Educație socială, manual pentru clasa a VI-a APROBAT 2023

Educație socială

Manual pentru clasa a VI-a

6

Liliana Zascheievici

Nicoleta Laura Crețu

Elena Violeta Hera

Adrian Gabriel Horvat

Maria Dorina Stoica

Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.

Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară

aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii

Liliana Zascheievici

Nicoleta Laura Crețu

Elena Violeta Hera

Adrian Gabriel Horvat

Maria Dorina Stoica

Educație socială 6

Manual pentru clasa a VI-a

Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. … .

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2023–2024.

Inspectoratul școlar

Școala/Colegiul/Liceul ............................................................................................................................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Anul Numele elevului Clasa Anul școlar

Aspectul manualului* la primire la predare

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.

• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.

• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Educație socială. Manual pentru clasa a VI-a

Liliana Zascheievici, Nicoleta Laura Crețu, Elena Violeta Hera, Adrian Gabriel Horvat, Maria Dorina Stoica

Referenți științifici: conf. dr. Emanuel-Mihail Socaciu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București prof. dr. gr. I Alina-Monica Bărăian, director al Colegiului Național „George Barițiu”, Cluj-Napoca

Copyright © 2023 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19

e -mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Carolina Marcu

Corector: Carmen Bîtlan

Credite foto: Dreamstime, Shutterstock

Ilustrație copertă: Getty Images

Copertă: Lorena Ionică

Tehnoredactare și prepress: Ana Vârtosu, Olimpia Bolozan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Educație socială: manual pentru clasa a VI-a/ Liliana Zascheievici, Nicoleta Laura Crețu, Elena Violeta Hera, … - București: Litera, 2023

ISBN 978-630-319-182-9

I. Zascheievici, Liliana

II. Crețu, Nicoleta Laura

III. Hera, Elena Violeta

37

Dragul nostru elev,

Educația interculturală este o disciplină care formează școlarului competențe de afirmare pozitivă a propriei identități culturale, dar și competențe de comunicare interculturală care întăresc respectul față de minoritățile etnice, față de grupurile sociale vulnerabile la excluziune și stimulează spiritul civic în identificarea unor soluții de construire a unei lumi unite în diversitate.

Manualul de Educație socială – Educație interculturală este dedicat elevilor de clasa a VI-a, elevi al căror spirit critic este suficient de dezvoltat pentru a înțelege diferența dintre patriotism și etnocentrism, dintre adaptare la o cultură și asimilare culturală.

Ne adresăm unei generații de elevi a cărei toleranță față de diversitatea culturală este formată prin contactul constant cu alte culturi, dar și prin educația care promovează valorile europene de dialog și de respect față de identitatea fiecărei persoane și a fiecărui grup social.

De asemenea, ne dorim ca manualul să sprijine formarea ta, în calitate de cetățean activ, care știe că, prin acțiunile sale, poate contribui la ameliorarea unor probleme sociale și care poate identifica și poate produce resurse optime pentru a susține o lume în care respectul față de ceilalți și față de mediu vor asigura securitatea și bunăstarea tuturor oamenilor, indiferent de culoarea pielii, de rasă, de etnie, de gen și de alte trăsături care ne diferențiază.

Îți urăm succes și sperăm că vei învăța, împreună cu colegii tăi și sprijinit de profesori, că idealul Uniți în diversitate poate deveni o realitate susținută și de efortul tău!

Competențe generale şi specifice conform programei şcolare pentru disciplina EDUCAȚIE SOCIALĂ – EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ, clasa a VI-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală şi a diferitelor grupuri şi comunități, prin utilizarea unor achiziții specifice domeniului social.

1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației interculturale cu referire la fapte/evenimente/procese din societatea contemporană.

1.2. Identificarea propriilor repere de identitate culturală, prin raportare la sisteme de referință culturale variate.

1.3. Analizarea unor situații în acord/dezacord cu valorile și principiile societății interculturale.

2. Cooperarea pentru realizarea unor activități şi pentru investigarea unor probleme specifice diferitelor grupuri şi comunități, prin asumarea unor valori şi norme sociale şi civice.

2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect intercultural pentru rezolvarea unor probleme cu caracter intercultural.

2.2. Participarea, prin derularea unui proiect intercultural, la rezolvarea problemelor comunității și la promovarea dialogului intercultural.

2.3. Rezolvarea în perechi/echipă a unor sarcini de lucru referitoare la viața într-o societate interculturală.

3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de inițiativă şi întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament social, civic şi economic activ.

3.1. Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală proprie și față de identitatea celor care aparțin unor culturi diferite.

3.2. Participarea la rezolvarea problemelor comunității, prin utilizarea capacității de empatie culturală în relațiile cu persoane aparținând unor culturi diferite.

Manualul de Educație socială – Educație interculturală pentru clasa a VI-a este structurat pe unități tematice, care dezvoltă conținuturile din programă. Prezentate într-o formă deosebit de atractivă, lecțiile cuprind exemple de activități care conduc la formarea de competențe specifice disciplinei.

Organizarea conținutului permite crearea de conexiuni cu celelalte discipline studiate.

Rubrica ABC intercultural este cea care definește termenii noi și precizează aria lor de aplicare. Aplicațiile de la această rubrică vizează înțelegerea și aplicarea corectă a termenilor specifici disciplinei.

Rubrica Portal intercultural prezintă reguli, principii, norme din tratate internaționale, documente legislative și

școlare. Aplicațiile de la această rubrică formează competențe de recunoaștere a drepturilor și a responsabilităților în dialogul intercultural, dar și de generare a unor coduri de reguli pentru o bună cooperare interculturală.

Rubrica Mozaic intercultural prezintă valori, coduri de bune maniere, tradiții și obiceiuri din diferite culturi. Aplicațiile acesteia își propun să stârnească curiozitatea și să susțină interesul și toleranța pentru diversitate culturală.

Rubrica Dialog şi activism intercultural prezintă exemple de bune practici în ceea ce privește interacțiunea dintre grupuri diferite din punct de vedere cultural. Aplicațiile rubricii susțin implicarea elevilor în elaborarea și în aplicarea unor planuri de măsuri pentru ameliorarea integrării grupurilor minoritare și pentru protejarea diversității culturale.

Rubrica ABC intercultural

Rubrica Dicționar

Numărul unității

Titlul unității

Titlurile lecțiilor

Rubrica Aplicații

Rubrica Mozaic intercultural

Rubrica Dialog și activism intercultural

Rubrica Știați că?

Competențe

Dicționar c) Scrieți definiția pe o coală de hârtie și afișați-o pe tablă. d) Comparați definiția voastră cu cele date de alți colegi de clasă care au avut de definit aceeași expresie.

UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU), fondată la 16 noiembrie 1945, cu scopul declarat de a contribui la pacea și la securitatea lumii promovând cooperarea internațională în educație, știință, cultură, comunicare și în informație. Site-ul în limba engleză poate fi accesat la adresa: www.unesco.org/en societate – grup de persoane între care se manifestă relații permanente (interese comune, valori și scopuri) sau o grupare socială ce ocupă un anumit areal geografic, care se supune unei anumite autorități și ai cărei membri au în comun anumite aspirații culturale. grup social – grup de persoane care se ghidează după norme sau după reguli comune, au obiceiuri și tradiții comune și își propun idealuri sau scopuri comune. Grupul social devine societate când are o autoritate politică proprie și ocupă un anumit teritoriu. minoritate națională – grup bine definit de persoane cu cetățenia statului în care locuiesc; grupul prezintă caracteristici culturale distincte este animat de voința de a păstra identitatea comună a membrilor săi, în special referitoare la cultura, tradițiile ș la limba lor, dar care sunt în inferioritate numerică în raport cu populația care constituie majoritatea statului respectiv.

Rubrica Portal intercultural

ABC intercultural

sistemele de valori, tradițiile și credințele”. Din punct de vedere sociologic, prin cultură se înțelege un mod de viață specific oamenilor, ce cuprinde totalitatea comportamentelor învățate ș transmise de la o generație la alta prin intermediul regulilor, valorilor și al creațiilor unui grup social. Termenul de cultură a primit mai multe definiții. Aici le vom păstra doar pe cele care ne arată că grupurile și societățile umane au creat și au transmis din generație în generație reguli, valori, obiceiuri, tradiții, credințe, vestimentație, produse artistice și tehnologii proprii, în efortul de a supraviețui și de a fi recunoscute drept comunități distincte. Acest manual ne va purta prin multe povești despre acele lucruri care ne fac unici, pe noi și pe grupul căruia îi aparținem, și ne deosebesc de alte grupuri. Vom compara elemente din cultura română cu cele din alte culturi, mai ales culturi ale minorităților naționale cu care românii conviețuiesc de secole: maghiari, romi, germani, sași, sârbi, bulgari, turci, ruși-lipoveni, aromâni, dar și cele aduse de valurile noi de migrații: arabi, chinezi, indieni etc.

Vom descoperi astfel cât de importante sunt tradițiile, portul național, cântecele și dansurile populare, credințele, obiceiurile și nu numai pentru a afla cine suntem și care ne sunt rădăcinile. Vom descoperi că uneori tradițiile, credințele și obiceiurile noastre sunt împletite cu ale altor culturi la fel de valoroase precum a noastră.

Aplicații

Imagini corelate cu informațiile din text

Ateneul Român, București

1. Din perspectiva definiției date de UNESCO, elementele definitorii ale unei culturi sunt: literatura, arta, stilul de viață, modul de conviețuire, sistemele de valori, tradițiile, credințele. a) Scrieți fiecare dintre aceste noțiuni (literatura, arta, stitul de viață etc.) de câte trei ori pe bilete distincte și trageți la sorți un singur bilet. b) Pentru noțiunea pe care ați primit-o prin tragere la sorți căutați definiție sau o explicație.

e) La finalul activității, construiți cu aceștia o singură definiție pentru expresia respectivă.

2. Scrieți o compunere cu titlul Obiceiuri din străbuni folosind ca sursă de inspirație imaginea de mai jos Puteți face referire și la alte obiceiuri cunoscute de voi.

3. Alegeți o țară de pe continentul european. Căutați o poveste din folclorul acelei țări. Citiți pe roluri cu colegul/colega de bancă.

4. Imaginile de mai jos surprind șapte elemente culturale specifice minorităților naționale din România. Recunoașteți pentru fiecare element minoritatea căreia îi aparține.

b

d

a g Rezolvare: a) turci; b) germani; c) unguri; d) sârbi; e) romi; f) bulgari; g) ruși lipoveni.

a

Mozaic intercultural 1. Joc de rol. Salutul în diferite culturi În diferite culturi, modul în care oamenii se salută este diferit. Pe lângă exemplele de mai jos, identificați cu colegii de clasă și alte exemple de salut pe care apoi le prezentați în fața clasei. a) Namaste (Devanagari: नमस्ते formal: Namaskar/Namaskaram este un salut care constă într-o ușoară plecăciune, în semn de respect, cu palmele lipite una de cealaltă în dreptul pieptului, folosit inițial în zona Indiei. b) Salutul japonez prin înclinare, Ojigi este o parte esențială a culturii japoneze. Este un semn de respect acordat de persoana care se înclină în fața persoanei care salută astfel. De asemenea, se folosește atunci când se prezintă recunoștința sau scuzele.

Cultura în societatea contemporană Cultura în societatea contemporană

b

UNITATEA 1 UNITATEA 1

Știați că…?

Unul din șapte locuitori din România este de altă etnie decât cea română. Drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale sunt garantate prin Constituție și prin legi, organizațiile mino rităților naționale având reprezentanți în Parla mentul României. În România, există clase sau școli cu predare în limbi ale minorităților na ționale. Chiar și în școlile în care se predă în limba română, elevii care apar țin unei minorități națio nale au posibilitatea de a studia și limba minorității respective și o disciplină opțională privind istoria și tradițiile comunității. În localitățile în care o minoritate națională re prezintă cel puțin 20% din populație (conform recensământului), este posibilă utilizarea limbii acestei minorități în ad ministrația publică locală și în justiție și, de aseme nea, sunt amplasate plă cuțe bilingve cu numele localității, cu numele stră zilor și cu denumirea unor instituții publice. În România, există un nu măr semnificativ de per soane venite din alte țări în ultimii ani, fiind con stituite comunități etnice noi, cum sunt comunită țile arabe sau cea chineză.

18

3. Meșteșugurile tradiționale nu au fost cultivate și nici promovate sufi cient pentru a rezista unei piețe care produce mărfuri în serie ce imită produsele tradiționale. Astfel, avem costume populare care nu respectă tradiția, dar și ulcioare care nu sunt făcute manual, linguri și alte obiecte de uz casnic. a) Ce meșteșug tradițional ați dori să exersați? b) Credeți că produsele realizate de voi ar putea fi vândute? c) De unde putem cumpăra produse tradiționale?

4. Globalizarea are efecte pe care le apreciem în mod obișnuit: noi toți avem acces la dulciuri distribuite de firme renumite; fiecare dintre noi accesează resurse pe internet; mașinile de pe stradă sunt similare cu cele din alte țări. a) Dacă noi toți avem acces la ace leași produse, mai putem păs tra identitatea culturală?

Portal intercultural

Studiu de caz. Emisiunile în limba minorităților naționale

1. În grupe de câte trei‑patru elevi, căutați denumiri de emisiuni în limba minorităților naționale și notați‑le pe o coală de hârtie.

2. La nivelul clasei, adunați toate informațiile despre aceste emisiuni: limba vorbită, televiziunea care le difuzează, comunitatea etnică vizată.

3. La finalul cercetării, stabiliți: câte etnii ați identificat, care sunt acestea, câte emisiuni le sunt dedicate, la ce ore sunt difuzate, cum sunt promo vate drepturile minorităților respective în școala voastră, cine trebuie să le respecte identitatea culturală și de ce este importantă păstrarea diversității culturale.

Dialog și activism intercultural

1. Șezătoarea sau „Claca la sat Aceasta este o manifestare organizată de Consiliul Local Miroslovești în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea Promovarea Cul turii Tradiționale din Iași. Inițiatorii evenimentului au dorit să readucă atmosfera ce se țesea cu multe decenii în urmă, când oamenii formau o adevărată comunitate. Pe vremuri, se organizau șezători pentru a pe trece împreună zilele lungi de iarnă, pentru a munci într‑un mod plăcut și pentru a transmite tradiții, obiceiuri și deprinderi de viață și de muncă. https://comunamiroslovesti.ro/informatii‑diverse/sezatoarea‑claca la‑sat/ a) Organizați, cu ajutorul profesorului de tehnologie, ateliere de croșe tat, de cusut, de traforaj, de modelaj în lut pentru a învăța să produ ceți obiecte asemănătoare cu cele produse în șezători.

b) Promovați atelierele și produsele la nivelul comunității prin postări pe rețelele de socializare.

c) Organizați, cu ajutorul Consiliului elevilor, un târg de produse făcute de elevii școlii. d) Alegeți, împreună cu reprezentanții elevilor, cum veți folosi banii pentru comunitate: puteți investi într‑o sală de clasă pentru proiecte și ateliere, pentru o comunitate dezavantajată etc. e) Numiți un responsabil de imagine a activităților care să realizeze fotografii în timpul desfășurării proiectului. Construiți apoi, cu cole gii de clasă, un jurnal cu fotografii din activitățile susținute.

2. Meserii care dispar din România

a) Numiți meseriile din imaginile alăturate.

b) Construiți un afiș/clip de promovare a acestor meserii pentru a le face cunoscute în comunitatea voastră.

c) Organizați, împreună cu profesorii clasei, o excursie tematică pentru a cunoaște meserii care dispar în România.

19

Citat reprezentativ

Varianta digitală

Pagini de recapitulare și evaluare

Pagină de recapitulare

Cultura în societatea contemporană

Pagină de evaluare

7. RECAPITULARE

DIVERSITATEA CULTURALĂ

Accentul pe respectul diferențelor culturale

„Ca sursă de schimburi, inovație și creativitate, diversitatea culturală este necesară umanității așa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanității trebuie să fie recunoscut și afirmat pentru generațiile prezente și viitoare.”

respectul față de demnitatea și față de dreptul celuilalt de a avea alte convingeri, opinii, practici atât timp cât acestea nu dăunează celorlalți responsabilitatea față recunoașterea faptului că există perspective și interpretări multiple ale unei situații

spiritul civic, atitudinea de solidaritate față de comunitatea din care facem parte

IDENTITATEA CULTURALĂ

Respectul față de patrimoniul cultural limba, creația artistică, normele și obiceiurile grupului, meșteșugurile, tradițiile, obiectele, clădirile, habitatele naturale deosebite

Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme și simulări. Activitățile multimedia interactive de învățare (AMII) aduc un plus de valoare cognitivă.

