30
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
într-un nor de vorbe”. „Aerul curat al vorbelor dragi” îl cheam mereu i poetul le prinde, c ci „din gur -n gur , vorba merge/ i din poe i, poe i se nasc precum se nasc din mam fii” (Cifrul, p. 253). Prin urmare „o hart încifrat este trupul,/ i fiecare trup o alt hart ./ Cite te tu, cu ceea ce tii/ dincolo de înv tur ”. Eu am citit! Tot un poet acolo i eu, care conchid irevocabil: poezia lui Coman ova s-a retras în lumea absurdului, ca s mascheze o logic social ascuns , ca s practice filosofia Zen ca observa ie mistic i ca practic a lucidit ii. Dar aceast estetic oblig pe poet la o spontaneitate natural . În acest sens, poezia e o practic sacr de autopurificare, pentru a conserva s tatea sufletului i luciditatea min ii; e desigur i o stare deosebit de extaz în timpul c reia Eul liric vede reversul vie ii sale i posibilit ile limitate ale ei, neuitând totu i de «satori», adic de p trunderea intuitiv a esen ei lucrurilor, ca s se seasc pe sine ca interioritate transfilosofic în eon transmodernist. Bibliografie: - Arthur Schopenhauer: Studii de estetic ; studiu introductiv de N. Tertulian; traducere i note de G. T sescu; Editura tiin ific , Bucure ti, 1974. - Giacomo Debendetti: Poezia italian din secolul al XX-lea; traducere, cuvânt înainte i note: Florin Chiri escu; Editura Univers, Bucure ti, 1986. - Florentin Popescu: Coman ova, omul i scriitorul. Monografie; Editura Semne, Bucure ti, 2014 - Stéphane Mallarmé: Poezii; traducere i prefa de tefan Aug. Doina ; Editura Univers, Bucure ti, 1972 - Martin Heidegger: Originea operei de art ; traducerea i note de Thomas Kleininger i Gabriel Liiceanu; Studiu introductiv de Constantin Noica; Editura Humanitas, Bucure ti, 1995 - Nicolae Manolescu: Despre poezie; Editura Cartea Româneasc ; Bucure ti, 1987 - Gérard Genette: Introducere în arhitext. Fic iune i dic iune; traducerea i prefa a de Ion Pop; Editura Univers, Bucure ti, 1994 - Henri Bergson: Materie i memorie; traducerea de Cora Chiriac; Editura Polirom, Ia i, 1996. - William Empson: apte tipuri de ambiguitate; traducerea, prefa , note de Ileana Verzea; Editura Univers, Bucure ti, 1981 - Marcel Raymond: De la Baudelaire la suprarealism; traducere de Leonid Dimov; studiu introductiv de Mircea Martin; Editura Univers, Bucure ti, 1998 - Georges Bataille: Erotismul; traducerea de Dan Petrescu; Editura Nemira, Bucure ti, 2005 - Alexandru Surdu: Supercategoriile speculative i Arheotomia; în Tribuna, an XIX, 1-15 august 2020
Anul XII, nr. 1(125)/2021
}tefan Radu MU}AT
Sunt o buc[\ic[ din Rom`nia. At`ta tot Pornit s c toresc în lume, am împ turit cu emo ie un bulg re din ara asta în pânza brodat de mama i l-am luat cu mine. Sunt con tient c desf cându-l pe peron o s -mi smulg o lacrim - dou . În inima lui zac inimile bunicilor i ale celor care au fost înaintea lor. Nu m plâng nim nui c nu mai sunt; râna a avut nevoie de ei. Inimile lor sunt la vedere în tot ce ating din p mântul pe care l-am împ turit cu grij i l-am pus în buzunarul de deasupra inimii. Mama a avut puterea s -mi spun s cred în dou lucruri: în mine i în Dumnezeu. Când desfac ervetul brodat de ea, m ad poste te de tot ce este r u i str in. Eu sunt buc ic din mâna asta de p mânt ars de lacrimile celor de dinaintea mea. Atâta tot. i a venit o diminea în care a trebuit s -mi terg obrazul de ceva. Ceva care seam cu o triste e dulce-am ruie, ceva care se explic în nostalgii, nostalgic, nostalgie - o form mai complicat a dragostei care te arde i te purific : lacrima mamei curgea în lacrima mea... Se întâlni cu alte dou lacrimi care urcar în balan a din lumina amiezii: inimile str bunilor mei se f cuser ziduri s m apere de tot ce era dureros de str in în jurul meu. Atâta tot. Din nou acas : Nimeni nu e conectat la nimic, nic ieri nu e nimic. În muntele de gunoi flutura ceea ce fusese cândva o revist german . La cât era de roas , supravie uise titlul. Parc era de smoal : HEUTE. Rumänien die östliche Hälfte... Baaahh! Anotimpurile României din secolul trecut: cui îi mai trebuie? Prezentul conteaz ... E un gol imens în cel mai sensibil spa iu din om: suflet vatr - suflet. Mai degrab se distinge în el nisipul spulberat de vânt, patriotismul nu e un motiv forte aici. Vorba aceea: unde nu e în elepciune nu e cinste. Unde nu e cinste guverneaz haosul. Cuvintele: convie uire... na ional i derivatele acestui cuvânt din urm au r mas ferecate într-o sintagm învechit care nu corespunde normelor europene, c a a e la noi: ne aliniem. În Fran a, dac nu e ti patriot nu e ti francez. C a a e la ei. Am desf cut mâna de p mânt din peticul de pânz i totul e str in în jurul meu. Inimile bunilor mei se f cuser una cu vântul i am în eles c e un adev r de care oamenii nu mai au nevoie de el, ci doar de vie uire... i asta cum o fi. Din norm european , s-a transformat într-un „adev r” impus. Lumea este plin de m ti...
Louis Apol - Peisaj înz pezit
Cu cât se l rge te pia a occidental i d pe-afar , mai cade câte ceva pe jos. Ei le adun cu grij , le injecteaz cu E din coada UE i ni le bag pe gât c suntem pelicani europeni... Atâta tot. Convie uire?... Fiecare vie uie te cum se pricepe el mai bine pentru a evita forma avansat : supravie uirea.
