C ARMEN F IRAN
Aici și Acolo* Lui Mimi îi era frică de întuneric. La fel de teamă cum îi era de o fereastră deschisă. Nu pentru că Fred se aruncase în gol de la fereastră, prin ea i se părea că putea oricând intra o pasăre în casă. Îi spusese mama ei în copliărie, după moartea bunicului, că timp de patruzeci de zile sufletul mortului se întoarce uneori acolo unde a trăit, de cele mai multe ori întrupat într-o pasăre. Își ia la revedere, înainte să se piardă în straturile superioare din eter. Există și explicații esoterice mai elaborate despre sufletul care călătorește după ce a ieșit din trup: Isus s-a înalțat la cer după 40 de zile de la Înviere; Sufletul ar fi esența ființei, concentrația de informație căpătată prin experiența pământeană care se
întoarce de unde a venit, doar că trebuie să adune și să predea Acolo tot ce a învățat pe parcursul vieții. Folosește cele 40 de zile să treacă prin toate locurile unde a trăit, să adune tot ce a acumulat în timpul lăsat să se manifeste pe pământ. În Cartea morților tibetani sau egipteni se vorbșete de 49 de zile cât îi ia sufletului să se reîncarneze. Ceea ce, conform speculațiilor unora, ar duce la ideea că omul e trimis Aici cu un program pe care se străduiește să-l împlinească. Nu a reușit, mai vine o dată, și încă o dată, până își termină treaba. Cam așa i s-a spus lui Mimi la ședințele de spiritualitate pe care și le-a luat după moartea lui Fred pentru a se împăca întrucâtva, cu pierderea
*Textul face parte din romanul în pregătire, Singurătatea bărbaților.
KRYTON 2 (7) / 2021
73