Paginile din manual pot fi vizionate pe desktop, laptop, tabletă, telefon, oferind o experiență excelentă de navigare. Navigarea în varianta digitală permite parcurgerea manualului și revenirea la activitatea de învățare precedentă.

BUTOANE FOLOSITE

ÎN

VARIANTA DIGITALĂ

UNITATEA 1 35

și coexistă în același spațiu geografic. Acest concept presupune recunoașterea și acceptarea diferențelor culturale. 5) un mod de viață specific oamenilor ce cuprinde totalitatea comportamentelor învățate și transmise de la o generație la alta prin intermediul regulilor, valorilor și al creațiilor unui grup social. 6) toate acele obiecte, valori, credințe, tradiții și obiceiuri pe care o comunitate le lasă moștenire urmașilor. 7) listă a elementelor de patrimoniu valoroase pentru umanitate recunoscută de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință

Rezolvare: a) chinez; b) indiancă; c) român; d) grecoaică; e) africani; f) romi. b a d e f

c) 4); d) 6); e) –1); f) –2).

CUPRINS deschide cuprinsul manualului digital și permite deschiderea de conținuturi/lecții. permit parcurgerea manualului și deschiderea unei anumite pagini.

AMII ANIMAT

 cuprinde animații sau filme, activități care se găsesc în partea de jos a paginii. Pentru vizionare, se activează butonul Redă ( ).

AMII STATIC

 cuprinde desene, fotografii, simboluri, informații suplimentare care se derulează cu ajutorul butoanelor de navigare.

AMII INTERACTIV

AMII INTERACTIV  cuprinde exerciții de alegere duală, de alegere multiplă, de asociere, de completare, de ordonare situate în partea de jos a paginii.

 butoanele de validare sunt: Resetează (care aduce exercițiul la starea lui inițială) și Verifică (prin care se verifică rezolvarea).

 utilizatorul are la dispoziție trei încercări de a răspunde corect, după care răspunsul corect este afișat automat.

CULTURA ÎN SOCIETATEA

1. ABC cultural

2. Diversitatea culturală, trăsătură a societății contemporane

3. Identitatea culturală

4. Patrimoniul cultural

5. Tradiții și obiceiuri de pe mapamond

6. Patriotismul în lumea contemporană

7. Recapitulare

8. Evaluare

„Nu vreau ca propria mea casă

să fie îngropată pe toate laturile

și ferestrele mele să fie astupate. Vreau ca toate culturile din toate ținuturile să fie cât mai libere

în jurul casei, pe cât posibil, dar refuz să fiu doborât.”

Mahatma Gandhi

Dicționar

· UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU), fondată la 16 noiembrie 1945, cu scopul declarat de a contribui la pacea și la securitatea lumii promovând cooperarea internațională în educație, știință, cultură, comunicare și în informație. Site-ul în limba engleză poate fi accesat la adresa: www.unesco.org/en.

· societate – grup de persoane între care se manifestă relații permanente (interese comune, valori și scopuri) sau o grupare socială ce ocupă un anumit areal geografic, care se supune unei anumite autorități și ai cărei membri au în comun anumite aspirații culturale.

· grup social – grup de persoane care se ghidează după norme sau după reguli comune, au obiceiuri și tradiții comune și își propun idealuri sau scopuri comune. Grupul social devine societate când are o autoritate politică proprie și ocupă un anumit teritoriu.

· minoritate națională – grup bine definit de persoane cu cetățenia statului în care locuiesc; grupul prezintă caracteristici culturale distincte și este animat de voința de a păstra identitatea comună a membrilor săi, în special referitoare la cultura, tradițiile și la limba lor, dar care sunt în inferioritate numerică în raport cu populația care constituie majoritatea statului respectiv.

1. ABC CULTURAL

ABC intercultural

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) definește cultura ca fiind „un ansamblu de trăsături distinctive spirituale, materiale, intelectuale și emoționale ale societății sau ale unui grup social, care cuprinde nu doar arta și literatura, ci și stilurile de viață, modurile de conviețuire, sistemele de valori, tradițiile și credințele”. Din punct de vedere sociologic, prin cultură se înțelege un mod de viață specific oamenilor, ce cuprinde totalitatea comportamentelor învățate și transmise de la o generație la alta prin intermediul regulilor, valorilor și al creațiilor unui grup social. Termenul de cultură a primit mai multe definiții. Aici le vom păstra doar pe cele care ne arată că grupurile și societățile umane au creat și au transmis din generație în generație reguli, valori, obiceiuri, tradiții, credințe, vestimentație, produse artistice și tehnologii proprii, în efortul de a supraviețui și de a fi recunoscute drept comunități distincte.

Acest manual ne va purta prin multe povești despre acele lucruri care ne fac unici, pe noi și pe grupul căruia îi aparținem, și ne deosebesc de alte grupuri. Vom compara elemente din cultura română cu cele din alte culturi, mai ales culturi ale minorităților naționale cu care românii conviețuiesc de secole: maghiari, romi, germani, sași, sârbi, bulgari, turci, ruși-lipoveni, aromâni, dar și cele aduse de valurile noi de migrații: arabi, chinezi, indieni etc.

Vom descoperi astfel cât de importante sunt tradițiile, portul național, cântecele și dansurile populare, credințele, obiceiurile și nu numai pentru a afla cine suntem și care ne sunt rădăcinile. Vom descoperi că uneori tradițiile, credințele și obiceiurile noastre sunt împletite cu ale altor culturi la fel de valoroase precum a noastră.

Aplicații

1. Din perspectiva definiției date de UNESCO, elementele definitorii ale unei culturi sunt: literatura, arta, stilul de viață, modul de conviețuire, sistemele de valori, tradițiile, credințele.

a) Scrieți fiecare dintre aceste noțiuni (literatura, arta, stitul de viață etc.) de câte trei ori pe bilete distincte și trageți la sorți un singur bilet.

b) Pentru noțiunea pe care ați primit-o prin tragere la sorți căutați o definiție sau o explicație.

Ateneul Român, București

c) Scrieți definiția pe o coală de hârtie și afișați-o pe tablă.

d) Comparați definiția voastră cu cele date de alți colegi de clasă care au avut de definit aceeași expresie.

e) La finalul activității, construiți cu aceștia o singură definiție pentru expresia respectivă.

2. Scrieți o compunere cu titlul Obiceiuri din străbuni folosind ca sursă de inspirație imaginea de mai jos. Puteți face referire și la alte obiceiuri cunoscute de voi.

3. Alegeți o țară de pe continentul european. Căutați o poveste din folclorul acelei țări. Citiți pe roluri cu colegul/colega de bancă.

4. Imaginile de mai jos surprind șapte elemente culturale specifice minorităților naționale din România. Recunoașteți pentru fiecare element minoritatea căreia îi aparține.

Mozaic intercultural

1. Joc de rol. Salutul în diferite culturi

În diferite culturi, modul în care oamenii se salută este diferit. Pe lângă exemplele de mai jos, identificați cu colegii de clasă și alte exemple de salut pe care apoi le prezentați în fața clasei.

a) Namaste (Devanagari: नमस्ते; formal: Namaskar/Namaskaram) este un salut care constă într-o ușoară plecăciune, în semn de respect, cu palmele lipite una de cealaltă în dreptul pieptului, folosit inițial în zona Indiei.

b) Salutul japonez prin înclinare, Ojigi, este o parte esențială a culturii japoneze. Este un semn de respect acordat de persoana care se înclină în fața persoanei care salută astfel. De asemenea, se folosește atunci când se prezintă recunoștința sau scuzele.

Rezolvare: a) turci; b) germani; c) unguri; d) sârbi; e) romi; f) bulgari; g) ruși lipoveni.

2. Studiu de caz. Inegalitatea de gen în diferite culturi

Statutul femeilor diferă în funcție de cultură. Femeile din Qatar trebuie să obțină permisiunea tutorilor lor de sex masculin pentru a se căsători, pentru a studia în străinătate, pentru a lucra în multe domenii guvernamentale, pentru a călători în străinătate până la anumite vârste și pentru a primi anumite îngrijiri de sănătate specifice. Acest tip de comportament este considerat discriminatoriu. Din acest motiv, la Campionatul Mondial din Qatar, în 2022, unele persoane au protestat.

a) Împreună cu alți trei colegi, căutați pe internet și alte situații similare de discriminare a femeilor din cauza normelor și a tradițiilor unui stat.

b) Scrieți apoi o prezentare succintă a cazului respectiv și prezentați-o colegilor de clasă.

c) Citiți cu atenție textul de mai jos.

Fată sau băiat? Este prima întrebare pe care o punem atunci când se naște un copil. Răspunsul, bazat pe sexul biologic al nou-născutului, atrage o serie de ritualuri, comportamente și așteptări diferențiate din partea familiei, a bisericii, a școlii, a societății în general. Astăzi, în Moldova, dacă te naști fată, atunci de a doua zi ai toate șansele să ți se înțepe urechile pentru cercei, să primești îmbrăcăminte de culoare roz, păpuși și truse de machiaj, ai șanse mai mari să devii secretară, profesoară, doctoriță (dar nu chirurg) decât tractoristă, președintă de țară sau guvernatoarea Băncii Naționale. În medie, te vei căsători mai devreme decât bărbații, vei petrece mai multe ore la bucătărie decât ei și vei fi mai expusă violențelor domestice. Dacă te naști băiat, atunci rozul nu va fi printre culorile garderobei tale. Vei primi un nume bărbătesc, mașinuțe, roboți și Lego, vei fi dat de mic la sport, vei avea mai mare libertate de mișcare decât fetele, dar vei trăi în medie mai puțin decât ele. Nu vei fi bine văzut dacă plângi, în medie, vei avea mai mari șanse decât femeile să pierzi custodia copiilor în caz de divorț, să ajungi la închisoare sau în poziții de conducere.

· Identificați în textul dat stereotipurile de gen.

· Sunt aceste credințe cu privire la rolul fetelor și al băieților valabile și în România?

· Explicați motivul pentru care, dacă ești bărbat, vei avea mai mari șanse decât femeile să pierzi custodia copiilor în caz de divorț.

Considerați această situație o discriminare de gen? De ce?

Portal intercultural

1. Legea numărul 186 din 9 mai 2003.

Capitolul 1. Dispoziții generale

Articolul 1

(1) Prezenta lege instituie cadrul juridic pentru susținerea și promovarea culturii scrise.

(2) În sensul prezentei legi, prin cultură scrisă se înțelege domeniul de referință care cuprinde cărți, reviste și alte publicații, având caracter literar-artistic, tehnico-științific, editate pe orice fel de suport.

a) Considerați necesară o lege care să promoveze cultura scrisă în România? Argumentați răspunsul în maximum cinci rânduri.

b) Ce alte elemente ale culturii române sau ale minorităților naționale ați promova printr-o lege specială? Susțineți alegerea făcută printr-un articol scris în revista școlii.

Cultura în societatea contemporană

c) Ce instituții credeți că ar trebui să promoveze cultura scrisă și cum ar putea să o facă? Propuneți o măsură pe care să o ia o instituție considerată de voi responsabilă de aplicarea acestei legi.

2. Din cauza războiului din Ucraina, mulți elevi ucraineni au fost înmatriculați în școlile din România pentru a le respecta dreptul la educație. În multe localități, nu există clase separate în care acești elevi să învețe în limba maternă. Din acest motiv, elevii respectivi trebuie să învețe limba română în timp ce frecventează școala. Imaginați-vă că ați fi în situația acestor elevi și răspundeți la întrebările de mai jos.

a) Cum v-ați simți într-o școală în care toți cei din jur vorbesc o limbă pe care nu o cunoașteți?

b) Cine v-ar putea ajuta să vă faceți temele?

c) De ce resurse umane sau materiale ați avea nevoie la școală pentru a reuși să vă înțelegeți cu colegii?

d) Cum veți face față evaluărilor scrise?

e) Pe o scară de la 1 la 10, 1 fiind minimum, iar 10 maximum, cât ați fi de stresați în această situație?

Dialog și activism intercultural

1. Construiți un calendar al activităților culturale din localitatea voastră pentru luna următoare. Împreună cu colegii de clasă, propuneți unui cadru didactic să vă însoțească la un eveniment pe care îl considerați important.

2. Propuneți Consiliului elevilor un grafic de activități pentru a trezi interesul elevilor pentru evenimente culturale.

3. Orașul Timișoara a preluat prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii în 2023, alături de orașele Elefsina (Grecia) și Veszprém (Ungaria), conform unui comunicat al Comisiei Europene. Prin titlul de Capitală Europeană a Culturii, se demonstrează bogăția și diversitatea culturilor din Europa, se stimulează turismul durabil și se promovează dezvoltarea orașelor prin cultură. Pentru a fi selectate, orașele au trebuit să elaboreze un program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care să promoveze implicarea activă a locuitorilor și a comunităților lor.

a) Propuneți un program de evenimente culturale timp de o lună prin care să promovați cultura europeană. Pot fi momente de teatru, dans, muzică, expoziții etc. în care să aveți invitați artiști din România și din Europa.

b) Construiți un afiș de promovare a evenimentelor propuse.

c) Identificați o instituție guvernamentală care ar putea să vă sprijine în promovarea evenimentelor.

d) Selectați afișele cele mai reușite și promovați-le prin Consiliul elevilor pe site-ul școlii.

Opera Națională din Timișoara

Dansatori din România

Dicționar

· diversitate culturală

varietatea de culturi care coexistă și interacționează în același spațiu geografic. Acest concept presupune recunoașterea și acceptarea diferențelor culturale.

· integrare culturală – apariția unor elemente și trăsături comune între grupul minoritar și majoritatea populației locale, ca de exemplu: valori sociale, mod de trai, mod de muncă și altele, care conduc la o conviețuire civilizată, fără anularea diferențelor culturale ce țin de limbă, obiceiuri, tradiții etc.

· dialog intercultural – interacțiune socială bazată pe acceptarea diferențelor culturale.

· identitate culturală – se referă la sentimentul de apartenență al unei persoane la un grup social pe baza mai multor categorii culturale: naționalitate, etnie, rasă, religie etc.

2. DIVERSITATEA CULTURALĂ, TRĂSĂTURĂ A SOCIETĂȚII CONTEMPORANE

ABC intercultural

Lumea contemporană poate fi asemănată cu un tablou uriaș, multicolor, un puzzle în care se află o mare diversitate de comunități umane. Aceste comunități diferă semnificativ între ele și, pentru a se înțelege, trebuie să analizeze și să accepte aceste diferențe.

Diversitatea comunităților umane este dată:

a) de limba vorbită, de obiceiurile, de tradițiile, de istoria comunității;

b) de modul în care omul relaționează cu natura, de uneltele, de tehnologiile pe care omul le folosește pentru a transforma natura, de atitudinea pe care o are cu privire la mediul înconjurător; de exemplu, există comunități care consideră anumite animale sacre sau pe altele, impure și de neconsumat de către om;

c) de cine deține puterea în societate și de modul cum se realizează guvernarea; există comunități în care femeile au rol de președinte, prim-ministru etc. și comunități în care femeile și fetele nu au acces la educație;

d) de modul în care oamenii interacționează, de așteptările pe care le au unii de la alții; un exemplu foarte interesant este dat de modul cum interacționează prietenii în diferite culturi: în nord-vestul Europei, prietenii respectă o distanță fizică mai mare în conversațiile intime, pe când cei din sud își manifestă prietenia prin atingere pe umăr, îmbrățișări etc.;

e) de ceea ce cred oamenii despre bine și rău, despre frumos și urât, despre corect și greșit; există culturi în care, prin îmbrăcăminte decentă, oamenii înțeleg haine destul de largi pentru a nu se distinge formele corpului, iar hainele mulate sunt descurajate atât pentru bărbați, cât și pentru femei, dar există și comunități pentru care hainele care urmează linia corpului nu sunt indecente;

Dansatori din Portugalia

Dansatori din Grecia

f) de ceea ce cred oamenii despre apariția vieții pe Pământ, despre destinul omului, care sunt ideile, valorile care trebuie să ne conducă viața. Miturile fondatoare ale lumii sunt specifice fiecărui grup social în funcție de sistemul de credințe, iar legendele care justifică apariția anumitor elemente naturale sunt diferite de la popor la popor.

