R OXANA L AZĂR
Un fluture pe tangențială Ce-ar fi dacă nebunia ar lua locul rațiunii, doar pentru o lună, sau pentru o săptămână, doar pentru o zi sau măcar pentru o clipă? Ce-ar fi dacă oamenii ar înceta să mai tremure în fața mocirlei spurcate care este vomitată în continuare peste ei? Ce-ar fi dacă lumea s-ar întoarce cu susul în jos și și-ar da seama că astfel s-ar face voia Tatălui? Ce-ar fi dacă sufletul s-ar trezi deodată, fără să-i mai fie rușine de trupul temporar pe care-l îmbracă și ar începe să se piardă în gloata cotidianității fără hainele impuse, ci așa, gol și luminos ca înainte de culegerea mărului din pomul Edenului? Ce-ar fi dacă în spațiul subțire care desparte omenirea de restul Adevărului, s-ar întâlni din ce în ce mai multe KRYTON 2 (7) / 2021
suflete despuiate de greutățile impuse printr-o rețea draconică, descătușate și libere? Ce-ar fi dacă Omul, ființă creată după chipul și asemănarea Lui, ar începe să se iubească? Într-un fel oarecare, ar începe să-l iubească de Dumnezeu, nu-i așa? Ce-ar fi dacă noi, oamenii, am pune toate întrebările deoparte, neam înarma cu puțină smerenie și am porni către eliberarea totală din temnița pe care am creat-o în ani de întuneric? Ce-ar fi dacă, atunci când ne uităm înspre cer, am simți cum inima ne bate mai să sară din piept și dacă neam îndrăgosti zilnic de această aventură numită viață? Știi, ieri i-am spus Laurei că ar trebui să vedem ziua ca pe o nouă aven93
