore de citit surse și decantat informații. Postarea a avut un succes total neașteptat pentru mine, astfel că am continuat.

În primele 100 de zile am scris 95 de „Rezumate de Noapte”, postări denumite astfel pentru că erau scrise tot timpul pe la 3, 4, 5 dimineața. După ce-mi terminam munca de consultanță, care de multe ori dura până seara târziu, urma colectarea informațiilor despre războiul din Ucraina, decantarea lor și transformarea lor în postări care să fie pe înțelesul tuturor, nu doar al celor care sunt de specialitate în materie de strategie sau tactici militare. De exemplu, eu sunt profan în ceea ce presupune războiul.

Aceste „Rezumate de Noapte” au ajuns să fie citite inclusiv în Ucraina și astfel a ajuns la mine pe pagină un om cu care am reușit lucruri de care sunt mândru, un soldat ucrainean de origine română. În aprilie mi-a trecut prin cap să scriu o carte despre cum s-a simțit războiul din perspectiva mea. Mi-am dat seama însă că nu ar fi îndeajuns de robustă calitativ, dacă nu aș înțelege în profunzime acest război de la granițele noastre, astfel încât, în mai, am decis să plec în Ucraina.

Mi-am primit acreditarea în România din partea BizBrașov, unde, până la intrarea în politică, am scris editoriale de opinie și analiză politică. Următorul pas a fost să cer acreditarea din partea Forțelor Armate Ucrainene, pentru a avea permisiunea de a intra în teatrul de război, chiar în linia frontului.

HOSSU A STRÂNS DONAȚII DE 300.000 DE EURO PENTRU UCRAINA FEBRUARIE - MARTIE 2023

Radu Hossu, corespondentul BizBrașov în Ucraina

Aceasta a venit undeva la începutul lunii iunie și am început pregătirile de plecare.

Cât timp ai stat în Ucraina? Ai fost însoțit de cineva care să îți faciliteze buna comunicare cu oamenii de aici?

În prima plecare, am stat două luni și jumătate, iar cel care mi-a fost „fixer”, cum se numește în lumea corespondenților de război, adică m-a ajutat cu traducerea și cu acomodarea în Ucraina, a fost cel despre care vă voi spune imediat. În total, am stat peste trei luni.

Cum arată războiul? În ce moment ai realizat că, la urma urmei, viața ta era pusă în pericol?

Războiul nu este ca în filme. Însă, dacă ar trebui să recomand unul pentru a înțelege mai bine cum războiul nu este romantizat, aș alege filmul „The Outpost”, iar pentru a arăta cât de jegos și injust este acest conflict militar, aș opta pentru „All Quiet on the western front”.

Războiul înseamnă doar jeg, durere, tragedie.

Ne dezvelește de toate mantiile civilizației și ne reduce la statutul de animale brute, capabile de lucruri inimaginabile. Bineînțeles că există și momente emoționale pozitive. Legături pe care le formezi cu oameni și pe care, cu greu, le va mai putea cineva rupe vreodată, altcineva decât tot războiul.

Însă, eroii cu mantie există doar în povești. În război există doar eroi care luptă în condiții incredibil de grele pentru a-și apăra țara și pe cei dragi.

Acreditarea oficială din partea Forțelor Armate Ucrainene

Radu Hossu, în tranșeele de pe frontul de est.

Un moment în care am realizat că viața mea era pusă în pericol a fost atunci când am ajuns în Hryhorivka, la 9.4 km de granița cu Rusia și la aproximativ 1 km distanță de linia de contact de pe frontul de Est.

Din prima noapte am fost bombardați în casa fără subsol, în care mă aflam împreună cu echipa soldatului ucrainean de origine română. Iar aceste bombardamente au culminat în câteva seri, în care obuze de 152 mm au căzut la aproximativ 70 de metri de casă, când au și spart geamurile de tip termopan de la acea clădire. Un alt obuz a căzut la 140 de metri în fața noastră, în râu. Calculul balistic făcut de inginerii din echipă ne-a arătat că acel obuz a trecut la cel mult doi metri deasupra coamei casei. Dacă ar fi atins coama, acum nu mai scriam aceste rânduri.

Mai târziu, ne-am deplasat la fiecare din cele trei incursiuni din Bakhmut, epicentrul războiului. Prima dată am fost acolo în luna octombrie, cu ajutoare umanitare pentru civilii rămași în oraș. Am intrat, am stat și am ieșit sub baraj de artilerie.

Irina, șefa serviciului de evidență a populației din oraș și, în același timp, coordonatoarea centrului de primiri ajutor umanitar, mi-a spus că sunt primul străin care a adus ajutoare în Bakhmut, de la începutul asediului.

În noiembrie m-am întors în Bakhmut. Inițial, trebuia să ducem ajutoare umanitare, însă rușii inițiau un baraj puternic de artilerie chiar când am ajuns noi la ultimul checkpoint (sau blockpost, cum îl denumesc ucrainenii) de dinainte de intrarea în Bakhmut. Moment în care ne-au întors din drum și am fost nevoiți să lăsăm ajutoarele umanitare într-o localitate din apropiere. După-masă ne-am întors și am extras doi civili de acolo. Atunci am fost bombardați la ieșire, inclusiv cu bombe incendiare.