Toate aceste diferențe dau identitate unei culturi sau unei comunități. Ele conferă fiecărui individ specificitate și fiecărei comunități, unitate.

Diversitatea lumii actuale trebuie acceptată pentru ca fiecare comunitate să își păstreze identitatea, iar dialogul intercultural trebuie susținut printr-o bună înțelegere a diferențelor culturale și prin politici guvernamentale care să suțină deopotrivă integrarea grupurilor minoritare, dar și să asigure continuitatea istorică a grupului respectiv. Păstrarea limbii, a tradițiilor, a obiceiurilor care nu încalcă demnitatea persoanei, asigurarea drepturilor politice de a fi reprezentați în guvern și în parlament pentru ca vocea lor să fie auzită, reprezintă un deziderat pentru ONU, Uniunea Europeană și pentru alte organizații naționale și internaționale care promovează atât drepturile persoanei, cât și pe cele ale grupului de apartenență.

Aplicații Mozaic intercultural

Această zonă începe acolo unde se sfârșește zona intimă, ca un al doilea înveliș invizibil al corpului. Este marcată de lungimea brațului întins, cu pumnul strâns; anglo-saxonii se apropie cel mult până acolo unde s-ar putea atinge cu vârful degetelor dacă ar întinde mâinile. Românii discută comod și la cea mai mică distanță, până la încheietura mâinii. Arabii și negrii sunt cei mai dezinhibați, într-o discuție se apropie până la distanța cotului, zonă care poate fi considerată intimă, în alte culturi.

a) Căutați, împreună cu colegul de bancă, și alte articole despre spațiul personal.

b) Construiți, împreună cu colegii de clasă, o hartă a lumii pe care notați spațiile personale cerute de codul bunelor maniere în diferite țări.

2. Reguli de bune maniere

Dacă primești un dar de la o persoană de naționalitate chineză, este politicos să refuzi de câteva ori darul înainte de a-l primi, cu mulțumirile de rigoare. De asemenea, darul respectiv nu va fi desfăcut în fața persoanei care vi l-a oferit.

În România, cel care primește un dar îl va deschide în fața musafirului și nu-i va strica bucuria protestând că nu trebuia să facă acest efort.

a) În echipe de trei-patru elevi, scrieți pe câte o coală de hârtie cinci reguli de bune maniere pe care le considerați cele mai importante la școală.

b) Comparați regulile alese de echipa voastră cu cele alese de alte echipe.

1. Numiți cinci minorități etnice care locuiesc pe teritoriul României. Pentru fiecare minoritate aleasă, căutați împreună cu profesorul cum se spune și cum se scrie Bună ziua! în limba minorității respective. De exemplu, în limba bulgară, Bună ziua! se spune Добър ден! (pronunțat: dob’r den).

2. Un mod de a susține integrarea populațiilor minoritare este de a le oferi posibilitatea de a studia în limba maternă.

a) Ce școală cu învățământ în limba maternă cunoașteți în localitatea voastră?

b) Considerați oportun ca pentru elevii migranților de etnie română să se organizeze școli în limba română? Argumentați răspunsul în minimum cinci rânduri.

· În prezent, majoritatea statelor lumii se caracterizează prin diversitate culturală. Se apreciază că, în cele peste 190 de state independente ale lumii, există mai mult de 6000 de limbi vorbite și peste 5000 de grupuri etnice.

Știați că…?

1. Zona personală

3. Priviți imaginile alăturate și răspundeți cerințelor.

a) Care sunt meșteșugurile ilustrate de produsele din imagini?

b) Ce meșteșuguri sunt specifice zonei voastre?

c) Descrieți un obicei caracteristic zonei geografice în care locuiți. Care sunt elementele prin care se aseamănă cu obiceiurile practicate de alte comunități?

Portal intercultural

1. În secolul nostru, rolul educației este și acela de a forma competențe copiilor și tinerilor pentru a construi relații între oameni, între grupuri sociale din ce în ce mai diverse. În multe comunități și între comunități, între națiuni și grupuri etnice există o serie de situații conflictuale și tensiuni ca rezultat al acumulării unor nedreptăți sociale și economice. Cum putem învăța să trăim împreună în comunitățile cărora le aparținem: națiunea, orașul, satul, cartierul, școala? Interacțiunea dintre oameni aparținând unor culturi diferite trebuie să respecte anumite principii:

a) deschiderea, curiozitatea, interesul de a cunoaște persoane care aparțin unor culturi diferite de cele proprii;

b) respectul față de demnitatea și față de dreptul celuilalt de a avea alte convingeri, opinii, practici, atât timp cât acestea nu încalcă demnitatea, drepturile și libertățile altora;

c) spiritul civic, atitudinea de solidaritate față de comunitatea din care facem parte;

d) responsabilitatea față de propriile acțiuni, luarea celor mai adecvate decizii, adoptarea celor mai potrivite metode și recunoașterea faptului că există perspective și interpretări multiple ale unei situații.

2. În proiectul de lege privind statutul minorităților naționale din România se precizează la Art. 26. (1): „Posturile publice de radiodifuziune și de televiziune asigură, la ore adecvate și cu posibilități de audiere, respectiv vizionare pe întregul teritoriu al țării, spații pentru emisiunile în limba minorităților naționale”.

a) Căutați, în grila de programe a televiziunii naționale, emisiuni în limba minorităților din România.

b) Considerați că în revista școlii ar trebui să fie publicate și articole în alte limbi? Argumentați răspunsul.

c) Ce partide ale minorităților naționale cunoașteți din emisiunile de știri?

3. În 2021, Toader Stoica, în vârstă de 52 de ani, a fost primul român din Italia care a obținut funcția de viceprimar. De ce credeți că este important pentru românii din acea localitate să aibă un viceprimar român?

Dialog și activism intercultural

1. Ziua Mondială a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare este marcată în fiecare an la data de 21 mai. Această zi a fost stabilită la inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), care joacă un rol important pe plan mondial în promovarea diversității culturale.

Realizați, lucrând în grup, un afiș prin care invitați colegii din școală să participe la un festival cu prilejul Zilei Mondiale a Diversității Culturale.

2. În cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO, desfășurată la Paris, la 2 noiembrie 2001, a fost adoptată Declarația universală privind diversitatea culturală

Articolul 1 al acestei Declarații stipulează: „Ca sursă de schimburi, inovație și creativitate, diversitatea culturală este necesară umanității așa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanității trebuie să fie recunoscut și afirmat pentru generațiile prezente și viitoare”.

România s-a raliat acestui context internațional prin aprobarea HG

nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a Minorităților

Naționale din România. Aceasta este sărbătorită de toate minoritățile

etnice din țara noastră, care, potrivit organizațiilor înscrise pe site-ul Departamentului pentru Relații Interetnice, sunt: albanezi, armeni, bulgari, croați, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruși-lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni, ruteni. (https://www.agerpres.ro/documentare/2022/12/18/18-decembrieziua-minoritatilor-nationale-din-romania--1031143)

a) Propuneți o serie de activități pe care ați putea să le desfășurați în acea zi în școala voastră.

b) Solicitați printr-o scrisoare sprijinul conducerii școlii voastre.

3. A fi cetățean activ într-o societate caracterizată prin diversitate culturală înseamnă și a manifesta responsabilitate față de propriile acțiuni, a lua cele mai bune decizii și a recunoaște că există și alte interpretări ale situațiilor în afara celei pe care o ai.

a) Presupuneți că sunteți redactorul-șef al revistei școlii și că propuneți ca aceasta să se difuzeze numai online. Prezentați colegilor două argumente pentru decizia voastră.

b) Cereți altor trei colegi să aducă contraargumente la această decizie.

c) Împreună, notați argumentele și contraargumentele pe o foaie. Afișați, împreună cu ceilalți colegi de clasă, foile cu argumente într-un loc accesibil tuturor. Discutați despre produsele fiecărui coleg și votați cele mai bune argumente.

Italieni

Germani

Cehi Polonezi

Dicționar

· identitate culturală – se referă la identificarea cu un anumit grup sau la sentimentul de apartenență la acesta, pe baza mai multor categorii culturale incluzând naționalitatea, etnia, rasa, genul și religia.

· globalizare – fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului Glob prin crearea de instituții și de organisme politice suprastatale, printr-o politică economică și de securitate comună etc.; provine din verbul a globaliza – a reuni într-un tot elemente disparate; a judeca o problemă în ansamblu.

· asimilare – preluare a culturii, a obiceiurilor, a datinilor, a portului și a limbii majorității de către un individ, o grupă de indivizi sau de către o minoritate a populației, prin pierderea trăsăturilor inițiale, caracteristice minorității respective.

3. IDENTITATEA CULTURALĂ

Atunci când citim Amintiri din copilărie de Ion Creangă vom afla despre Nică, personajul principal, următoarele:

[…] ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel […].

Ş- apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor.

Acest fragment ilustrează exemplar înțelesul expresiei identitate culturală. Din câte observăm, identitatea culturală se referă la sentimentul de apartenență la un grup social pe baza mai multor categorii culturale: naționalitate, etnie, rasă, gen, religie etc. Identitatea culturală se construiește prin cunoștințe și prin valori comune care sunt fructificate prin: tradițiile, patrimoniul, limba, creația artistică, normele și obiceiurile grupului.

Respectarea și promovarea identității culturale a devenit importantă pentru instituțiile naționale și internaționale, deoarece asistăm la un fenomen numit globalizare care, pe lângă aspectele pozitive ce țin de răspândirea rapidă a unor principii și practici politice, etice, culturale etc., aduce cu sine și anularea specificului cultural al grupurilor sociale. Din această cauză, se estimează că o parte dintre limbile vorbite astăzi va dispărea în viitor prin asimilarea grupurilor minoritare de către populația majoritară.

Un alt factor de îngrijorare pentru conservarea identității culturale este progresul tehnologic care, pe lângă avantajele economice pe care le produce, face ca unele meserii tradiționale să dispară și, odată cu ele, să dispară și comunitățile legate de acele mesteșuguri și tradițiile asociate așa cum se întâmplă, de exemplu, cu unele comunități care se susțineau în Maramureș prin meserii precum dogăritul, țesutul, fabricarea clopurilor.

Pentru a păstra diversitatea culturală într- o lume în care diferențele specifice se șterg, trebuie să respectăm identitatea culturală prin atenția acordată fiecărui element definitoriu: limbă, obiceiuri, tradiții, activități economice etc.

1. Fișa biografică Completați, pe o coală, datele de mai jos despre voi.

Aplicații

2. Cercul prieteniei

Desenați șase cercuri concentrice și identificați-i:

a) pe colegii care locuiesc la aceeași scară de bloc, pe care îi notați în cercul cel mai mic;

b) pe colegii care locuiesc în același bloc, pe care îi notați în cercul următor;

c) pe cei care stau pe aceeași stradă, în cercul următor;

d) pe colegii vecini de cartier, în următorul cerc;

e) pe colegii din aceeași localitate;

f) pe ceilalți colegi, în cercul cel mai larg.

3. Căutați, în clasă, colegi care au același prenume. Găsiți apoi un site cu semnificația numelor proprii cum este www.scritub.com/sociologie/Semnificatia- numelor-proprii162218236.php pentru a afla posibila origine și semnificație a numelor voastre.

4. Identificați, în fragmentul din Amintiri din copilărie, obiceiurile și tradițiile la care participau împreună locuitorii din Humulești.

Mozaic intercultural

1. Povești de demult

În imaginile alăturate, puteți vedea oameni costumați în războinici maya. Civilizația maya a rezistat în Mexicul de astăzi până în secolul al XVI-lea, când, odată cu colonizarea populației de către spanioli, a intrat în declin.

a) Căutați în manualul și în cărțile de istorie poveștile altor civilizații care au dispărut prin asimilare în timpul marilor descoperiri geografice și al colonizărilor din secolul al XVI -lea.

b) Realizați o fișă de identificare culturală cu ajutorul întrebărilor de mai jos.

· Cum se numea civilizația identificată?

· Ce limbă vorbea?

· Ce monument din civilizația lor a ajuns până la noi?

· Cum se îmbrăcau bărbații? Dar femeile?

· Cum se jucau copiii?

2. Povești recente

Comunitățile bulgare de pe malul românesc al Dunării și-au păstrat identitatea lingvistică până în urmă cu aproximativ 50 de ani. Din cauza faptului că nu au existat școli în limba maternă, mulți dintre etnicii bulgari din acele comunități nu mai vorbesc limba bulgară și nu își mai declară etnia în documentele oficiale. Realizați un interviu cu părinții folosind întrebările de mai jos.

a) Ce etnii minoritare au migrat din România în perioada comunistă?

b) Câți colegi de altă etnie au cunoscut la școală?

c) Ce îi învățau părinții despre alte etnii?

Știați că…?

· Unul din șapte locuitori din România este de altă etnie decât cea română.

· Drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale sunt garantate prin Constituție și prin legi, organizațiile minorităților naționale având reprezentanți în Parlamentul României.

· În România, există clase sau școli cu predare în limbi ale minorităților naționale. Chiar și în școlile în care se predă în limba română, elevii care aparțin unei minorități naționale au posibilitatea de a studia și limba minorității respective și o disciplină opțională privind istoria și tradițiile comunității.

· În localitățile în care o minoritate națională reprezintă cel puțin 20% din populație (conform recensământului), este posibilă utilizarea limbii acestei minorități în administrația publică locală și în justiție și, de asemenea, sunt amplasate plăcuțe bilingve cu numele localității, cu numele străzilor și cu denumirea unor instituții publice.

· În România, există un număr semnificativ de persoane venite din alte țări în ultimii ani, fiind constituite comunități etnice noi, cum sunt comunitățile arabe sau cea chineză.

3. Meșteșugurile tradiționale nu au fost cultivate și nici promovate suficient pentru a rezista unei piețe care produce mărfuri în serie ce imită produsele tradiționale. Astfel, avem costume populare care nu respectă tradiția, dar și ulcioare care nu sunt făcute manual, linguri și alte obiecte de uz casnic.

a) Ce meșteșug tradițional ați dori să exersați?

b) Credeți că produsele realizate de voi ar putea fi vândute?

c) De unde putem cumpăra produse tradiționale?

4. Globalizarea are efecte pe care le apreciem în mod obișnuit:

· noi toți avem acces la dulciuri distribuite de firme renumite;

· fiecare dintre noi accesează resurse pe internet;

· mașinile de pe stradă sunt similare cu cele din alte țări.

a) Dacă noi toți avem acces la aceleași produse, mai putem păstra identitatea culturală?

b) Dintre dulciurile tradiționale și cele produse de marile firme, ce preferați?

c) Cine pierde în procesul de globalizare?

Portal intercultural

Studiu de caz. Emisiunile în limba minorităților naționale

1. În grupe de câte trei-patru elevi, căutați denumiri de emisiuni în limba minorităților naționale și notați-le pe o coală de hârtie.

2. La nivelul clasei, adunați toate informațiile despre aceste emisiuni: limba vorbită, televiziunea care le difuzează, comunitatea etnică vizată.

3. La finalul cercetării, stabiliți: câte etnii ați identificat, care sunt acestea, câte emisiuni le sunt dedicate, la ce ore sunt difuzate, cum sunt promovate drepturile minorităților respective în școala voastră, cine trebuie să le respecte identitatea culturală și de ce este importantă păstrarea diversității culturale.

Dialog și activism intercultural

1. „Șezătoarea” sau „Claca la sat ”

Aceasta este o manifestare organizată de Consiliul Local Miroslovești în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Iași. Inițiatorii evenimentului au dorit să readucă atmosfera ce se țesea cu multe decenii în urmă, când oamenii formau o adevărată comunitate. Pe vremuri, se organizau șezători pentru a petrece împreună zilele lungi de iarnă, pentru a munci într-un mod plăcut și pentru a transmite tradiții, obiceiuri și deprinderi de viață și de muncă. (https://comunamiroslovesti.ro/informatii- diverse/sezatoarea- claca-la-sat/ )

a) Organizați, cu ajutorul profesorului de tehnologie, ateliere de croșetat, de cusut, de traforaj, de modelaj în lut pentru a învăța să produceți obiecte asemănătoare cu cele produse în șezători.

b) Promovați atelierele și produsele la nivelul comunității prin postări pe rețelele de socializare.

c) Organizați, cu ajutorul Consiliului elevilor, un târg de produse făcute de elevii școlii.

d) Alegeți, împreună cu reprezentanții elevilor, cum veți folosi banii pentru comunitate: puteți investi într- o sală de clasă pentru proiecte și ateliere, pentru o comunitate dezavantajată etc.

e) Numiți un responsabil de imagine a activităților care să realizeze fotografii în timpul desfășurării proiectului. Construiți apoi, cu colegii de clasă, un jurnal cu fotografii din activitățile susținute.

