12
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
Maramure ului, Ioan al Covasnei i Harghita i Sofronie al românilor din Ungaria cu întrebarea fireasc : „Sunte i convin i c Acordul româno-ungar din 20 octombrie 2005 îi aduce României vreun folos?” Se cere, de fapt, vot împotriva Ordonan ei de Urgen al Gu-vernului privitoare la Acordul româno-ungar de înfiin are a Funda iei Publice Ungaro-Române „Gojdu”, Bartolomeu Anania amintindu-le parlamentarilor români, în stilul s u caracteristic „c sunt ale ii no tri i principalul atribut al unui om politic este patriotismul”. Apoi, ve nicul de pomenire Bartolomeu Anania face urm toarele „observa ii punctuale”: 1) „Se pretinde c Acordul nu desfiin eaz Funda ia Gojdu din Sibiu. În realitate, noua Funda ie Public nu o desfiin eaz , ci prefer s i-o anexeze”; 2) „Acordul ungaro-român din octombrie 2005 îl anuleaz pe cel din 1937, ratificat de parlamentele ambelor ri i înc valabil”; 3) „Se pretinde c Funda ia Public nu are ca obiect mo tenirea Gojdu, dar î i propune s ob in o seam de cl diri din complexul budapestean al «Cur ilor Gojdu»”; 4) „Funda ia Public î i propune s ridice o statuie marelui filantrop, «dar uit c Gojdu are deja o gigantic statuie moral »”; 5) „Se pretinde c Funda ia Public are la baz «principiul pariii»”, dar înaltul prelat Anania citeaz din stenograma edin ei Parlamentului maghiar din 21 noiembrie 2005 când s-a ratificat acest acord, „cu voio ie, în numai un sfert de or , cu 107 voturi pentru, dou voturi împotriv i apte ab ineri”. Acest acord, se men ioneaz în stenograma maghiar , „pune punct discu iei prelungite de mul i ani. Esen a acestei probleme este c România renun la revendic rile bunurilor materiale pe care a formulat-o în 1998”. În ciuda opozi iei Bisericii Ortodoxe Române, ca fiind singura executoare testamentar îndrept it , a Academiei Române i a opiniei multor români (nu i a „societ ii civile”), acordul s-a perfectat, iar artizanul acestui acord, Mihai R zvan Ungureanu a fost r spl tit cu un titlu de „doctor honoris causa” al unei universit i maghiare. Prin unii „intelectuali” ai s i, România mai pierde unul din drepturile sale legale, printr-o monstruoas tr dare, mul umindu-se doar imaginea marelui „ctitor i binef tor” al semenilor s i, care „va fi ve nic în mijlocul poporului s u”. „Pentru c dispozi iunile acestea testamentare, scrie marele român Emanuil Gojdu, sub decursul timpului s nu se dea uitarei, dispun ca testamentul acesta s se ceteasc în toate bisericile parohiale române r ritene”, încheind cu „ ceea ce mai am înc la inim ”, adic cu urarea cre tineasc : „Dumnezeu cu voi iubit patrie i na iune, iubit so ie i neamuri! Dumnezeu cu voi, iubi i amici!”. Odihni i-v i Dv. întru Domnul, bunule cre tin Emanuil Gojdu i ierta i-i (dac pute i) pe cei care v-au întinat credin a, speran a i dragostea de ar . Amin!
Louis Apol - Peisaj de iarn
Anul XII, nr. 1(125)/2021
Nicolae MARE}
- Când piedica i-a pus-o un pitic, mai u or în elegi cât e ti de mic. - Pentru cel r cit, ie irea din labirint - salvare înseamn . - Prost de prim categorie: nu tie, c nu tie. - Prost din a doua categorie: nu tie, c tie. - Greu îl vei g si pe cel care: tie, c nu tie. - F nici o excep ie, to i cei care au trecut D i n c o l o, dorit-au s mân Acolo. - Când moartea bate la u , clipa-i tot mai scump . Ai vrea s mai tr ie ti o clip . - Dac ve nic a fi, de moarte nu m-a feri. - Moartea-i mai grea de n-ai lâng tine f a m i l i a. - Orice ai face în via , via a v i u nu te las . - Cum s tii, dac nu te implici? - Schimbând întrebarea po i schimba i calea. - De când cu televiziunea, ignoran a a cucerit lumea. - B rbatul iret mai greu îl legi. - Prefer un tip ocult decât un incult. - Cu un cuvânt, greu cucere ti muritorul de rând. - Doar prin ea, situa ia grea nu- i g se te salvarea. - Neschimbare egal stagnare. - Opriri dese - cheia marilor insuccese! - Pân nu te implici, nu vei ti nimic, dac bine sau r u zici. - De când s-a inventat televiziunea, ignoran a a cucerit lumea. - C toria - prima i singura institu ie ve nic . - Râde i: dac zâmbe ti - nimic nu p ti/pierzi. - De-a pururea trist e via a netr it . - În eleptul sfin te locul. - Asigurarea a devenit un i n s t r u m e n t sigur, ce „te poate ajuta”, ca banii t i, în poli e investi i, s nu-i mai po i recupera. - Lipsa încrederii - sfâr itul negocierii. - Cu „mu tarul s rit”, sigur încasezi mai mult. - Sfatul care nu poate fi schimbat e r u - a spus înc din antichitate Publius Syrus. Azi, prin manipul ri me te ugite, consum m „sfaturi” nocive. - Din pozi ia de: „d r e p i!” - nu se-ndreapt faptele lume ti. - Vaticanul - ieri i azi - fosta i r mas-a principala plac turnant diplomatic . - O dat trezite, amintirile mai greu pot fi st pânite. - De la lupi po i înv a numai cum po i urla. - De la bun început, c a p u l p i e r d u t da i-l disp rut. - Poli ia a fost f cut s bage în om frica. - Multe se pot imagina, mai greu îns a le aplica. - Înc nu s-au num rat lacrimile pe care Providen a le-a v rsat. - A visat prea mult i s-a sculat obosit. - Cât vreme educa ia nu va fi pus pe primul loc - progresul la români va fi ioc. - Doar prin educa ie orice vis/speran poate deveni realitate. - Du manul de form comb tut e departe de-a fi înfrânt. - Din sufletele ve tede, sângele proasp t sigur lipse te. - Primul care moare este egoul, nu Omul.