În 20 ianuarie am fost de unul singur în Bakhmut, să duc mașina de pompieri. Media obuzelor care explodau în jurul meu era de 40/minut. O rachetă a explodat la cel mult 50 de metri de mine. Atunci am fost cel mai aproape de moarte. Însă sunt bucuros că am reușit să duc „misiunea” la capăt și că mașina de pompieri a ajuns în Bakhmut.

Ai vreo amintire de pe front care te-a marcat?

Am mult mai multe. Evident, cele mai dureroase rămân cel mai profund în amintire, iar aici se distinge

Oleg Gubal, camarad de arme cu Misha, soldat voluntar în Armata Ucraineană, ucis în timpul luptelor

Tranșeele din frontul de est, în apropiere de granița cu Rusia

Dimineața, în Hryhorivka, într-un moment de liniște dintre bombardamente

Radu Hossu, după ce a lipit

„De la Români, cu dragoste” pe semnul de la ieșirea din Bakhmut

una: moartea lui Oleg Gubal, membru al echipei cu care am stat atâta timp pe front, pe care, cum de multe ori am spus, l-am considerat un gardian personal. Era executor judecătoresc. Avea o soție și doi copii, o fată de 16 ani și un băiat de 8 ani.

Te-ai implicat activ în strângerea de fonduri pentru a ajuta poporul ucrainean. Despre ce sume vorbim și cum s-au materializat acestea?

În primul rând, cred că trebuie să încep cu faptul că am ajuns să mă implic în strângerea de fonduri după ce am fost contactat, pe 19 iunie, de către un soldat ucrainean

localitatea

de origine română, pe numele lui Misha, al cărui străbunic a fost primul primar al Sighetului Marmației din România Mare. Acesta s-a oferit să-mi detalieze informațiile de pe frontul pe care se află el și, prin intermediul prietenilor din alte brigăzi, de pe celelalte fronturi.

După mai multe săptămâni în care

Clădire civilă distrusă în totalitate în

Bakhmut, Donetsk Oblast, Ucraina

Intrarea în localitatea Bakhmut, epicentrul războiului din Ucraina

Bombe incendiare, captură foto făcută de Radu Hossu la ieșirea din Bakhmut

Cu Artur Olegovici, comandantul brigăzii de pompieri din Bakmut, unde a fost livrată mașina

am discutat, m-a întrebat dacă există posibilitatea să strângem fonduri pentru ajutorarea celor din Garda Teritorială Civilă, care aveau căști din cel de Al Doilea Război Mondial, plăci balistice de 13 kg una (se folosesc două pentru fiecare vestă antiglonț) și, ca mașină de patrulare pe câmp, o berlină Volvo de prin 1990. Faptul că nu mi-a cerut absolut nimic pentru el și pentru echipa lui a făcut ca scopul meu principal, începând din acel moment, să fie să mă implic în ajutorarea Gărzii Teritoriale Civile și a civililor din zonele eliberate, mai mult decât documentarea cărții.

După estimarea mea și a lui Misha, aveam nevoie de cca. 10.000 de euro pentru echipamentele de protecție și de măcar 10.000 de euro pentru ajutor umanitar. Am lansat apelul de donații pe 1 august, pe pagina mea de Facebook, unde încă mai strâng donații. Nu ne așteptam în niciun caz să strângem 20.000 de euro, însă am depășit această sumă chiar din prima săptămână. Așa că am continuat să cumpărăm lucruri necesare în Ucraina, să le distribuim la cât mai multe unități și să mergem în din ce în ce mai multe sate, care erau aproape părăsite, unde se mai aflau 20-30 de vârstnici greu deplasabili.

Suma totală strânsă până acum cred că pot spune cu încredere că depășește 300.000 de euro. Din câte am înțeles de la presa din România, aceasta este cea mai mare sumă strânsă de un român „pe persoană fizică” pentru Ucraina. Voi enumera aici doar câteva dintre cele mai importante produse pe care le-am achiziționat din donațiile românilor:

 17 sau 18 mașini 4x4 și autoutilitare: Nissan X-trail, Mitsubishi L200, Suzuki Grand Vitara, Toyota Land Cruiser Prado, Toyota Land Cruiser

J150, Range Rover Defender, VW T5 4x4 - aici ne-a ajutat compania

Neramo, care se ocupă cu comerțul echipamentelor militare, în principal (plăci balistice, căști balistice, veste anti glonț, îmbrăcăminte tactică etc). Prețul mediu, cu tot cu transport, cu reparațiile necesare, ca să le pregătim

pentru front, a ajuns la aproximativ 7.500 de euro fiecare mașină.

 6 cauciucuri total off-road pentru fiecare mașină în parte. De ce 6? Pentru că pe front nu îți trebuie doar o roată de rezervă, ci este bine să ai măcar două cauciucuri. Acest lucru înseamnă aproape 100 de cauciucuri, care nu puteau fi dintre cele reșapate sau second-hand. Mașinile trebuiau echipate să facă față unui război, nu îmi permiteam scurtături și lucruri de mântuială. Doar aceste cauciucuri au costat aproape 10.000 de euro. Tot o companie din România, deținătoarea Best-Tires.ro, ne-a ajutat și ne-a oferit cele mai bune prețuri pentru acestea, dar și transport gratuit.