2. Meserii care dispar din România

a) Numiți meseriile din imaginile alăturate.

b) Construiți un afiș/clip de promovare a acestor meserii pentru a le face cunoscute în comunitatea voastră.

c) Organizați, împreună cu profesorii clasei, o excursie tematică pentru a cunoaște meserii care dispar în România.

Dicționar

· p atrimoniu cultural – toate acele obiecte, valori, credințe, tradiții și obiceiuri pe care o comunitate le lasă moștenire urmașilor.

· p atrimoniu natural – toate elementele fizico-geogafice, dar și elementele florei și faunei care formează un ecosistem valoros pentru umanitate din punct de vedere cultural, economic etc.

· patrimoniu mondial UNESCO –listă a elementelor de patrimoniu valoroase pentru umanitate recunoscută de Organizația

Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură și statele care au adoptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural.

· restaurare – reparare, aducere în bună stare, refacere în forma inițială a unui monument de arhitectură, a unei picturi etc.

· conservare – prevenire a deteriorării și a distrugerii elementelor de patrimoniu.

4. PATRIMONIUL CULTURAL

ABC intercultural

La lecțiile de istorie ați aflat informații despre monumentele ridicate de strămoșii care au locuit pe aceste meleaguri. De la ei ne-au rămas ruine de cetăți, biserici și mănăstiri, case cu arhitectură deosebită. Toate aceste monumente despre care ați învățat fac parte din patrimoniul cultural național.

Patrimoniul cultural include toate acele obiecte, valori, credințe, tradiții și obiceiuri pe care un grup le lasă moștenire urmașilor. Tot elemente de patrimoniu sunt considerate și meșteșugurile, tradițiile, practicile sociale etc. De patrimoniul cultural aparține și patrimoniul natural, în care sunt incluse resursele naturale, a căror frumusețe și raritate le fac deosebite; de exemplu, Delta Dunării.

Formele pe care le îmbracă patrimoniul cultural sunt:

· patrimoniul tangibil, reprezentat de: clădiri, monumente, obiecte, articole vestimentare, opere de artă, cărți, mașini, orașe istorice, situri arheologice;

· patrimoniul intangibil, care constă în: practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele, aptitudinile (împreună cu instrumentele, obiectele și cu spațiile culturale aferente) pe care oamenii le prețuiesc. Printre acestea se numără dialectele și tradițiile orale, arta spectacolului, practicile sociale și meșteșugurile tradiționale;

· patrimoniul natural, alcătuit din peisajele, flora și din fauna unui stat național;

· patrimoniul digital, constituit din resursele create în formă digitală (de exemplu: arta digitală, filmele de animație) sau care au fost digitalizate pentru a putea fi păstrate (texte, imagini, materiale video, înregistrări etc.).

Patrimoniul cultural aparține în mod tradițional unui grup național sau etnic, dar cele mai valoroase elemente sunt considerate valori de patrimoniu care aparțin întregii umanității. Din acest motiv, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și statele cu care colaborează înscriu în patrimoniul mondial al umanității toate obiectele, clădirile, tradițiile, meșteșugurile, geoparcurile etc. care merită să fie păstrate prin metode speciale de conservare sau de restaurare pentru a le prelungi existența.

Frumusețea obiectelor de odinioară, a tradițiilor, a locurilor este afectată de timp, dar și de un comportament iresponsabil. Trebuie să știm că, de cele mai multe ori, stă în puterea noastră să ne asigurăm că elementele de patrimoniu vor fi păstrate ca zestre și de generațiile viitoare.

„Cimitirul Vesel” de la Săpânța

Aplicații

1. Ghidați de imagini, identificați elementele care au intrat în patrimoniul mondial UNESCO.

Rezolvare: a) cămașă cu altiță; b) Voroneț; c) Delta Dunării; d) Sarmizegetusa Regia.

2. Doina a intrat în patrimoniul UNESCO în 2009. Una dintre cele mai cunoscute doine de jale este inspirată de cântecul ciocârliei, care a cunoscut mai multe variante. Cea de mai jos, Lie, ciocârlie, aparține Mariei Lătărețu, cântăreață de muzică populară din secolul trecut. Căutați pe internet și alte variante ale acestei doine și audiați-le împreună cu colegii de clasă. Votați interpretarea favorită.

Lie, ciocârlie, Ce ți-a venit ție

De cânți pe câmpie

Singură pe lan, Fără ciocârlan?

Singură pe lan, Fără ciocârlan?

Mie mi-a venit

De anul trecut, De anul trecut, Cuibul mi-am făcut

Sub brazdă de plug.

Cuibul mi-am făcut Sub brazdă de plug.

Mozaic intercultural

1. Portofoliu

Plugul n-a știut, Cuibul mi-a stârnit, Cuibul mi-a stârnit, Puii mi-au murit, Puii mi-au murit. Cuibul mi-a stârnit, Puii mi-au murit.

Mausoleul primului împărat al dinastiei Qin, pe nume Qin Shi Huang, situat în partea vestică a Chinei, este unul dintre mormintele imperiale de cea mai mare amploare, cu structura cea mai complexă și cu cel mai bogat conținut în vestigii din lume. Groapa în care a fost descoperită armata de teracotă este una dintre gropile funerare ale mausoleului și poate fi comparată ca importanță cu piramidele din Egipt, fiind considerată a opta minune a lumii.

Realizați, în echipe de trei-patru elevi, câte un portofoliu care să conțină:

a) o pagină cu titlul ales pentru portofoliu și cu numele celor care au participat la crearea lui;

b) o pagină cu atribuțiile membrilor echipei (de exemplu, Elevul/Eleva

M. Ionescu: responsabil(ă) cu documentarea; Elevul/Eleva M. Popescu: responsabil(ă) cu selecția și cu editarea fotografiilor etc.);

c) cinci imagini și cinci descrieri ale unor mausolee importante pentru cultura umanității;

Şi mi-am pus în gând Ca să zbor în vânt, Ca să zbor în vânt

Să dau de pământ, Să mor mai curând. Să dau de pământ, Să mor mai curând.

Mausoleul este un monument funerar de proporții mari, ridicat în memoria unui om ilustru, a unor eroi etc.

Cuvântul mausoleu provine de la numele lui Mausol, guvernatorul provinciei elenistice antice Caria (localizată pe teritoriul Turciei de astăzi), în secolul al IV-lea î.Hr.

b c a d

Rețineți!

· Un pliant de promovare trebuie să răspundă la întrebările: Ce?, Unde?, Cum?

De ce?.

· Orice pliant trebuie să conțină: numele obiectivului turistic, date despre locul în care se află; repere despre modul în care se ajunge la obiectiv; motivarea importanței turistice.

· Scopul pliantului este promovarea unui obiectiv turistic.

d) un pliant de promovare turistică a unuia dintre mausolee;

e) premiați cel mai bun portofoliu după calitatea prezentării informațiilor din texte, a fotografiilor și a aspectului general.

2. Completați rebusul. Pe coloana A-B, veți găsi numele unui animal considerat sacru în unele culturi.

1) Turn faimos în Paris.

2) Rezervație naturală situată la vărsarea fluviului Dunărea.

3) Mănăstire din România, cunoscută pentru culoarea albastră a picturii murale.

4) Munte sacru în Japonia.

5) Monument funerar de mari dimensiuni, închinat eroilor.

6) Oraș pe apă în Italia.

7) Statuie donată poporului american pentru a sărbători independența.

Rețineți!

· Monumentele istorice pot fi recunoscute pentru că au o plăcuță care avertizează vizitatorii cu privire la importanța clădirii.

· Restaurarea monumentelor de patrimoniu este un proces laborios pentru care se constituie o echipă de experți a căror intervenție trebuie să pună în valoare varianta originală a monumentului.

· Conservarea monumentelor se face și prin interzicerea fotografierii, în special a fotografierii cu bliț, pentru a nu expune pictura murală la lumină puternică.

Portal intercultural

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Articolul 2

(1) Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural național și sunt protejate prin lege. […]

(3) În sensul prezentei legi, prin protejare se înțelege ansamblul de măsuri cu caracter științific, juridic, administrativ, financiar, fiscal și tehnic menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidența, conservarea, inclusiv paza și întreținerea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice și integrarea lor social-economică și culturală în viața colectivităților locale.

1. Recunoașteți indicatoarele de mai jos. În echipe, desenați semne care să ajute la conservarea patrimoniului.

Rezolvare:

1) Eiffel;

2) Delta Dunării;

3) Voroneț;

4) Fuji;

5) mausoleu;

6) Veneția;

7) Statuia Libertății.

2. Imaginați-vă că vizitați, împreună cu colegii de clasă, Mănăstirea Voroneț, faimoasă pentru culoarea albastră a picturii murale. Notați cinci reguli pe care trebuie să le respectați pentru a nu contribui la deteriorarea clădirii și a spațiului exterior al mănăstirii.

Dialog și activism intercultural

Voluntarii Asociației „Monumentum” au restaurat a treia fațadă care apar ține unei case din Ș ona, satul copilăriei pictorului Ștefan Câlția. Mai jos puteți citi un fragment din declarația sa. (https://www.albastru.ro/ sona-satul-caselor-albastre/)

Întâmplarea a făcut să putem organiza și în anul 2021 șantierul-școală de restaurare, program pe care dorim să îl creștem în următorii 10 ani, în Ţara Făgărașului. Am încercat cu puterile noastre să reparăm fațada unei case care ascundea o inscripție foarte puțin vizibilă, anul reparației capitale și numele celui care a meșterit în urmă cu 116 ani la ea.

1. La nivel de clasă, organizați excursii în cartier sau în localitate pentru a identifica monumentele sau clădirile pentru care au fost demarate lucrări de restaurare.

2. Organizați, împreună cu toți colegii de clasă, o campanie de promovare, la nivelul școlii, a unui proiect de restaurare din localitatea voastră.

3. Realizați pliante pentru părinți prin care să îi informați despre importanța donării a 2% din impozitul pe veniturile realizate către o organizație care se ocupă de restaurarea unor clădiri sau a unor obiecte de patrimoniu.

4. Turismul de voluntariat nu este foarte dezvoltat în România, însă, pe internet, puteți să identificați asociații care valorifică patrimoniul național și care au nevoie de voluntari care să îi ajute în perioada vacanțelor.

Rețineți!

Când vizitați un monument istoric, ghidați-vă, în respec tarea regulilor, după indicatoarele afișate. Ele vă avertizează cu privire la ceea ce nu vă este permis în acel spațiu.

Dicționar

· tradiții și obiceiuri – practici sociale prin care comunitatea trăiește unitar momentele importante pentru membrii săi.

· patrimoniu imaterial – patrimoniu diferit de cel material care constă în transmiterea de la o generație la alta a unor cunoștințe, credințe, festivități, obiceiuri, ritualuri și a unor practici sociale.

· Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial – convenție UNESCO, semnată în 2003, al cărei scop este salvarea patrimoniului imaterial. Pentru acest scop, există un catalog UNESCO al tradițiilor, al obiceiurilor și al practicilor sociale considerate definitorii pentru o cultură.

Lista patrimoniului imaterial poate fi găsită pe pagina de internet https://ich.unesco.org/en/ lists, iar textul convenției poate fi accesat pe site -ul https://ich. unesco.org/en/convention

5. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PE MAPAPOND

ABC intercultural

Tradițiile și obiceiurile unui popor reprezintă o parte din patrimoniul lui imaterial, alături de artele spectacolului, de practicile sociale, de evenimentele festive, de cunoștințele și de practicile referitoare la natură și la univers sau la meșteșugurile tradiționale. Ele au rolul de a structura viața unei comunități oferind modele de înțelegere și de acțiune în care petrec împreună sărbătorile, momentele importante ale vieții cum sunt nașterea, căsătoria, înmormântarea.

Comunitățile petrec după un anumit tipar timpul calendaristic care se împarte ritualic în evenimente ce marchează ciclicitatea vieții: Anul Nou, sărbătorit diferit de la o zonă la alta, simbolizează moartea și renașterea deopotrivă; Paștele, important pentru comunitățile creștine, este asociat cu renașterea plantelor și, din acest motiv, este celebrat primăvara; în spațiul cultural european, alte evenimente importante sunt legate de solstițiile de iarnă și de vară când, pe un areal larg, se sărbătorește puterea Soarelui prin obiceiuri care ilustrează asocierea astrului cu viața.

Tradițiile sunt sisteme de credințe și de obiceiuri care leagă generațiile ce au o unitate lingvistică și conviețuiesc pe același teritoriu. Ele se păstrează uneori atât de mult timp încât cei ce le moștenesc nici nu mai au acces la întregul sistem de simboluri. Tradiția mărțișorului în spațiul cultural românesc și bulgar era legată de practicile agricole precreștine în care anumite obiecte funcționau precum un talisman care te ferea de spiritele rele. Acum, tradiția este trăită mai mult în mediul rural, unde se păstrează credința că oamenii, animalele și plantele care poartă întreaga lună a lui martie un șnur împletit din fire roșii și albe sunt ocrotiți tot anul de necazuri. Obiceiul este diferit în funcție de țară: în Bulgaria, în unele zone, se dăruiesc păpuși din fire roșii și albe, iar în România există zone în care firele se leagă în jurul unui ban și apoi se împletesc în părul fetelor, pentru a avea parte de noroc în dragoste.

Tradițiile sunt diferite de la popor la popor chiar dacă spațiul geografic în care se manifestă este destul de larg. Obiceiurile sunt specifice unei zone mai restrânse, dar, împreună cu tradițiile, dau identitate culturală unui grup social și asigură diversitatea culturală a lumii.

Asigurarea continuității practicilor sociale, a ritualurilor sau a evenimentelor festive care promovează tradițiile și obiceiurile necesită adesea mobilizarea unui număr mare de indivizi și a instituțiilor și a mecanismelor sociale, politice și juridice ale unei societăți. Societățile contemporane, mai ales cele din mediul urban, nu manifestă suficient interes pentru promovarea patrimoniului imaterial. Din acest motiv, riscul ca tradițiile să se piardă

a crescut în ultimele decenii și, ca măsură de prevenire a acestui risc, UNESCO și o parte din statele lumii au semnat o convenție în 2003, Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, prin care statele părți se angajează să asigure resursele necesare comunităților implicate în proiecte care susțin continuitatea culturală a unei zone geografice sau a unui grup social.

Aplicații

2. Legendele fac parte din patrimoniul cultural imaterial și asigură continuitatea tradițiilor, având rolul de a justifica apariția unui fenomen natural, a unei ființe sau chiar a unei practici sociale. Legendele se transmit pe cale orală și fac parte din folclorul unui popor. Variantele scrise sunt, de fapt, versiuni adaptate ale celor orale; ele au fost culese și oferite publicului care le poate cunoaște doar prin lectură. Alături, ca exemplu, este un fragment din Legenda ghiocelului, adaptare după Eugen Jianu.

7) datină.

6) roată;

5) botez;

4) Mărțișor;

3) olărit;

2) urat;

1) colindat;

Rezolvare:

Fiecare floare din cele care există are ceva cu care să ne bucure.

— Eu, a întrebat ghiocelul, așa mic și slab cum sunt, ce bucurie pot face omului?

Dar, iată, Iarna este în puterile ei. Peste tot e doar omăt. Într- o zi, mic, alb și plăpând, ghiocelul își sună vesel clopoțelul.

— Cine îndrăznește să mi se împotrivească? întrebă baba Iarnă, scuturându-și cojoacele de nea și de țurțuri. Se uită împrejur și zări ghiocelul.

— Tu erai? Am să te îngheț la noapte! exclamă Iarna.

Organizați un concurs de cunoștințe generale, având ca temă legendele, după următoarele indicații:

a) alcătuiți o bibliografie cu zece legende cunoscute în folclorul românesc, maghiar, turc, aromân, ucrainean etc.;

b) acordați-vă două săptămâni să citiți legendele selectate și să le înțelegeți tâlcul;

c) desemnați unul sau doi responsabili care să scrie, pe 20–30 de foi, diferite fragmente din aceste legende, fără titlu și fără țara de origine, apoi să introducă foile pliate într-un bol;

d) pe rând, trageți la sorți, din bol, câte un fragment dintr- o legendă și lecturați-l cu voce tare, apoi indicați titlul legendei și zona din care provine;

e) declarați-l câștigător pe participantul care identifică cele mai multe legende;

f) pregătiți și oferiți simbolic diplome câștigătorului (sau câștigătorilor) ca recunoaștere a calității de promotor al tradițiilor și al obiceiurilor interculturale.

1. Completați integrama cu tradiții și obiceiuri românești.

1) Obicei de Crăciun de a cânta pe la casele oamenilor.

2) Obicei de Anul Nou de a face urări.

3) Meseria de a face oale.

4) Se oferă de 1 Martie.

5) Încreștinare.

6) Îi trebuie olarului.

7) Obicei.

Colindători din Maramureș

Rețineți!

Chiraleisa este o formulă liturgică rostită de cei care îl însoțesc pe preotul creștin ortodox când acesta sfințește casele de sărbătoarea Bobotezei (Botezul Domnului). Chiraleisa provine din rugăciunea grecească Kírie eléison (în română: Doamne, miluiește).

3. Citiți fragmentul din Amintiri din copilărie de Ion Creangă și remarcați cum întregul sat participa în trecut la sărbătorile de iarnă, cum rolurile erau atribuite în funcție de vârstă, de gen, de statut social și cum obiceiul era trăit cu bucuria de a fi remarcat în practicarea tradiției comunitare pentru a arăta că poți fi respectat ca membru al grupului:

[…] când veneau cele două ajunuri, câte treizeci- patruzeci de băieți fugeau înaintea popii, de rupeam omătul de la o casă la alta, și la Crăciun nechezam ca mânzii, iar la Bobotează strigam chiraleisa de clocotea satul. Şi, când ajungea popa, noi ne așezam în două rânduri și-i deschideam calea […].

Răspundeți la următoarele întrebări după lectura fragmentului de mai sus.

a) Ce sărbători erau celebrate în satul humuleștean?

b) Cum erau sărbătorite acestea?

c) Cine conducea ceremoniile?

d) De ce băieții și nu fetele aveau rol în ceremonia religioasă?

e) Ce s-a păstrat în localitatea voastră din obiceiurile de atunci?

Mozaic intercultural

1. Anul Nou în lume Citiți cu atenție textele de mai jos.

A. Fichee - Chambalaalla este un festival de Anul Nou ținut de localnicii regiunii Sidama din Etiopia. Conform tradiției orale, Fichee comemorează o femeie din Sidama care își vizita părinții și rudele o dată pe an după căsătorie, aducând buurisame, o mâncare preparată din banane, lapte și unt care era împărțită cu vecinii. Fichee a devenit de atunci un simbol unificator al poporului Sidama. În fiecare an, astrologii determină data corectă pentru festival care este apoi anunțată clanurilor. Pe tot parcursul festivalului au loc evenimente publice cu cântece și cu dansuri tradiționale. Fiecare membru participă, indiferent de vârstă, gen și statut social. În prima zi, copiii merg din casă în casă pentru a-și saluta vecinii care le oferă buurisame. În timpul festivalului, liderii de clan îi sfătuiesc pe cei din Sidama să muncească din greu, să-i respecte și să-i sprijine pe bătrâni și să se abțină de la tăierea copacilor indigeni, cerșit, indolență, mărturii false și de la furt. […] Părinții transmit tradiția copiilor lor oral și prin participarea la evenimentele din timpul sărbătorii. Femeile, în special, transferă cunoștințele și abilitățile asociate cu coafura și cu pregătirea rețetei pentru buurisame fiicelor lor și altor fete din satele respective. (traducere și adaptare a articolului de pe site -ul https://ich.unesco.org/en/RL/ fichee- chambalaalla-new-year-festival- of-the-sidama-people- 01054)

B. Originile Anului Nou Chinezesc sunt pline de legende. Una dintre ele relatează că, în urmă cu mii de ani, un monstru pe nume Nian (în română: Anul) ataca sătenii la începutul fiecărui an. Monstrului îi era frică de zgomotele puternice, de luminile strălucitoare și de culoarea roșie; de aceea, s-au folosit aceste elemente pentru a alunga fiara. Sărbătorile dedicate alungării vechiului an și pentru a aduce norocul și prosperitatea celui nou includ adesea petarde, artificii, haine și decorațiuni roșii. Tinerilor li se dau bani în plicuri roșii. Anul Nou Chinezesc este un moment pentru a sărbători și pentru a vizita membrii familiei. Multe tradiții ale sezonului onorează rudele care au murit. Anul Nou Chinezesc este stabilit în funcție de săptămâna dintre 21 ianuarie și 20 februarie în care este Lună Plină. Din acest motiv, se mai numește Anul Nou Lunar. (adaptare a articolului de pe site -ul https://www.britannica.com/topic/Chinese- New-Year)

C. Anul Nou este adesea un moment în care oamenii își doresc prosperitate și noi începuturi. 21 martie marchează începutul anului în Afganistan, Azerbaidjan, India, Iran (Republica Islamică), Irak, Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan și în Uzbekistan. Este denumit Nauryz, Navruz, Nawrouz, Nevruz, Nooruz, Novruz, Nowrouz sau Nowruz, ceea ce înseamnă „ziua nouă”, când se desfășoară o varietate de ritualuri, ceremonii și de alte evenimente culturale pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni. O tradiție importantă practicată în această perioadă este adunarea în jurul „Mesei”, împodobită cu obiecte care simbolizează puritatea, strălucirea, viața și bogăția, cu scopul de a bucura participanții la o masă specială alături de cei dragi. Se poartă haine noi și se fac vizite la rude, în special la bătrâni și la vecini. Se face schimb de cadouri, mai ales pentru copii, constând în obiecte realizate de artizani. (traducere și adaptare a articolului de pe site -ul https://ich.unesco.org/en/RL/ nawrouz-novruz-nowrouz-nowrouz-nawrouz-nauryz-nooruz-nowruz-navruz-nevruz-nowruz-navruz-01161)

După lecturarea textelor, răspundeți la întrebările de mai jos.

a) Când se sărbătorește Anul Nou în Etiopia, în China și în țările din Orientul Mijlociu?

b) Cum se determină data pentru celebrarea Anului Nou în cele trei culturi? Dar în cultura europeană?

c) Ce obiceiuri pentru sărbătorirea Anului Nou sunt descrise în textele de mai sus? Ce obiceiuri dintre cele descrise în texte se regăsesc și în cultura comunității voastre?

d) De ce credeți că femeile sunt păstrătoarele principale ale tradițiilor în Etiopia? Ce rol au ele în transmiterea obiceiurilor și a tradițiilor din România?

e) Observați că, în toate culturile, tinerii au un rol deosebit în celebrarea Anului Nou. De ce credeți că tinerilor le revin roluri tradiționale importante cu ocazia acestei sărbători?

2. Portofoliu: Jurnal de călătorie interculturală Inspirați de lecturarea celor trei texte care descriu celebrarea Noului An, realizați un portofoliu pentru a surprinde diferențele culturale în sărbătorirea altui eveniment important pentru comunitățile umane. Indicatorii de evaluare a portofoliului sunt: relevanța titlului, existența cuprinsului, claritatea textelor alese, alegerea inspirată a imaginilor și susținerea orală a portofoliului. Pentru fiecare indicator, colegii de clasă vor oferi puncte de la 1 la 10.

Media aritmetică a punctelor indică valoarea portofoliului.

Familie sărbătorind Anul Nou Chinezesc

Portal intercultural

1. Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial

Articolul 14

Educație, conștientizare și consolidare a capacităților

Fiecare stat parte se va strădui prin toate mijloacele adecvate:

(a) să asigure recunoașterea, respectarea și îmbunătățirea patrimoniului cultural imaterial în societate, în special prin:

(i) programe educaționale, de sensibilizare și de informare, care vizează publicul larg, în special tinerii;

(ii) programe educaționale și de formare specifice în cadrul comunităților și grupurilor în cauză […].

a) Identificați în comunitate un festival de tradiții și obiceiuri culturale.

b) Câți membri ai comunității participă la eveniment?

c) Cum puteți sprijini promovarea lui?

d) Ce acțiuni puteți organiza în școală pentru a promova tradițiile și obiceiurile comunității voastre?

e) Cine ar putea să sprijine acțiunile voastre?

f) De ce sunt importante astfel de acțiuni?

2. Un element important în păstrarea tradițiilor și a obiceiurilor îl are componenta lingvistică care asigură transmiterea legendelor, dar și a formulelor de invocare a spiritelor bune și de alungare a celor rele. Recunoașteți obiceiurile și practicile cărora li se potrivesc textele de mai jos. Asociați-le apoi cu imaginile.

a) Paparudă- rudă,/Vino de ne udă/Cu găleata-leata/Peste toată gloata,/ Cu ciubărul- bărul/Peste tot poporul./Dă- ne, Doamne, cheile/Să descuiem Cerurile,/Să pornească ploile,/Să curgă șiroaiele,/Să umple pâraiele./Hai, ploiță, hai!/Udă tu pământurile,/Ca să crească grânele/ Mari ca și porumbele./Hai, ploiță, hai!

b) Aho, aho, copii și frați,/Stați puțin și nu mânați,/Lângă boi v- alăturați/ Şi cuvântul mi- ascultați.

c) Steaua sus răsare/Ca o taină mare,/Steaua strălucește/Şi lumii vestește/ (bis) Că astăzi Curata,/Prea Nevinovata,/Fecioara Maria/ Naște pe Mesia. (bis)

d) Să trăiți,/ Să-nfloriți,/Ca un măr,/ca un păr,/Ca un fir/De trandafir./ Tare ca piatra,/Iute ca săgeata,/Tare ca fierul,/Iute ca oțelul,/ La anul/Şi la mulți ani!

e) […] Cu steluța albă-n frunte/Are-n coarne ramuri multe/Şi mai mari și mai mărunte! […] /A trecut cerbul Carpații/Ca să joace la toți frații/ Cu covor împestrițat/Cu luceferi înstelat./Pe câmpul cu floricele/Pe ape cu pietricele/Din copite scânteia/Cărările deschidea/Lumea-ntreagă bucura!

Dialog și activism intercultural

1. Joc de rol: Muzeograful

Muzeele etnografice au rolul de a păstra obiecte ale patrimoniului material și imaterial al unei țări. În aceste muzee, puteți găsi piese de port popular și mărturii ale diferitelor obiceiuri străvechi, care reflectă ocupațiile populației locale. Patrimoniul unora dintre muzee este organizat în secții: Ceramică, Textile, Ocupații, Port, Locuință/Alimentație, Obiceiuri, Secția în aer liber și Secția internațională etc.

a) Pe site -urile de mai jos, puteți vedea elemente de patrimoniu cultural material specifice populațiilor din România:

• https://muzeedelasat.ro/muzee/sectia-de-etnografie-petresti/#turvirtual;

• https://muzeedelasat.ro/muzee/muzeul-etnografic-dumitru-ulieru/#turvirtual;

• https://muzeedelasat.ro/muzee/muzeul-de-arta-si-tehnica-populara-vanatorii-mici/#turvirtual;

• https://www.muzeugalatiadj.ro/tur-virtual/.

b) Pentru elemente de patrimoniu imaterial, construiți împreună cu colegul/colega de bancă un colaj care ar putea fi folosit în unul dintre aceste muzee. Puteți promova obiceiuri de nuntă, de sărbători de iarnă etc.

c) La nivelul clasei, votați colajul care vă reprezintă cel mai bine comunitatea.

2. Anunț de promovare pe site‑ul școlii

Pe site -ul UNESCO al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, găsiți afișul cu textul de mai jos pentru un proiect de promovare a patrimoniului imaterial. (https://www.cnr-unesco.ro/ro/activitate/pledoariepentru-patrimoniul-intangibil--traditii-si-meserii-pe-lista-unesco-a-patrimoniului-cultural-imaterial)

Comisia Națională a României pentru UNESCO organizează, în perioada 28 octombrie‑1 noiembrie, întâlnirea finală din cadrul proiectului educațional subregional PLEDOARIE PENTRU PATRIMONIUL INTANGIBIL – Tradiții și meserii pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, organizat pe parcursul anului 2019, proiect care urmărește conectarea și schimbul de experiențe, cunoștințe și bune practici între școli, comunități și autorități privind meșteșugul realizării de covoare de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 martie.

a) Identificați tradițiile promovate în anunț.

b) Cine susține proiectul?

c) Cum ați promova voi tradițiile legate de sărbătoarea Crăciunului la voi în școală?

d) Vă ajută postarea unui anunț pe site -ul școlii?

Știați că…?

Tradiția mărțișorului în Bulgaria, în România și în Republica Moldova este obiectiv de patrimoniu recunoscut de UNESCO.

Identificați și alte tradiții românești recunoscute de UNESCO pe pagina https://ich.unesco.org/en/lists.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, județul Cluj

Dicționar

· etnie – comunitate formată din oameni care au aceeași origine, vorbesc aceeași limbă și au aceleași tradiții culturale.

· fidelitate – devotament, sentimente, atitudini constante față de ceva sau de cineva.

· marcă – trăsătură specifică, însușire caracteristică.

· simbol național – semn care reprezintă o țară, semn distinctiv al acesteia.

· sit – teren delimitat care cuprinde creații umane valoroase din punct de vedere arhitectural, urbanistic, istoric, religios, științific etc.

· sit natural – arie naturală protejată în scopul conservării unor specii de animale, de plante, peisaje etc.

· sit arheologic – teren delimitat care cuprinde dovezi ale modului de viață uman din diferite epoci istorice.

· xenofobie – ură față de străini, desconsiderare a acestora.

· șovinism – afirmare a superiorității unei națiuni în raport cu alte națiuni, desconsiderare, ură față de persoane ce aparțin altei națiuni.

6. PATRIOTISMUL ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

ABC intercultural

Patria reprezintă țara în care ne -am născut și pe teritoriul căreia trăiește poporul din care facem parte, țara părinților și a strămoșilor noștri. În anumite condiții, patria poate să însemne și țara în care am ajuns să trăim mai târziu și față de care ne -am atașat. Patria este țara față de care suntem legați prin sentimente de iubire și de respect.

Patriotismul reprezintă sentimentul de iubire față de țara și poporul din care facem parte și se manifestă prin atașament și loialitate față de acestea.

Astfel de sentimente și de atitudini față de țară rezultă din apartenența la comunitatea care trăiește pe acel teritoriu, comunitate care ne oferă o limbă în care să ne exprimăm ideile și emoțiile, tradițiile și obiceiurile, condiții în care să ne afirmăm propriile capacități și talente, conștiința unui trecut comun.

Patriotismul se manifestă în forme variate, prin:

· îndeplinirea îndatoririlor fundamentale precum fidelitatea față de țară, apărarea țării, plata impozitelor și a taxelor, respectarea drepturilor și a libertăților fiecărui cetățean al țării;

· îndeplinirea responsabilităților ce ne revin la școală, la locul de muncă, în cadrul comunității locale căreia îi aparținem;

· protejarea valorilor naționale, a celor care sunt reprezentative pentru comunitatea națională, purtând marca națională;

· respectul față de simbolurile naționale precum steagul, imnul național, ziua națională, stema și sigiliul;

· implicarea în viața comunității și manifestarea solidarității față de membrii acesteia;

· grija față de mediul natural;

· cunoașterea istoriei;

· păstrarea și promovarea tradițiilor, a obiceiurilor și transmiterea lor generațiilor viitoare;

· respectul față de toți cei care trăiesc pe teritoriul țării indiferent de limbă, de tradiții și de obiceiuri;

· prin apărarea țării în caz de nevoie.

Tot ce creează un popor de -a lungul timpului are caracteristici aparte care rezultă din modul de viață și din istoria acelui popor. Valorile culturale reprezentative pentru comunitatea națională fac parte din patrimoniul cultural și sunt cele care se transmit din generație în generație. Conservarea acestor valori care poartă marca națională și ocrotirea valorilor culturale ce aparțin minorităților naționale sunt forme de manifestare a patriotismului.

Stema României

Respectul și prețuirea pe care o manifestăm față de valorile propriului popor nu înseamnă, în niciun caz, desconsiderarea valorilor create de alte popoare sau de minoritățile naționale. Patriotismul nu înseamnă xenofobie sau șovinism, iubirea de țară nu exclude prețuirea celor diferiți, nu înseamnă ostilitate față de străini. Dimpotrivă, cel care își iubește țara îi prețuiește, în aceeași măsură, pe toți cei care trăiesc pe teritoriul ei. România este o țară membră a Uniunii Europene și astfel valorile românești sunt parte a patrimoniului cultural european alături de valorile create de celelalte popoare europene, dar și parte a patrimoniului cultural al umanității.