 Campania „Generatoare de Speranță”. Am achiziționat 30 de generatoare de 3 kW, a 1000 euro fiecare, preț ridicat pentru că nu mai existau aproape nicăieri pe piață. Am avut un noroc chior că le-am găsit și pe acestea. Tot Neramo România m-a ajutat. Am primit donație de la centrul de refugiați CATTIA din Brașov alte trei generatoare, două de la persoane fizice și unul mai mare, de 8,5 kW, de la Biserica Evanghelică Brașov.

 Zeci de tone de ajutor umanitar. Acestea au constat în hrană neperisabilă sau greu perisabilă pentru civili, probabil o tonă pentru soldați și 500 kg de mâncare pentru animalele de companie rămase în urmă, care au costat în jurul a 25.000 de euro. Acest cost a fost cu cel mai mare discount oferit de Kaufland și Selgros România. Transportul lor a fost făcut cu ajutorul Fundației Fan Courier, fără niciun cost, iar pe această cale țin să le mulțumesc enorm.

 Zeci de veste antiglonț și medicamente. Au fost oferite ca donație de fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, dar și altele pe care le-am cumpărat de acolo.

Misha, soldatul ucrainean de origine română, la intrare în Izium, după eliberarea orașului de sub ocupația rusă

 Sute de IFAK-uri (Individual First Aid Kit) – kituri de prim ajutor tactice

Radu Hossu și Misha, cu cele peste 30 de generatoare donate Ucrainei

 4 camioane militare. Au fost decomisionate de armata română, cumpărate de la un civil și vor fi folosite pentru logistică, transportul militarilor pe și de pe front sau orice altă activitate consideră Armata Ucraineană ca fiind bună pentru aceste camioane, cu o valoare totală de 24.000 de euro, la care se adaugă transportul și repararea lor în Uzhgorod, Ucraina, pe care le voi suporta tot eu din donațiile românilor, astfel încât ele să fie cât mai repede aproape de câmpul de luptă și să poată ajuta la ofensivă sau la salvarea vieților militarilor ucraineni.

 4 drone DJI. Trei dintre ele au fost cumpărate direct din Ucraina cât timp eram aproape de linia de contact, de pe OLX-ul ucrainean, dar și de la un producător de drone din Ucraina.

 30 de camere PTZ pentru orașul Mykolaiv. Acestea sunt necesare pentru a supraveghea mai bine punctele strategice din oraș, dar și pentru a prinde mai ușor colaboratorii ruși. Camerele se montează pe stâlpi și au costat în total aproximativ 6.000 de euro, un preț extrem de bun, oferit de e-camere.ro, un site care este specializat pe toată gama de camere de supraveghere și accesorii pentru ele. Am primit mulțumiri directe din partea primarului orașului Mykolaiv pentru aceste camere, dar și o invitație neoficială pentru a ne cunoaște, pe care, din păcate, până în acest moment nu am putut-o onora, din cauza programului extrem de încărcat.

 1 laptop blindat. A fost cumpărat din Ucraina, fiind necesar unei brigăzi care se afla în ofensiva spre Svatove la momentul achiziționării lui.

 O mașină de pompieri care a ajuns la Bakhmut. Pentru această mașină specială am demarat o nouă campanie de strângere de fonduri pe contul meu de Facebook, iar prețul fără TVA a fost de 26.000 de euro. Interesant a fost că din Kostiantynivka până în Bakhmut, trecând prin Chasiv Yar, am fost nevoit să conduc eu mașina.

Radu Hossu și soldatul Misha cu una dintre mașinile cumpărate din donațiile strânse de români

Mașina de pompieri înainte de plecarea în Bakhmut

 Complexul Medical „Oleg Gubal”. Acesta este proiectul meu de suflet, ce urmează să fie inaugurat în curând. Povestea lui este interesantă și tristă, în același timp. După întâlnirea cu Mykhailo Polodyak, consilierul Președintelui Zelensky, Misha, soldatul despre care spuneam mai devreme, mi-a spus: „hai să mergem să-ți arăt ce face un grup de paramedici, aici, în Kyiv”. Am mers și acolo, într-o zonă industrială, se chinuiau să blindeze un autobuz, în valoare de vreo 5-6.000 de euro, primit de la polonezi, pentru a-l transforma în sală de operații de urgență. Un fel de Unitate de Primiri Urgențe, dar pentru linia frontului.

De curiozitate, l-am rugat pe Misha să-i pună o întrebare lui Angel (care în engleză înseamnă „Înger”, fiind denumirea dată de cei care-l cunosc, pentru că a salvat alături de echipa lui, peste 550 de civili, extrăgându-i din Chernihiv, oraș sub asediu la acel moment, cu mașinile personale și fiind recunoscut în toată Ucraina pentru faptele lui eroice) cam cât ar costa să finalizeze proiectul. Răspunsul lui Angel a fost „aproximativ 3035.000 de euro”. Mi s-a părut cam puțin, însă eu nu cunosc prea multe în zona medicală, așa că am luat-o de bună, ca să spun așa.