Aplicații

1. Patriotismul implică promovarea unor valori morale precum: responsabilitate, respect, solidaritate, fidelitate. Definiți acești termeni și alcătuiți cu aceștia câte un enunț care să aibă legătură cu ideea de patrie/ patriotism.

2. Citiți cu atenție fragmetul de mai jos:

A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numește, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește. (Nichita Stănescu)

a) Identificați definița dată patriei de către poet.

b) Prezentați cel puțin un motiv pentru care sunteți sau nu sunteți de acord cu această definiție.

c) Găsiți alte două definiții date patriei de către scriitori români sau străini.

3. George Enescu și Constantin Brâncuși sunt mari artiști români. Mulți oameni din colțuri îndepărtate ale lumii au aflat despre România numai după ce au cunoscut creațiile acestora. Informați-vă, împreună cu colegii de bancă, în legătură cu ceea ce au realizat aceste personalități. În ce fel și-au manifestat aceștia patriotismul?

4. Formați grupe de câte patru elevi. Fiecare grupă identifică două personalități române și caută informații despre contribuția adusă în domeniul lor de activitate la dezvoltarea patrimoniului cultural european sau mondial. Prezentați rezultatul activității în fața clasei.

5. Realizați o compunere cu titlul De ce te iubesc, România? în care să identificați motivele pentru care vă iubiți țara.

6. John F. Kennedy, președinte al SUA între 1961 și 1963 afirma: Nu te întreba ce poate face țara pentru tine, ci ce trebuie să faci tu pentru țara ta. Pornind de la această afirmație, identificați cel puțin două moduri în care puteți să acționați în favoarea țării voastre, precum și două comportamente opuse. Comparați răspunsurile voastre.

Masa tăcerii, Constantin Brâncuși

Constantin Brâncuși (1876–1957)

George Enescu (1881–1955)

Mozaic intercultural

1. În Delta Dunării, alături de români, trăiesc mai multe etnii dintre care ruși-lipoveni, ucraineni, turci, tătari. Ivan Patzaichin a fost un canoist român, de etnie lipoveană, de patru ori premiat cu medalia de aur la Jocurile Olimpice și de trei ori, medaliat cu argint.

Citiți cu atenție textele de mai jos. Organizați-vă în grupe de câte patru elevi și răspundeți apoi cerințelor.

A. Ivan este o personalitate marcantă a patrimoniului imaterial românesc recunoscută pentru faima de sportiv legendar în perioada sa de activitate, iar după retragerea din activitatea sportivă, pentru atenția dedicată apei și interacțiunii responsabile a omului cu aceasta. Un exemplu de model de viață, performanță și implicare socială. (Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23)

B. România e pământul meu, țara mea, locul meu. Chiar dacă sunt de altă etnie, mândria mea este că sunt român. Trebuie să ai în tine respectul față de ce e mai frumos, față de oameni, față de cei care au încredere în tine. Seva Deltei este altfel, pământul ei este altfel, un loc în care s- a născut legenda. Sunt multe etnii aici, dar toți au obiceiuri, tradiții, iar eu nu- mi aduc aminte de vreun conflict, dimpotrivă, toți erau dornici să învețe unul de la celălalt. S- au împăcat, s- au respectat, au îmbinat tot ce aveau mai frumos și mai bun […].

În ceea ce mă privește, chiar și dimineața devreme când se cântă imnul la radio sau la tv, și atunci am momentul meu de emoție. Sunt clipe pe care le prețuiești. Mi se pare normal pentru un om, oriunde trăiește, să fie demn cetățean al țării respective. Așa gândesc. Sunt un român.

Cred că România tinde spre lucruri bune. Poate sunt eu un optimist, dar așa văd eu. (Ivan Patzaichin)

(https://www.businessdays.ro/blog/trenduri-oportunitati/ branduri-romanesti-care-au-trecut-proba-timpului-ivan-patzaichin)

a) Stabiliți motivele pentru care Ivan Patzaichin este considerat o personalitate a patrimoniului imaterial românesc.

b) A fost Ivan Patzaichin un patriot? Cum s-a manifestat patriotismul acestuia? Argumentați.

c) Cum descrie Ivan Patzaichin modul de viață, relațiile dintre etniile care trăiesc în Deltă?

d) Fiecare grupă se informează în legătură cu obiceiurile, cu tradițiile uneia dintre aceste etnii și prezintă rezultatul activității în fața clasei.

2. Organizați-vă în grupe de patru- cinci elevi. Fiecare grupă alcătuiește o listă care să cuprindă zece valori culturale care poartă marca națională, adică valori considerate reprezentative pentru țara noastră. Afișați aceste liste și comparați-le cu cele ale colegilor. Alcătuiți o listă comună a acestor valori. Ați întâmpinat dificultăți în alcătuirea listei? De ce?

Ivan Patzaichin (1949–2021)

Imagini din Delta Dunării

3. Patrimoniul cultural european cuprinde o varietate de bunuri culturale: situri naturale și arheologice, orașe istorice, creații literare, muzicale, obiceiuri și tradiții ale cetățenilor europeni. Marca patrimoniului european cuprinde situri cu rol important în istoria și în cultura Europei. Pe lista siturilor cu marca patrimoniului european au fost incluse și două situri românești: Memorialul Sighet și Palatul Comisiei Europene a Dunării. (https:// culture.ec.europa.eu/ro/cultural-heritage) Organizați-vă în grupe de patru- cinci elevi și consultați lista siturilor cu marca patrimoniului european.

a) Informați-vă în legătură cu cele două bunuri culturale românești incluse pe această listă stabilind importanța pe care o au pentru istoria

și cultura europeană.

b) Identificați alte zece bunuri culturale românești care, în opinia voastră, ar putea purta marca patrimoniului cultural european. Aceste bunuri pot fi situri naturale sau arheologice, locuri comemorative, creații artistice, tradiții, obiceiuri etc. Puteți consulta în acest sens și site -ul https://patrimoniu.ro/.

c) Comparați lista voastră cu cea a colegilor.

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

Capitolul III. Îndatoririle fundamentale

ARTICOLUL 54

(1) Fidelitatea față de țară este sacră. […]

ARTICOLUL 55

(1) Cetățenii au dreptul și obligația să apere România. […]

ARTICOLUL 56

(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. […]

ARTICOLUL 57

Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună- credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.

Portal intercultural

1. Constituția este legea care stă la baza organizării unui stat și stabilește drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor.

Citiți cu atenție fragmentul din Constituția României, Art. 4, alin. 2. Apoi realizați un afiș cu titlul România, patria comună a cetățenilor săi!

Expuneți afișele în fața clasei și alegeți trei afișe care apreciați că surprind cel mai bine această idee. Argumentați.

„România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.”

Memorialul Sighet

Palatul Comisiei Europene a Dunării din Galați. În prezent, Biblioteca V.A. Urechia

Constituția României din 1923

Mihai Eminescu (1850–1889)

2. Citiți cu atenție fragmentul extras din Constituția României, Art. 12, Simbolurile naționale. Apoi, organizați-vă în grupe de câte trei-patru elevi pentru a rezolva sarcinile de mai jos.

„(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu.

(2) Ziua națională a României este 1 Decembrie.

(3) Imnul național al României este Deșteaptă-te, române!.

(4) Stema țării și sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.”

a) Alegeți câte un simbol național și realizați o prezentare a acestuia din punct de vedere istoric și al semnificației sale.

b) Prin tragere la sorți, fiecare grupă alege un stat membru al UE și identifică simbolurile acestuia.

c) Prezentați rezultatul activității fiecărei grupe în fața clasei.

Dialog și activism intercultural

1. În fiecare an, la 1 Decembrie, sărbătorim Ziua Națională a României. Alcătuiți un program dedicat sărbătorii în care să includeți și momente artistice ce aparțin minorităților naționale care trăiesc pe teritoriul localității voastre.

2. Citiți cu atenție fragmentul următor, apoi răspundeți la întrebări: Un patriot se recunoaște prin faptul că respectă și caută să adune și să îmbunătățească tărâmurile și oamenii, pe când un șovinist urăște tot ce nu-i seamănă și dezbină oamenii. (Nicolae Iorga, istoric și om politic român)

a) Care este diferența dintre comportamentul unui patriot și comportamentul unui șovin în viziunea lui Nicolae Iorga?

b) Precizați două moduri în care un om iubitor de țară poate să îmbunătățească tărâmurile și oamenii.

c) Care din cele două comportamente sunt utile țării? Argumentați.

3. Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită pentru prima dată la 15 ianuarie 2011. La 15 ianuarie se sărbătorește și nașterea poetului național al românilor, Mihai Eminescu. Indicați cel puțin un motiv pentru care, în opinia vostră, Ziua Culturii Naționale este sărbătorită odată cu ziua nașterii lui Mihai Eminescu.

4. Pentru a marca identitatea proprie a minorităților naționale din România, în țara noatră sunt stabilite prin lege zile ale culturii sau ale limbilor vorbite de minoritățile naționale. Pentru a afla care sunt aceste zile, puteți consulta site -ul ht tps://dri.gov.ro/w/.

a) Alegeți o zi care aparține unei minorități naționale ce trăiește în localitatea sau în județul vostru. Organizați un concurs de articole pentru revista școlii în care să fie prezentate semnificația acestei zile, valorile culturale, obiceiurile, tradițiile specifice comunității respective.

b) Organizați în grupe de câte trei-patru elevi, stabiliți regulile desfășurării concursului, precum și criteriile de evaluare a articolelor. Cele mai bune articole vor fi publicate în revista școlii.

Sigiliul României

Nicolae Iorga (1871–1940)

7. RECAPITULARE

DIVERSITATEA CULTURALĂ

Accentul pe respectul diferențelor culturale

„Ca sursă de schimburi, inovație și creativitate, diversitatea culturală este necesară umanității așa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanității trebuie să fie recunoscut și afirmat pentru generațiile prezente și viitoare.”

CULTURA ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

deschiderea, curiozitatea, interesul de a cunoaște persoane care aparțin unor culturi diferite de cele proprii

respectul față de demnitatea și față de dreptul celuilalt de a avea alte convingeri, opinii, practici atât timp cât acestea nu dăunează celorlalți

responsabilitatea față de propriile acțiuni, luarea celor mai adecvate decizii, adoptarea celor mai potrivite metode

spiritul civic, atitudinea de solidaritate față de comunitatea din care facem parte

recunoașterea faptului că există perspective și interpretări multiple ale unei situații

IDENTITATEA CULTURALĂ

Respectul față de patrimoniul cultural

limba, creația artistică, normele și obiceiurile grupului, meșteșugurile, tradițiile, obiectele, clădirile, habitatele naturale deosebite

8. EVALUARE

1. Asociați cuvintele din coloana A cu definițiile potrivite din coloana B.

a) cultură

b) identitate culturală

c) diversitate culturală

d) patrimoniu cultural

e) patriotism

f) tradiții și obiceiuri

1) sentiment de iubire față de țara și de poporul din care facem parte și care se manifestă prin atașament și prin loialitate față de acestea.

2) practici sociale prin care comunitatea trăiește unitar momentele importante pentru membrii săi.

3) sentiment de apartenență la un grup social pe baza mai multor categorii culturale: naționalitate, etnie, rasă, gen, religie etc.

4) varietate de culturi care interacționează și coexistă în același spațiu geografic. Acest concept presupune recunoașterea și acceptarea diferențelor culturale.

5) un mod de viață specific oamenilor ce cuprinde totalitatea comportamentelor învățate și transmise de la o generație la alta prin intermediul regulilor, valorilor și al creațiilor unui grup social.

6) toate acele obiecte, valori, credințe, tradiții și obiceiuri pe care o comunitate le lasă moștenire urmașilor.

7) listă a elementelor de patrimoniu valoroase pentru umanitate recunoscută de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură și statele care au adoptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural.

2. Priviți imaginile de mai jos și identificați naționalitatea, etnia sau rasa persoanelor.

Rezolvare: a) –5); b) –3); c) –4); d) –6); e) –1); f) –2).

a) Ce anume v-a ajutat la identificarea naționalității, etniei sau rasei persoanelor?

b) Ați avut probleme de identificare la vreuna dintre imagini? De ce?

c) Împreună cu colegii de clasă, faceți un colaj cu fotografii asemănătoare.

3. Scrieți pe caiet zece nume de țări care să înceapă cu litere diferite. Găsiți câte o rețetă de mâncare tradițională pentru fiecare țară numită și prezentați o imagine cu acel fel de mâncare. Ajutați-vă de exemplul: T – Turcia; mâncare tradițională – melcimek kofte

PROIECT

În 15 noiembrie 2016, UNESCO a lansat concursul cu tema Deschideți-vă mințile și inimile pentru refugiați. A câștigat o mențiune specială proiectul unei școli din Spania, numit O călătorie în 140 de caractere. Proiectul a fost, o colecție de mesaje de pe Twitter ale unei fetițe siriene refugiate, pe care ea le-a trimis fratelui său. Mesajele au fost recompuse de către colegii de școală din perspectiva lor și adunate la final. Realizați împreună un proiect similar, scris din perspectiva unui imigrant în România sau a unui cetățean emigrant din România.

Autoevaluare

La începutul primului capitol, știam

La finalul primului capitol, am învățat

La finalul primului capitol, aș vrea să

mai știu

Rezolvare: a) chinez; b) indiancă; c) român; d) grecoaică; e) africani; f) romi.

b c a d e f

SO CIETATEA INTERCULTURALĂ

1. Societatea interculturală

2. Principii și valori ale societății interculturale

3. Toleranța față de diversitatea culturală

4. Forme de intoleranță: discriminare, segregare, rasism, xenofobie

5. Solidaritate și incluziune

6. Efecte ale lipsei de solidaritate: marginalizare, excludere, izolare

7. Recapitulare

8. Evaluare

„Diversitatea umană face ca toleranța, mai mult decât o virtute, să fie o cerință pentru supraviețuire.”

René Dubos

Civilizația elenistică, un model de intercultu ralitate în Antichitate

Elemente grecești și macedonene

· limba greacă

· scrierile filosofilor greci

· arta greacă: stilurile arhitecturale, sculptura

· zeii olimpieni: Zeus, Hera, Atena

· tactici și dotări militare: falanga, hopliții, trirema

1. SOCIETATEA INTERCULTURALĂ

ABC intercultural

SOCIETATEA INTERCULTURALĂ. MULTICULTURALISM SAU INTERCULTURALISM?

Astăzi, pe oriunde mergem, întâlnim frecvent persoane care se deosebesc vizibil de noi prin culoarea pielii sau prin limba vorbită, prin vestimentație, prin obiceiuri etc. Trăim într- o societate ce poate fi definită ca un mozaic sau ca un puzzle cultural, o societate în care coexistă, în același spațiu, mai multe grupuri culturale ce diferă prin: rasă, origine, limbă, obiceiuri, stiluri de viață. Uneori, aceste grupuri etnice și culturale beneficiază de recunoașterea oficială a diversității lor și de egalitate în drepturi. Sunt preocupate de afirmarea identității culturale proprii și de conservarea diferențelor culturale, tolerându-se reciproc, dar evitând interacțiunea și posibilele influențe sau contaminări. Această situație este caracteristică societăților multiculturale.

Alteori, între diversele grupuri culturale se dezvoltă dialogul, cooperarea, au loc schimburi și influențe reciproce, într- o conviețuire pașnică, bazată pe respect, pe acceptare și pe aprecierea diferențelor, altfel spus într- o societate interculturală .

Deși este un termen modern, relativ recent, interculturalitatea a existat din cele mai vechi timpuri. Amintiți-vă că, în clasa a V-a, ați învățat despre elenism, care a fost rezultatul fuziunii (al sintezei) dintre cultura greacă și cea orientală, realizată după cucerirea Imperiului Persan de către Alexandru Macedon (sec. al IV-lea î.Hr.). Ori de câte ori diferite popoare și civilizații au intrat în contact și s-au influențat reciproc, putem vorbi despre interculturalitate.

INTERACȚIUNEA INTERCULTURALĂ

Elemente orientale

· literatura sacră și laică egipteană, persană, indiană etc.