La câteva zile după, a murit Oleg Gubal, moment în care i-am spus lui Misha să-l sune pe Angel și să spună că voi finanța proiectul lui în totalitate, dacă donațiile îmi vor permite. Singura condiție a fost ca acest proiect să poarte numele lui Oleg, pe care eu l-am considerat un gardian pentru mine, timp de două luni jumătate, cât am stat în linia frontului.

Așa că am inițiat o nouă campanie de donații. Până în acest moment, dintr-un autobuz și o ambulanță, cum era gândit proiectul la început, s-a transformat în unicul proiect de acest gen din Ucraina și, mai important, unicul finanțat 100% din donații, 90% (exceptând autobuzul, o mașină mică de salvare și șasiul mașinii de extracție) dintre ele venind de la români, ceea ce ar trebui să ne facă pe toți mândri.

De ce este unicul de acest gen? Pentru că va avea 5 unități distincte, astfel:

1. Autobuzul, care va fi sala de operații, este dublu blindat cu blindaj NATO, rezistent la obuze și gloanțe armour-piercing. Se folosesc plăci Swebor Armor 600 de 6.5 mm și 8 mm, pentru cei interesați de detaliile tehnice.

Radu Hossu și Mykhailo Podolyak, consilierul Președintelui Volodimir Zelenski

2. Mașina de extracție - Ford. Ea va fi blindată la fel, cu plăci de blindaj Swe-bor Armor 600 de 6.5 mm și va fi pusă pe un șasiu de Kamaz, iar în spatele cabinei protejate va fi locația prin care se vor transporta răniții de pe câmpul de luptă spre sala de operații, respectiv Autobuzul i se schimbă tot sistemul de suspensii, caroseria se mută pe șasiul de Kamaz. O muncă titanică.

3. Mașina de logistică. Ea are rolul de depozitare și sanitizare a ustensilelor folosite de medici în operații, duș cu boiler, ce va funcționa pe baza unui generator, și două paturi + masă și scaune pentru medicii care vor trebui și ei să se odihnească.

4. Ambulanță tip Box, căreia i se va aplica blindaj ușor, ce va duce răniții, după operațiile avute în Autobuz, spre primul spital.

5. Ambulanța mică, cea inițială, care, la fel, va beneficia de blindaj ușor și care va îndeplini sarcini asemănătoare cu cea de mai sus, în limita spațiului oferit.

Până acum, în acest proiect s-au investit aproape 50.000 de euro și, după ultimele estimări, la final se va ajunge la aproximativ 60.000 de euro. Dacă ne gândim la câte vieți vor putea fi salvate, cred că este o sumă extrem de mică și cu siguranță este o investiție de care românii vor fi mândri și de care ucrainenii se vor putea bucura. Mi-aș fi dorit să nu fie nevoie de așa ceva, însă, din păcate, trebuie să ne adaptăm timpurilor și să acceptăm realitatea așa cum e ea.

La data scrierii acestui interviu intenționez să inițiez o nouă campanie de donații, de data aceasta pentru a cumpăra ambulanțe. Multe ambulanțe, căci va fi nevoie disperată de ele, în lunile următoare. De ce?

Autobuzul Medical, parte a Complexului Medical „Oleg Gubal”, înainte și după donațiile românilor

BUCURIA MEA ESTE

CĂ UN OM DE AFACERI

CHIAR DIN BRAȘOV, UN OM CURAT - EU, FIIND CONSULTANT

POLITIC, SUNT ATENT

LA ACESTE DETALII

- A DONAT 50.000 DE EURO, ACTUL DE

DONAȚIE FIIND FĂCUT

ÎN FAȚA NOTARULUI, BANI CARE POT FI INVESTIȚI DOAR ÎN AMBULANȚE.

Pentru că rușii au început deja ofensiva pe mai multe fronturi, lucru ce va produce o suprasolicitare a sistemului medical ucrainean deja afectat, dar și odată cu contraofensiva ucrainenilor. Din strategia militară se știe că cei care sunt în ofensivă au pierderi mai mari decât cei din apărare.

Bucuria mea este că un om de afaceri chiar din Brașov, un om curat - eu, fiind consultant politic, sunt atent la aceste detalii - a donat 50.000 de euro, actul de donație fiind făcut în fața notarului, bani care pot fi investiți doar în ambulanțe. O ambulanță Box (cutie – modelul pe care cel mai des l-ați văzut în filmele americane) costă, în medie, second-hand și total utilată, cam 25.000 de euro. Așa că fac un apel, cu această ocazie, prin intermediul revistei Forward Brașov, care știu că este citită de un public de o bună calitate umană și cu o capacitate financiară substanțială, pentru un sprijin, ca să putem cumpăra cât mai multe astfel de ambulanțe. Cei care pot și vor să ajute în acest demers, mă pot contacta prin Facebook sau prin cadrul redacției Forward Brașov.

Cum a fost întoarcerea ta în România? În cât timp ai reușit să te readaptezi la viața din țara noastră?

Încă nu pot spune că m-am adaptat, pentru că mă întorc constant în Ucraina. Luna aceasta sau în martie urmează să revin pentru o perioadă mai lungă.

Care crezi că a fost cea mai mare provocare pentru tine, în tot timpul petrecut în Ucraina?

Atingerea scopurilor pe care mi le-am propus în momentul când am ajuns. Să fiu capabil să gestionez situațiile care ar fi putut fi obstacole în calea ajutorării civililor și armatei. Un exemplu a fost când am adus șase mașini într-un singur transport. În România a fost simplu. Au fost cumpărate, înmatriculate cu numere roșii, însă la ieșirea din România, niciun autovehicul nu are voie să meargă pe roțile sale în vamă. Astfel, aveam nevoie să le trecem pe trailer. Din păcate, prin vama Sighet, pe unde treceam în mod normal, nu puteam să desfășurăm operațiunea, pentru că între Sighet și Solotvino (Ucraina) este un pod de lemn care nu acceptă tonaj mai mare de 4 tone. Astfel, a trebuit să găsesc o soluție alternativă. Așa că am ales vama Halmeu. De ce am ales vămile din vest și nu din est? Pentru că Misha face parte dintr-o brigadă din Uzhgorod, care este chiar la granița cu Slovacia, iar acolo, noi trebuia să facem reparațiile necesare.

Când plănuiești să te întorci în Ucraina? Ai de gând să stai până la final acolo?

La inaugurarea Complexului Medical Mobil „Oleg Gubal” o să mă întorc în Ucraina. În martie cu siguranță voi fi acolo din nou, pentru o perioadă mai lungă. Am de gând să merg de fiecare dată când va fi nevoie de mine și de fiecare dată când voi considera că am ceva de documentat pentru cartea pe care vreau să o scriu.

Radu Hossu primind decorația „Inimă Mare”, acordată de vice-comandantul celei mai mari brigăzi din regiunea Transcarpatia

Cum te văd soldații ucraineni? Îți cer ajutorul?

Nu vreau să discut despre cum mă văd alții pe mine, nu cred cred că ar fi corect. Însă de cerut ajutorul, da! Inclusiv Atașatul Militar de pe lângă Ambasada Ucrainei din România mi-a cerut oficial ajutorul.

Cum te descurci cu igiena zilnică?

În România, bine, pentru că nu stau în București. Am apă caldă. Lăsând gluma la o parte, pe front există mai multe soluții. Există soluția de „duș uscat”, pe care nu o voi explica aici, pentru că e mai mult tehnică. Însă am avut și aproape o lună fără să văd un duș real. Şi atunci, cu apă rece.

Ce le spui românilor care nu apreciază faptul că te-ai implicat în ajutorarea ucrainenilor?

Nu am ce comenta aici. Trăim într-o democrație și asta e tot ceea ce contează, că fiecare are dreptul să comenteze cum își dorește. Oricine face însă afirmații false va suporta consecințele legale.

Ce îți dorești să faci după terminarea războiului? Care sunt oportunitățile care au apărut în viața ta?

Vreau să mă întorc la „războiul” din România. Adică la bătălia politică. Nu voi candida nicăieri în 2024, la niciun post public, însă îmi doresc sămi continui cariera de consultant politic. Oportunitățile care au apărut în viața mea sunt multiple, însă ar mai trebui să scriu încă cinci pagini despre ele. Ideea de final în sine este că îmi doresc să îmi pun toată capacitatea intelectuală și energia pe care le am la dispoziția oamenilor în care cred și despre care cred că pot aduce progres în România.

Prima consignație cu haine de marcă din Brașov

Laura NILESCU GAL REDACTOR

După model elvețian, două brașovence au deschis, în centrul orașului, prima consignație cu haine de

Brașovencele Ioana Maria Agreșeanu și Andreea Elena Arișanu au avut mereu o atracție pentru industria fashion, căutând să fie la curent cu cele mai noi tendințe în modă. Schimbarea stilului vestimentar a fost o prioritate, odată cu trecerea timpului, iar adaptarea la tot ce este „nou” era considerată normalitate pentru cele două fete. Şi dacă în copilărie, cele mai multe dintre fete se jucau cu păpuși, Ioana, de exemplu, lua toate revistele mamei și colora ținutele modelelor, adăugându-le piese vestimentare cu ajutorul creionului.

marcă din oraș.

„Am știut dintotdeauna că asta este menirea mea, să lucrez în domeniul modei”, a mărturisit Ioana Agreșeanu.

Erau practic două copile. Ioana abia absolvise Facultatea de Comunicare și Relații Publice, iar Andreea începea Facultatea de Turism. Cu toate acestea, adolescentele pline de entuziasm au avut mare curaj și, la numai 20 de ani, s-au gândit să înceapă o afacere de la zero.

„Am fost la un training în Elveția pentru a învăța munca de Visual Merchandiser (decorator de magazin) la una dintre cele mai cunoscute companii de îmbrăcăminte pe plan internațional. Colegele mele își vindeau lunar, în centrul orașului Berna, lucruri pe care nu le mai foloseau. Am fost inspirată de acest mod de viață, de faptul că își reînnoiau frecvent garderoba și, în același timp, de faptul că nu făceau din casa lor un loc pentru depozitat

ÎNCURAJATE DE PRIETENI ȘI APROPIAȚI, IOANA ȘI ANDREEA DESCHIDEAU, ACUM 11 ANI, PORȚILE PRIMEI CONSIGNAȚII CU HAINE, ÎNCĂLȚĂMINTE ȘI ACCESORII DE MARCĂ DIN BRAȘOV.

produse nefolosite. Este necesar, o dată la câteva luni, să scăpăm de lucrurile care nu ne mai aduc nouă bucurie. Așadar, ideea mi-a venit în timp ce locuiam acolo și am pus-o în practică imediat după ce m-am întors în țară”, a povestit Ioana.