· arta orientală: arhitectura monumentală, sculpturile de dimensiuni colosale

· zeii orientali: Serapis, Isis, Mithra

· tactici și dotări militare: folosirea elefanților de luptă, a mercenarilor, a arcașilor călare

Atunci când intră în contact indivizi sau grupuri cu origini, trecut istoric și cu moșteniri culturale diferite, se produce un contact între culturi. Și, nu de puține ori, de -a lungul istoriei, aceste contacte au luat forma unor ciocniri destul de violente. Astăzi, ca urmare a dezvoltării tehnologiei și a comunicațiilor (internet, televiziune prin satelit, telefon mobil, rețele de socializare), asistăm la un fenomen inevitabil și ireversibil despre care se spune că va conduce în cele din urmă la estomparea specificului cultural al diverselor grupuri și la o uniformizare culturală: globalizarea. Trăind într- o societate democratică, trebuie să învățăm să facem față acestei provocări pe care o constituie contactul între culturi și să găsim căi de evitare a conflictelor.

Prin interacțiune interculturală vom înțelege mai mult decât cunoașterea, acceptarea și tolerarea unor persoane sau grupuri cu apartenență culturală diferită. Interacțiunea interculturală presupune deschidere, respect și apreciere pentru alte culturi, schimb și influențare reciprocă. Culturile care

interacționează au ocazia de a se cunoaște mai bine, de a se înțelege și de a se aprecia reciproc, de a se îmbogăți din punct de vedere cultural, rezultatul fiind construirea unui climat de bună înțelegere, de cooperare și de solidaritate necesar pentru viitorul omenirii.

Dicționar

· i nterculturalitate – contactul dintre culturi diferite, existența unui dialog între acestea și, nu în ultimul rând, interacțiunea și influența reciprocă între aceste culturi.

· s ocietate multiculturală –societate caracterizată prin conviețuirea pașnică a diverselor grupuri etnice și culturale, fiecare dintre acestea fiind preocupat de conservarea și de promovarea propriei culturi; între aceste grupuri se dezvoltă rar relații de cooperare în vederea dezvoltării comunității ca un tot unitar.

Pentru ca interacțiunea interculturală să ducă la crearea acestui mediu de cooperare și de conviețuire pașnică și nu spre unul dominat de tensiuni și conflicte, este necesar să eliminăm riscul de a interpreta greșit vorbele, gesturile și comportamentul celorlalți. Acest risc poate să apară din cauza cunoașterii insuficiente a mediului cultural din care provin persoanele cu care interacționăm. El poate fi înlăturat prin dialogul intercultural, prin schimbul deschis și respectuos de opinii și de experiențe între persoane și între grupuri ce aparțin unor medii culturale diferite, într-un climat de înțelegere și de respect reciproc. Să nu uităm însă că principala condiție pentru realizarea cu succes a dialogului intercultural este cunoașterea și înțelegerea propriei culturi.

Aplicații

1. Scrieți trei diferențe, pe care le identificați în rubrica Dicționar, dintre societatea interculturală și cea multiculturală.

2. Brainstorming Completați pe tablă propoziția: Interacțiunea interculturală presupune … . Acceptați în prima etapă toate soluțiile propuse. La final, când „furtuna de idei” se oprește, votați cele mai bune răspunsuri.

3. Numiți trei instituții ale statului care pot susține valorile societății interculturale. Ce rol au acestea pentru asigurarea dialogului intercultural?

Propun legi, reguli sau veghează la aplicarea lor sau propun și implementează proiecte de ameliorare a condițiilor grupurilor minoritare sau ale refugiaților?

· societate interculturală – societate caracterizată printr-o colaborare strânsă și constantă între membrii diverselor grupuri etnice și culturale; membrii unei comunități interculturale manifestă respect, deschidere, influențează și acceptă, la rândul lor, influențe care îmbogățesc din punct de vedere cultural comunitatea în ansamblul ei.

· globalizare – fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului Glob prin crearea de instituții și de organisme politice suprastatale, printr-o politică economică și de securitate comună etc.; provine din verbul a globaliza – a reuni într-un tot elemente disparate; a judeca o problemă în ansamblu.

· solidaritate – legătură strânsă între membrii unui grup, bazată pe comunitate de interese; unitate.

Mozaic intercultural

1. Analizați cu atenție imaginile alăturate. Ele reprezintă două grupuri de elevi, de rase și de religii diferite în mediul școlar. Reflectați asupra mesajului transmis de fiecare dintre cele două imagini, apoi răspundeți la întrebările de mai jos.

a) Considerați că elevilor din ambele imagini le -a fost respectat în mod egal dreptul la educație? S -au bucurat ei de șanse egale?

b) Asociați conceptele următoare cu imaginea/imaginile cărora le corespund: diversitate, drepturi egale, respect, toleranță, dialog, interacțiune, reciprocitate, solidaritate.

c) Din ce grup ați dori să faceți parte? De ce?

2. Pornind de la ideea că școala în care învățați are caracteristicile unei comunități multiculturale, realizați în perechi o listă cu cinci norme (reguli) de conduită în cadrul școlii și cu cinci activități extracurriculare care să transforme școala voastră într- o comunitate interculturală.

Portal intercultural

Prin decizia instituțiilor Uniunii Europene, anul 2008 a fost declarat Anul European al Dialogului Intercultural. Cu această ocazie, Consiliul Europei a elaborat și a publicat la Strasbourg Carta albă privind dialogul intercultural.

Trăind împreună, egali în demnitate.

Consiliul Europei este o organizație internațională cu sediul la Strasbourg, în Franța. A fost înființat în anul 1949 și reunește mai mult de 40 de state europene. Printre obiectivele majore ale Consiliului Europei se numără protejarea drepturilor omului, apărarea democrației, identificarea soluțiilor pentru problemele societății europene actuale: intoleranța, terorismul, crima organizată, poluarea mediului etc.

În preambulul documentului, dialogul intercultural este definit ca „un schimb deschis și respectuos de opinii între indivizi, grupuri cu […] patrimoniu etnic, cultural, religios și lingvistic diferit, pe baza înțelegerii și a respectului reciproc”. Educația este văzută ca un instrument-cheie pentru reușita dialogului intercultural. Sunt vizate în special educația pentru cetățenie democratică, educația pentru drepturile omului, învățarea limbilor și a istoriei, educația interculturală.

1. Pornind de la definiția dată de Consiliul Europei dialogului intercultural, realizați individual cvintetul de mai jos, apoi prezentați-l colegilor și votați-l pe cel mai reușit.

Cvintetul este o metodă de învățare ce ajută la fixarea și la sistematizarea cunoștințelor prin reflecție asupra temei sau a subiectului dat. Constă în realizarea unei strofe ce este alcătuită din cinci versuri, fiecare vers fiind construit după o regulă proprie, astfel:

· versul 1: titlul, tema sau subiectul, exprimat într-un singur cuvânt (un substantiv);

· versul 2: două adjective care arată însușirile subiectului;

· versul 3: trei verbe (de preferat, la modul gerunziu) care să exprime acțiuni ale subiectului;

· versul 4: o propoziție formată din patru cuvinte, care să exprime o trăire personală;

titlu (substantiv)

adjective (însușiri)

verbe

propoziție

concluzie (esență)

· versul 5: concluzia, formată dintr-un singur cuvânt, care exprimă esența subiectului tratat.

Timpul necesar pentru realizarea cvintetului: cinci-șapte minute.

2. Organizați în grupuri de patru- cinci elevi, propuneți o deviză (un mesaj relevant) care să fie scrisă pe afișul din figura alăturată și care să ilustreze latura interculturală a școlii în care învățați.

3. Desenați un element pe care îl apreciați la o cultură diferită de cultura voastră de apartenență (un obiect vestimentar, un fel de mâncare, o legendă, un obicei, un dans etc.) și realizați o expoziție interculturală la nivelul clasei.

Dialog

1. Imaginați-vă că sunteți membri în colectivul de redacție al revistei școlii. Printre colegii voștri sunt câțiva elevi de origine etnică diferită care, uneori, sunt tratați cu neîncredere și cu reținere de către ceilalți deoarece ascultă muzică diferită, au alte obiceiuri și tradiții, participă la sărbători care celorlalți li se par neobișnuite și de neînțeles. Invitați-i pe acești colegi la un interviu care urmează a fi publicat în revista școlii.

Pregătiți-vă interviul din timp și cu multă grijă, alegând acele întrebări care îi vor ajuta pe interlocutori să descrie și să împărtășească cititorilor valorile culturale proprii.

și activism intercultural RECOMANDĂRI PENTRU UN INTERVIU REUȘIT

Rețineți!

· Pentru reușita interviului este absolut necesară construirea unui climat de comunicare, de încredere și de siguranță pentru toți participanții la dialog, arătându-le interes, respect, apreciere.

· Informați-vă în legătură cu particularitățile culturale ale fiecăruia; identificați temele care, în grupul respectiv, constituie tabuuri (subiecte despre care nu se vorbește în public).

· Discutați în prealabil cu respectivii colegi și explicați-le care este scopul interviului, familiarizați-i cu temele pe care le veți pune în discuție.

· Începeți interviul cu o întrebare deschisă care să introducă interlocutorii în problematica generală a discuției și să îi încurajeze să se exprime liber (de exemplu: „Povestiți-ne cum ați devenit elevi ai școlii noastre.”; „Relatați-ne împrejurările în care familia voastră s-a mutat în orașul nostru.”).

· Evitați întrebarea „De ce?”, deoarece interlocutorii nu cunosc întotdeauna motivele pentru care lucrurile se întâmplă într-un fel sau altul; nu întotdeauna pot exprima în cuvinte ceea ce gândesc sau ce simt.

· Evitați întrebările directe, de chestionar („Cărei etnii îi aparții?”; „Care este religia ta?”) și formulați întrebări care pot primi un răspuns detaliat: „Aș vrea să îmi vorbești despre etnia/religia ta”.

· Concentrați-vă pe întrebări care să-i stimuleze să descrie experiențe și trări proprii: „Ce simți când…?”; „Cum reacționezi la…?”; „Ce îți place/nu îți place la…?”.

· Încurajați-i să își exprime opiniile, dorințele, așteptările: „Ce credeți despre…?”; „Ce așteptați de la…?”

· Arătați-le că înțelegeți ce vor să spună, prin mimică și prin gesturi care exprimă atenția, interesul, participarea și prin comentarii scurte: „Interesant!”; „Înțeleg!”.

· La final, mulțumiți-le pentru participare, arătându-le că dialogul a fost un real câștig pentru toți participanții și un punct de pornire pentru alte activități de acest fel la nivelul comunității școlare.

2. Inițiați un club de lectură în școala sau în clasa voastră. Solicitați ajutorul profesorilor de limba și literatura română și de limbi străine pentru a propune o listă de lecturi care să garanteze clubului vostru un caracter intercultural.

Dicționar

· valori – calități ale lucrurilor, ale comportamentelor considerate importante, de dorit, de către o persoană sau o comunitate.

· principii – reguli sau norme care orientează acțiunile ființelor umane, în conformitate cu valorile lor.

· discriminare – tratare diferită a unor persoane aflate în situații identice sau, dimpotrivă, tratarea identică a unor persoane aflate în situații diferite; criteriile, fără justificare obiectivă, ce stau, de regulă, la baza comportamentul discriminatoriu sunt: rasa, naționalitatea, etnia, limba, religia, genul și orientarea sexuală, vârsta, handicapul, bolile contagioase, apartenența la o categorie defavorizată etc.

· i ncluziune socială – accesul tuturor la: educație, servicii de sănătate, oportunități de muncă, locuințe, securitate etc. în cadrul unei societăți, indiferent de criteriile menționate mai sus care pot genera comportmente discriminatorii.

2. PRINCIPII ȘI VALORI ALE SOCIETĂȚII INTERCULTURALE

ABC intercultural

Orice cultură se ghidează după un set de valori, de calități individuale și colective considerate a fi corecte și spre care tind, în general, toți membrii societății. Aceste valori le orientează atitudinile și comportamentele în viața de zi cu zi. Nu există valori superioare sau valori inferioare, în funcție de cultura care le -a generat. Există doar valori specifice care, într- o societate interculturală, trebuie apreciate pentru contribuția lor la diversificarea și la îmbogățirea celorlalte culturi cu care vin în contact. Valorilor fundamentale, cristalizate de -a lungul timpului (adevărul, binele, frumosul, dreptatea, libertatea), li se adaugă, în societatea interculturală, alte valori de actualitate precum egalitatea în drepturi, toleranța, solidaritatea, incluziunea.

În acord cu aceste valori, văzute ca idealuri, ca ținte ce trebuie atinse, indivizii își stabilesc reguli sau norme de comportament, numite principii . Acestea se fundamentează pe valori. De exemplu, dacă apreciați toleranța, nu veți respinge niciodată o persoană diferită de voi prin rasă, origine, limbă, religie sau prin obiceiuri, dacă acest specific al ei nu încalcă drepturile omului. În următoarea diagramă, vă sunt prezentate valorile societății interculturale și principiile care derivă din acestea.

Aplicații

Completați diagrama de mai jos cu principii și cu valori ale societății interculturale.

Promovarea incluziunii sociale

Valorizarea pozitivă a diferențelor

Dezvoltarea identității culturale proprii

PRINCIPII: Egalitate

Dialogul intercultural

Mozaic intercultural

Un proiect al Consiliului Europei, care are ca scop promovarea dialogului intercultural, s-a finalizat cu elaborarea unui instrument internațional, un chestionar/jurnal, numit Autobiografia întâlnirilor interculturale (www.coe. int/t/dg4/autobiography).

Întrebările chestionarului sunt concepute astfel încât să îl ajute pe subiect să-și amintească în detaliu și să reflecteze asupra uneia dintre întâlnirile sale cu cineva care este (sau a fost) perceput ca fiind foarte diferit din punctul de vedere al culturii, al religiei, al culorii pielii etc. Exersați și voi!

Numele, prenumele: ........................................................ Întâlnirea mea cu: ..........................................................

Titlul reprezentativ pentru acest moment: ...................................

1. Când s- a întâmplat?

2. Ce îți amintești despre locul întâlnirii cu această persoană? Ce făceai acolo? Ce s- a întâmplat când v- ați întâlnit?

3. Scrie tot ce îți amintești despre persoana pe care ai cunoscut- o, cum arăta și cum era îmbrăcată.

4. V- a fost ușor să vă înțelegeți? Cum ați comunicat?

5. Cum te - ai simțit atunci când ai cunoscut această persoană? Adaugă orice alt tip de reacții pe care le- ai avut și spune din ce cauză crezi că ai reacționat astfel.

a) surprins(ă);

b) dezamăgit(ă);

c) ți- a plăcut;

d) te - a înfuriat;

e) te - a schimbat.

6. Cum crezi că s- a simțit această persoană când te- a cunoscut?

7. Crezi că tu și această persoană puteți învăța ceva unul/una de la altul/alta?

8. Ce crezi că ai învățat sau ai descoperit în urma acestei întâlniri?

9. Dacă te - ai întâlni din nou cu această persoană, ce ai vrea să o întrebi sau ce ai vrea să îi spui despre tine?

10. Ți s- a schimbat percepția față de un anumit grup cultural datorită acestei întâlniri sau după întâlnire? Dacă da, cum?

După ce ați răspuns la toate întrebările, prezentați răspunsurile colegilor de clasă. Ascultați cu atenție și răspunsurile acestora, apoi exprimați-vă acordul sau dezacordul în legătură cu afirmațiile de mai jos.

a) Identitatea noastră culturală se reflectă în modul în care ne îmbrăcăm, cum vorbim, cum relaționăm cu ceilalți.

b) Atunci când întâlnim persoane aparținând unor culturi diferite avem ocazia nu doar de a învăța despre ele și despre cultura lor, ci și de a învăța despre noi înșine, de a ne înțelege mai bine propria cultură.

c) Deși uneori oamenii arată sau sunt îmbrăcați foarte diferit de noi, ei pot fi asemănători nouă; alteori, oamenii arată la fel ca noi, dar au moduri foarte diferite de a vedea și de a înțelege lumea.

d) Atunci când ne întâlnim cu persoane diferite, nu suntem întotdeauna conștienți de modul în care percepem aceste persoane sau de modul în care ne percep ele pe noi.

Portal intercultural

Convenția- cadru pentru protecția minorităților naționale a fost adoptată de Consiliul Europei în 1995. România a fost primul stat care a ratificat acest document (www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Conventia_ Cadru_pentru_Protectia_Minoritatilor_Nationale.pdf ).

Articolul 6

1. Părțile vor încuraja spiritul de toleranță și dialogul intercultural și vor lua măsuri efective pentru promovarea respectului reciproc, înțelegerii și cooperării dintre toate persoanele care trăiesc pe teritoriul lor, indiferent de identitatea etnică, culturală, lingvistică ori religioasă a acestora, îndeosebi în domeniile educației, culturii și al mijloacelor de informare.