Brașoveanca a lucrat câțiva ani ca decorator într-un lanț de magazine, iar apoi a pus în aplicare cunoștințele pe care le-a dobândit și așa a luat naștere acest business. Nu ar fi reușit însă, dacă nu era susținută de sora ei, Andreea.

Prima consignație cu haine de marcă din oraș, deschisă în centrul Brașovului

Încurajate de prieteni și apropiați, Ioana și Andreea deschideau, acum 11 ani, porțile primei consignații cu haine, încălțăminte și accesorii de marcă din Brașov.

„Am deschis consignația <<True Style>> în anul 2012, în centrul Brașovului. Am avut ca inspirație

câteva Thrift Shopuri și consignații de lux din străinătate. Prin acest concept de magazin, ne-am dorit să venim în întâmpinarea celor care au dulapul plin, dar își doresc totuși ceva nou, celor care au cumpărat sau primit lucruri pe care nu au avut ocazia să le poarte sau pur și simplu celor care își doresc să găsească mereu ceva diferit, fără să investească foarte mult”, a completat tânăra.

O alternativă pentru pasionații de modă, la prețuri accesibile

Conceptul de „consignație” presupune, de fapt, colaborarea dintre o persoană și un magazin specializat, unde se vând bunuri noi/second-hand.

„Am creat acest magazin din dorința de a oferi o alternativă pasionaților de modă și tuturor celor care sunt în căutare de articole vestimentare și accesorii de calitate, noi sau vintage (în stare foarte bună), pe care nu le găsesc în mod curent în magazinele tradiționale. Specificul magazinului nostru este acela de comercializare a articolelor de brand noi sau second hand, la prețuri mult mai accesibile decât în magazinele obișnuite”, a adăugat brașoveanca.

Tânăra povestește cu entuziasm despre începuturile acestei afaceri, cu o investiție minimă.

„Am pornit afacerea într-un magazin micuț pe str. Michael Weiss. După patru ani, am ajuns aici, în spațiul mai mare, de pe strada Gheorghe Barițiu, nr.4, vizavi de Biserica Neagră. Am investit în piese de mobilier vintage, pentru că refolosirea obiectelor vechi, nu doar vestimentare, face parte din conceptul nostru. Apoi, am preferat să investim în mediul online. Avem un site (www.truestyle.ro) unde <<urcăm>> zilnic articolele noi din magazin”, a declarat antreprenoarea.

După trei ani, Ioana Agreșeanu a devenit o adevărată femeie de afaceri, ducând businessul mai departe, după ce sora ei a plecat la studii, în Suedia.

„În primii ani, magazinul a avut un început promițător, fiecare persoană care ne trecea pragul își putea găsi ceva pe gustul ei, la un preț mic. Am luptat, în acea perioadă, cu o preconcepție despre magazinele second-hand. Între timp, tipul clientului s-a schimbat total. Sunt preferate magazinele mici, piesele cu o poveste în spate, materialele de calitate și, pe zi ce trece, sunt tot mai ocolite hainele produse în masă”, a povestit brașoveanca.

În magazin sunt articole de damă, de marcă, din materiale naturale, accesorii și pantofi. De exemplu, brașovenii și turiștii pot găsi aici genți preloved de la Louis Vuitton (3.500 de lei), Chanel (5.000 de lei), pantofi Loubutin (1.000 de lei) și ochelari de soare de marcă. Dar, în general, prețurile sunt accesibile tuturor: bluze 69 de lei, jeanși, 89 de lei, geci 199 de lei, genți 199 de lei, pantofi 249 de lei.

„După o experiență de 11 ani în

acest domeniu, am dobândit cunoștințe în vederea autentificării corecte a produselor de brand. Se pot verifica eticheta, codurile de pe etichetă, materialul, cusăturile. De asemenea, avem ajutorul unui site, Authenticate First, atunci când punem la vânzare bunuri de designer”, a adăugat Ioana.

O nouă viață pentru 55.000 de articole

Femeia de afaceri spune că a oferit, în cei 11 ani de activitate, o nouă viață celor 55.000 de articole prin sistemul de consignație. În același timp, a ajutat peste 800 de persoane să își vândă articolele prin intermediul magazinului.

„Avem peste 800 de persoane care aduc lucruri în consignație, din toată țara. De obicei, reclama ne este făcută prin intermediul cercurilor de prietene, mulțumite de vânzarea pe care o pot face prin intermediul nostru și de bucuria de a recicla, de un stil de viață sustenabil. Clientele sunt acele persoane cu un True Style. Sunt doamnele care au un stil unic, care preferă cașmirul, mătasea, și nu materialele sintetice. Care cumpără articole clasice, sunt pasionate de trenduri, însă aleg ce li se potrivește și ce pot purta o perioadă mai lungă de timp”, a precizat Ioana.

„Hainele ne pot da o stare bună”

Brașoveanca mărturisește că își iubește jobul și adoră hainele.

„Îmi place să aleg ținute, atât pentru mine, cât și pentru clientele magazinului. Cred că hainele ne pot da o stare bună, ne ajută să avem mai multă încredere în noi, iar alegerea

accesoriilor potrivite poate schimba un outfit”, a povestit tânăra.

Şi pentru că ține foarte mult la aspect, antreprenoarea afirmă că, începând cu luna februarie, vrea să schimbe înfățișarea magazinului. Astfel, spațiul de expunere a produselor va fi mărit și va exista o prezentare mai bună a articolelor premium. Mai mult, site-ul va fi actualizat, iar acolo vor fi afișate toate produsele noi, dar și cele cu care au fost obișnuiți clienții consignației.

Următorul pas în afacere: o aplicație online

În zilele noastre, oamenii se conectează și comunică mult mai ușor prin internet, reclama cea mai vizibilă fiind acum online. Aplicațiile sunt la îndemâna tuturor, iar ideea de a avea o astfel de formă de expunere i-a surâs.

„Lucrăm la o aplicație unde se vor putea vinde haine, accesorii, pantofi, atât de damă, cât și de bărbați și copii. Pentru un viitor mai bun, lucrurile trebuie să se schimbe. Vă propunem să reciclați, folosiți și să alegeți second hand atât pentru mediul înconjurător, sustenabilitate, cât și pentru o calitate mai bună a materialelor. From old patterns to new mindsets”, a încheiat Ioana Agreșeanu.

De la pasiune, la afacere A investit într-un salon de înfrumusețare pentru a-și împărtăși dragostea pentru frumos

Vacanțele perfecte chiar s-au vândut la Brașov. Cel puțin asta lasă să se înțeleagă Ioana Cristiana Taus, o brașoveancă implicată trup și suflet în meseria de agent de turism. A început timid, iar apoi a prins curaj, având experiența primului ei job în call-center, unde a putut învăța să comunice cu oamenii.

„Am fost agent de turism aproximativ 7 ani, la o agenție mică însă foarte serioasă și cu o gândire de business foarte sănătoasă. M-am dedicat total, și acționam ca și cum era afacerea mea, iar toate acestea s-au remarcat prin creșterea frumoasă a numărului de clienți și prin legătura creată cu aceștia. Îmi plăcea să ofer informații corecte, transparente, încercam să găsesc alături de fiecare client varianta de vacanță mult visată. În tot acest timp, am deprins abilități foarte bune de comunicare și relaționare cu clienții”, a spus Ioana Cristiana Taus.

Laura NILESCU GAL REDACTOR

Turismul s-a numărat printre sectoarele cele mai afectate de pandemia de COVID-19, astfel că mica agenție, la care Ioana era angajată de 7 ani, a luat „vacanță” pentru o perioadă nedeterminată.

„Viața, universul, divinitatea lucrează așa de frumos pentru noi, încât chiar cred că toate se întâmplă cu un scop. Eu nu aș fi renunțat niciodată la turism, îmi plăcea prea mult acest domeniu și puteam să le fac în paralel, până când am rămas însărcinată, iar la scurt timp a venit pandemia, astfel încât agenția a luat o mică vacanță. Eu între timp am rămas acasă, să am grijă de minunea noastră mică. Cu cât se apropia momentul să revin la serviciu, cu atât îmi dădeam seama că turismul s-a schimbat foarte mult, angajatoarea mea nu avea neapărat nevoie de ajutorul meu, însă chiar dacă nu am continuat colaborarea, îmi place să spun că acum am devenit o familie, ea fiind nașa copilului nostru”, a completat brașoveanca.

Filosoful francez Voltaire spunea că „Frumusețea este o scrisoare de recomandare pe care natura o dă favoriților ei”. Lăsându-se inspirată de acest citat și cochetând cu latură estetică, brașoveanca a vrut să împărtășească și cu alții dragostea ei pentru frumos.

„Domeniul beauty a fost dintotdeauna plăcerea mea vinovată”, a recunoscut Ioana.

A investit 25.000 de euro

în salonul său

Tânăra, cu un simț antreprenorial dezvoltat, a decis să-și transforme pasiunea în afacere. Cu o investiție de 25.000 de euro a reușit, în doar câteva luni, să pună pe picioare un salon de înfrumusețare.

„Ideea a fost de fapt a soțului meu, Bogdan, el văzând cât de pasionată sunt de domeniul «beauty» a lansat în mintea mea ideea de a deschide un salon de înfrumusețare cândva”, a povestit Ioana.

Fondatoarea salonului „Magnifique by Cristiana Taus” este și make-up artist. Ea a participat la cursuri și masterclass-uri de perfecționare a tehnicilor de machiaj și a practicat machiajul cât a putut de mult pentru a mulțumi fiecare clientă.

„Am ales machiajul pentru că încă de mică am avut o dorință de a folosi machiajele mamei sau a verișoarelor mele mai mari, am început să mă machiez ușor încă de pe la 13-14 ani și încet, încet am ajuns să machiez prietene și rude pentru evenimente, astfel mi-am dat seama că îmi place să machiez în general. Însă, odată cu inaugurarea salonului, mi-am dezvoltat latura

„DOMENIUL BEAUTY A FOST DINTOTDEAUNA PLĂCEREA MEA VINOVATĂ”

„Nu aș fi renunțat niciodată la turism”

estetică și am efectuat cursuri de pensat și laminare, tocmai pentru a oferi clientelor o gamă mai largă de servicii”, a explicat tânăra.

Machiajul, o mică „operă de artă”

Unele persoane sunt înzestrate atât cu talent, cât și cu dexteritate. Este foarte important să cunoști tehnicile de machiaj și, în același timp, acestea trebuie interpretate și adaptate feței și personalității unei femei.

„Un machiaj de calitate trebuie să fie, în primul rând, un machiaj corect, așadar creativitatea trebuie îmbinată cu știință. Eu ador machiajele grafice, cu eyeliner și glitter, dar realizez cu mult drag și machiaje naturale însoțite de gene tip smocuri din păr natural”, a explicat Ioana.

Mentorul Ioanei și cea la care merge periodic la cursuri este Paulina Buldumea, make-up artist și trainer la propria școală din Capitală. Brașoveanca recunoaște că stilul Paulinei i se potrivește, aceasta din urmă fiind o artistă foarte creativă.

Produsele cosmetice folosite la machiaj sunt vegane

Tânăra spune că folosește produse profesionale și, de exemplu, pentru machiajul tenului folosește un brand mai puțin cunoscut, în România existând un singur importator.

„Brandul este originar din Franța și îl folosesc de aproximativ 7 ani. Pentru laminare folosesc produse profesionale, fabricate în Italia, însă ce îmi place cel mai mult este faptul că sunt vegane și rezultatele sunt magnifice”, a completat ea.

Cum se îmbină rolul de mamă cu meseria de make-up artist

Cele două roluri, de mamă și make-up artist, au în comun răbdarea și iubirea.

„Răbdarea de a crește un copil fericit, liber, însă cu limite, și răbdarea de a crește business-ul sănătos, și chiar răbdarea pe care o am cu oamenii în general. Iar iubirea…iubirea pentru copil nu se poate compara cu nimic altceva, nu știam că sunt capabilă să simt tot ceea ce simt acum, este minunat. De cealaltă parte este iubirea pentru ceea ce fac în fiecare zi la salon, în special pentru machiaj, prima mea dragoste”, a mărturisit Ioana.

Încă un salon la Brașov, peste 3 ani

Dezvoltarea cifrei de afaceri are ca încadrare în timp următorii 3 ani în care brașoveanca își dorește să încheie colaborări cu centre de evenimente și să deschidă un al doilea salon de înfrumusețare „magnifique” mai complex din punct de vedere al tipurilor de servicii.

„Un proiect îndrăzneț, dar de suflet este implementarea programului de cursuri de machiaj și automachiaj”, a încheiat antreprenoarea.

Să cumpăr un apartament sau să stau în chirie?

Această întrebare stă pe buzele tuturor, mai ales acum, când contextul economic este unul destul de dificil. Potrivit unui studiu internațional, românii preferă să fie proprietari și plănuiesc să achiziționeze o locuință până la vârsta de 34 de ani.

Ambele opțiuni includ însă o serie de avantaje și dezavantaje pe care nu oricine este dispus să și le asume. Cumpărarea unui apartament este o investiție bună, indiferent dacă locuiești în el sau dorești să îl închiriezi. Se construiesc tot mai multe ansambluri rezidențiale, astfel încât există destule oferte din care poți alege. De asemenea, deținerea unei locuințe reprezintă pentru multe persoane un confort psihologic imens, mai ales că ai posibilitatea să îți personalizezi apartamentul oricum dorești, ca să te simți cu adevărat acasă.

Printre beneficiile de a sta în chirie se numără faptul că ai mai multă mobilitate și te poți muta oricând dorești. În cazul în care îți schimb jobul și vrei să schimbi și locuința, ai posibilitatea de a face acest lucru. Totodată, în eventualitatea în care ți se strică ceva prin apartament, tot ce trebuie să faci este să discuți cu proprietarul, iar el te va ajuta cu reparațiile. Dacă vei realiza singur îmbunătățirile,

proprietarul îți va deconta cheltuielile din banii de chirie.

La polul opus însă, dacă deții un apartament, tu vei fi cel care va plăti taxele și impozitele, dar și toate cheltuielile neprevăzute, precum o țeavă spartă sau o baterie defectă. Cele mai multe persoane care își achiziționează o locuință apelează la credite bancare și vor fi nevoite să plătească aproape jumătate din viață ratele pentru apartament. Acestea nu pot fi amânate, astfel încât vei scoate și mai mulți bani din buzunar, dacă vor exista penalizări.

În ceea ce privește locuitul în chirie, un prim dezavantaj îl constituie faptul că nu poți aduce foarte multe modificări apartamentului fără să ai acordul proprietarului. În plus, nu ai atât de multă siguranță, întrucât vei fi nevoit să te muți, dacă acesta dorește să vândă imobilul sau, pur și simplu, să se mute înapoi în apartament.

Înainte de toate însă trebuie să îți adresezi o singură întrebare:

Pentru ce anume sunt pregătit din punct de vedere financiar?

Bianca IVAȘCU REDACTOR