2. Părțile se angajează să ia măsuri corespunzătoare pentru a proteja persoanele care ar putea fi victime ale amenințărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violență, datorită identității lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase.

https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cp-dateprovizorii-rpl2021.pdf

În imaginea de mai jos este prezentată structura etnică a populației României, conform rezultatelor provizorii ale Recensământului persoanelor și locuințelor din România (2021), publicate de Institutul Național de Statistică la sfârșitul anului 2022.

Copii maghiari

Femei rome

1. Pe baza informațiilor pe care le aveți din presă, din observarea atentă a mediului în care trăiți sau din alte surse, numiți alte patru grupuri etnice ce locuiesc pe teritoriul României, dar care nu au fost menționate în rezultatele provizorii ale recensământului.

2. Considerați că afirmațiile de mai jos încurajează respectul pentru minoritățile din România?

a) În manualul de istorie ar trebui să existe lecții referitoare numai la istoria românilor, deoarece interesul pentru trecutul altor popoare este foarte redus în rândul elevilor.

b) Pentru stimularea dialogului intercultural, este necesar ca posturile de radio și de televiziune să promoveze și emisiuni dedicate culturii minorităților.

c) Dialogul intercultural între elevii unei școli se poate sprijini prin organizarea unui festival al dulciurilor tradiționale din mai multe țări.

d) Populația minoritară ar trebui să renunțe la tradițiile și la obiceiurile specifice și să le adopte pe cele ale grupului majoritar.

3. Conform Convenției- cadru pentru protecția minorităților naționale, educației îi revine un rol important în mijlocirea dialogului intercultural. Propuneți un set de cinci reguli de conduită care ar trebui incluse în regulamentul școlar pentru realizarea acestui obiectiv.

Dialog și activism

intercultural

Știați

că…?

· De Crăciun, sârbii ard crenguțe sau lemn de stejar ca simbol al purificării?

· O practică legată de vulnerabilitatea sufletului copilului la romi este aceea că orice femeie, în afara mamei, dacă intră în camera în care doarme copilul, trebuie să ia cu ea ceva de pe patul lui, pentru că, altfel, se consideră că îi ia somnul și liniștea, iar, după acest moment, copilul va plânge mult noaptea ( h ttp://www. asociatiaproroma.ro/ site/index.php/domeniu/ cultura/istoriaromilor ).

Începând cu anul 2001, la inițiativa Consiliului Europei, în data de 26 septembrie este sărbătorită Ziua Limbilor Europene. În această zi este celebrată diversitatea lingvistică, atrăgându-se atenția opiniei publice asupra importanței învățării limbilor străine, cheia unei mai bune comunicări interculturale.

a) Alcătuiți o listă a activităților pe care intenționați să le realizați în școala voastră pentru a sărbători această zi.

b) Întocmiți un set de reguli ale dialogului intercultural eficient.

c) Traduceți acest set de reguli în toate limbile vorbite de elevii diverselor grupuri culturale care învață în școala voastră.

Dicționar

· toleranță – îngăduință, indulgență, respectare a libertății altuia, a modului său de gândire și de comportare, precum și a opiniilor sale de orice natură (politice, religioase).

· intoleranță – atitudine a celui care nu respectă libertatea de gândire, care nu suportă altă credință, religie, sistem de valori decât pe ale sale.

3. TOLERANȚA FAȚĂ DE DIVERSITATEA CULTURALĂ

Printre regulile pe care trebuie să le învățăm în primii ani ai copilăriei este și aceea care ne cere să-i tratăm pe ceilalți așa cum ne-ar plăcea nouă să fim tratați. Cu alte cuvinte, învățăm să ne gândim la ceea ce nu am dori să ni se întâmple nouă, să ne punem în locul celorlalți, să privim lucrurile din punctul lor de vedere și să empatizăm cu ei.

Această regulă se aplica în societățile arhaice și este cunoscută sub numele de regula de aur a moralității. Regula a rămas multă vreme principiul de bază al tuturor sistemelor de reguli care asigurau conviețuirea pașnică în comunitate. Din aceasta derivă versiunea negativă: „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!”, cunoscută sub numele de regula de argint a moralității. În societatea zilelor noastre, regula de aur poate asigura conviețuirea pașnică în comunitățile cu o mare diversitate etnică și culturală. Oamenii comunităților actuale sunt diferiți sub foarte multe aspecte: rasă, culoare, gen, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine națională sau socială, avere, loc de naștere. Și cel mai greu de acceptat și de înțeles este poate faptul că regulile morale ale comunităților sunt diferite în funcție de cultura căreia îi aparțin.

Ceea ce ne poate ține laolaltă într-o societate a diversității este toleranța, care a devenit, alături de solidaritate și de incluziune, una dintre valorile cele mai importante ale societății interculturale. Principiul toleranței ne cere să respectăm și să protejăm principiile, regulile și valorile celorlalți în măsura în care acestea nu încalcă drepturile omului.

Educația în spiritul toleranței și al respectului pentru semeni reprezintă, în zilele noastre, o condiție importantă a unei societăți democratice. Toleranța nu înseamnă doar a-i suporta pe ceilalți, ci și a respecta deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gândire și puncte de vedere, alte stiluri și moduri de viață. Aceasta nu se poate manifesta nelimitat, ci se oprește acolo unde sunt încălcate drepturile omului și atunci când funcționarea societății este afectată de practicile, de opiniile, de modul și de stilul de viață ale unei minorități, când legile statului respectiv sunt încălcate. Nu vom putea accepta în țara noastră o pedeapsă precum lapidarea (uciderea cu pietre) care se practică încă în anumite comunități sau uciderea unor animale, practicată în cadrul unor ritualuri, de către unele grupuri aflate în afara legii. Comportamentul tolerant poate începe din școală prin cunoașterea și prin acceptarea diversității de opinii, de preferințe, hobby-uri, a diferențelor dintre fete și băieți, dintre colegii de etnii diferite și dintre cei din aceeași etnie, prin intervenția pentru prevenirea și combaterea actelor cauzate de intoleranță, de lipsa de respect față de valorile celorlalți.

Aplicații

1. Completați, împreună cu un coleg, un tabel asemănător cu cel de mai jos astfel: completați primele două rubrici la începutul orei, iar ultima rubrică, la sfârșitul orei de clasă.

Știu Vreau să știu Am învățat

Toleranța este … .

2. Lucrați în grupe de patru elevi și construiți o diagramă-ciorchine care să ilustreze trăsăturile unei persoane tolerante în raport cu diversitatea culturală a comunității sale, după modelul de mai jos.

SUNT TOLERANT DACĂ

Respect tradițiile și obiceiurile celorlalți

Particip la festivaluri de tradiții ale altor culturi

Mozaic intercultural

1. Proverbele următoare aparțin unor comunități culturale din diverse zone ale lumii. Completați fiecare proverb cu un cuvânt din următoarea listă: dreptatea, cunoaștere, mintea, respect, bucuros, dragoste, frumusețea.

a) Unde este … nu este întuneric. (proverb burundez)

b) Nu promite ceva când ești foarte …; nu răspunde la scrisori când ești foarte furios. (proverb chinez)

c) Îndoiala este calea către … . (proverb iranian)

d) Dacă vrei să fii respectat, trebuie să ai tu … pentru tine. (proverb spaniol)

e) … fără inteligență este ca o floare în noroi. (proverb românesc)

f) Când violența intră în casă, legea și … ies pe geam. (proverb turcesc)

g) Privește cu … și ascultă cu inima. (proverb kurd)

Discutați în perechi despre semnificația fiecărui proverb și căutați proverbe românești cu aceeași semnificație. Care sunt valorile comune pe care le-ați descoperit în aceste proverbe?

a) dragoste; b) bucuros; c) cunoaștere; d) respect; e) frumusețea; f) dreptatea; g) mintea.

Rezolvare:

Schimbarea Gărzii Regale, Seul, Coreea de Sud (reconstituire istorică)

Dansatori din România

Muzicanți din Nigeria

2. Joc de rol

a) Alcătuiți grupuri de câte patru elevi.

b) Fiecare elev se va documenta în legătură cu tradițiile legate de servirea mesei și de tabuurile culinare ale unuia dintre următoarele popoare: evrei, japonezi, indieni, arabi.

c) Negociați în cadrul grupului și stabiliți meniul unei cine de afaceri la care participă toți cei patru reprezentanți a patru culturi diferite astfel încât niciunul să nu se simtă ofensat și să nu rămână flămând.

d) Stabiliți de comun acord regulile după care se va desfășura cina, limba în care veți conversa, ce subiecte vor fi abordate în discuție și ce teme vor fi evitate astfel încât să asigurați o atmosferă relaxantă și toți cei patru invitați să participe la conversație.

Portal intercultural

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat, în anul 1995, Declarația principiilor toleranței, document în care toleranța a primit următoarea definiție:

Toleranța este respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și a diversității culturilor lumii noastre, a felurilor noastre de expresie și a manierelor de exprimare a calității noastre de ființe umane.

Organizația Națiunilor Unite a stabilit prin Declarația principiilor toleranței ca, în fiecare an, începând cu anul 1996, să se sărbătorească, la data de 16 noiembrie, Ziua Internațională a Toleranței.

1. Lucrați în grupuri de câte patru și identificați cinci reguli ale unei conduite tolerante în școala voastră. Comunicați-le colegilor și alegeți regulile care s-au regăsit la toate grupurile.

a) Realizați fluturași pe care scrieți aceste reguli, alegeți un logo din imaginile de alături sau creați unul nou și puneți-l pe fluturași.

b) Distribuiți fluturașii colegilor din celelalte clase și postați-i pe site-ul școlii de Ziua Internațională a Toleranței.

2. Scrieți câte o scrisoare cu îndemnuri la toleranță și la respectarea diversității și înmânați-o câte unui trecător din fața școlii, rugându-l să o citească. Adresați-vă politicos și informați-l că este o activitate organizată de clasa voastră de Ziua Internațională a Toleranței.

Mesajele din scrisori trebuie să fie scurte și să impresioneze. Pot fi și citate celebre, de exemplu:

Fă în așa fel încât să fii bun cu cel tânăr, milostiv cu cel bătrân, simpatizând cu cel care se străduiește și tolerant cu cel slab și care a greșit. Uneori, în viața ta, ești câte puțin din fiecare dintre ei. (Gautama Buddha)

Iraniene bând ceai

Cuplu japonez la masă

Dialog și activism intercultural

Motto: Toleranța îi acordă oricărei alte ființe umane fiecare drept pe care îl pretinzi pentru tine. (Robert Green Ingersoll)

A. „Festivalul Etniilor” colorează începutul verii la Timișoara celebrând multiculturalitatea bănățeană prin cel mai pitoresc eveniment artistic. Festivalul organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș revine la începutul lunii iunie. Dați și alte exemple de evenimente care ilustrează toleranța și respectul autorităților din România față de cultura și de obiceiurile cetățenilor din etniile minoritare. Colecționați știri, imagini, afișe despre aceste evenimente.

B. Proiect: Galeria toleranței

Realizați un proiect care să promoveze deschiderea față de diversitate în școala voastră. Etapele descrise sunt doar sugestii de acțiuni; voi le puteți adapta în funcție de clasa voastră.

Etapele proiectului

1. Împreună cu colegii de clasă, adunați cât mai multe informații despre elevii din școala voastră cu privire la:

a) minoritățile cărora aparțin;

b) respectul acordat ca egali de grupul majoritar;

c) organizarea unor festivaluri, serbări de promovare a valorilor pentru întreaga comunitate;

d) existența unor artiști sau a unor persoane care să le susțină interesele;

e) cooperarea cu celelalte minorități ale comunității sau sunt închiși în comunitatea lor și cooperează doar cu cei din aceeași minoritate.

2. Folosind toate informațiile adunate în pașii anteriori, identificați problemele actuale cu care se confruntă aceste minorități în încercarea de a-și promova valorile.

3. În colaborare cu Consiliul elevilor din școală, cu profesorii, identificați un spațiu în școală, cu expunere mare, și realizați o galerie care să conțină imagini, colaje, proiecții de filme documentare despre obiceiurile, tradițiile, modurile și despre stilurile de viață ale minorităților respective, cutii pentru mesaje de susținere, elemente specifice de vestimentație.

4. Cu sprijinul profesorilor voștri, promovați activitatea pe rețelele de socializare.

5. Cereți colegilor să-și spună părerea despre galerie, lipind notițe pe un panou special amenajat.

Dansatori maghiari

Bavareze sărbătorind recolta

Muzicanți români

Azeră cu bucatele de Anul Nou (Novruz)

Dicționar

· discriminare – „orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului”. (Art. 2, alin. (1) al Ordonanței de Guvern nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare)

· a segrega – a separa, a despărți, a izola.

· rasism – teorie, lipsită de fundament științific, ce susține inegalitatea biologică și intelectuală a raselor umane.

· xenofobie – atitudine de teamă, de respingere și de ură față de persoanele străine de grupul etnic din care face parte subiectul.

· stereotipuri – convingeri generalizate și adeseori false cu privire la caracteristicile psihologice și comportamentale ale unui grup de persoane sau ale unei categorii socio -profesionale.

· prejudecăți – atitudini eronate, nedrepte și, în general, negative față de un individ sau față de grupul căruia îi aparține, formate pe baza stereotipurilor asupra grupului respectiv, fără o cunoaștere profundă a realității.

4. FORME DE INTOLERANȚĂ : DISCRIMINARE, SEGREGARE, RASISM, XENOFOBIE

ABC intercultural

Toleranța este una dintre valorile esențiale ale unei societăți democratice. A fi tolerant înseamnă să poți accepta orice idee, opinie sau comportament care diferă de ideile, de convingerile sau de atitudinile tale, înțelegând faptul că ceilalți au, ca și tine, dreptul de a avea propriile opinii sau credințe. Persoanele, grupurile sau comunitățile care nu sunt în măsură să accepte și să respecte opiniile, deciziile, alegerile altor oameni și nu recunosc dreptul acestora de a alege pentru ei înșiși dau dovadă de intoleranță.

O consecință directă a lipsei de toleranță în societatea actuală este discriminarea, pe care am definit- o ca fiind un tratament diferit și nedrept care se manifestă în societate față de unele persoane aflate într- o situație dezavantajată în funcție de anumite criterii.

Cauzele discriminării pot fi multiple, dar cea mai des întâlnită este lipsa de înțelegere și de acceptare a celor diferiți, cunoașterea lor insuficientă și concluziile greșite trase din această necunoaștere. Le numim stereotipuri și prejudecăți și vom discuta pe larg într- o lecție ulterioară despre ele.

Efectele discriminării pot fi devastatoare, graduale și de lungă durată pentru persoana vizată, de la scăderea stimei de sine la scăderea performanțelor școlare sau profesionale și până la depresie și afectarea sănătății mintale. Într- o societate democratică, discriminarea este interzisă și este sancționată de lege, deoarece aceasta este o încălcare a drepturilor omului.

O formă de intoleranță ce are adeseori manifestări violente este xenofobia, adică teama și ura față de străini. O istorie îndelungată o are și rasismul. Larg răspândită în societatea începutului de secol al XX-lea, ideea diferențelor dintre rasele umane și a superiorității rasei albe asupra celorlalte rase a dus la discriminarea unor grupuri de oameni (evrei, romi, afro -americani), având ca rezultat violențe și chiar uciderea în masă a membrilor raselor considerate „inferioare”. Din acest motiv, în societățile democratice, guvernele iau astăzi măsuri pentru promovarea toleranței și pentru prevenirea și combaterea oricăror forme de discriminare.

Segregarea constă în despărțirea, în separarea unor comunități și în tratarea lor diferită în funcție de aceleași criterii care generează orice fel de discriminare. Este foarte cunoscută în istorie segregarea pe criteriul rasial a populației din Africa de Sud, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, cunoscută sub numele de apartheid (separare): școli separate pentru copiii albi și cei de culoare; aceeași situație, în restaurante, în magazine, în transportul comun.

În România, Ministerul Educației a interzis segregarea școlară și a impus măsuri pentru prevenirea și combaterea acesteia, deoarece reprezintă

„o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane”. (https://www. edu.ro/sites/default/files/Ordin-cadru%206.134_2016%20interzicere%20 segregare.pdf) Este interzisă segregarea școlarilor pe criteriul etnic, pe criteriul dizabilității și/sau al cerințelor educaționale speciale, pe criteriul statutului socio - economic al părinților, pe criteriul performanțelor școlare sau al mediului de rezidență.

Aplicații

d b a c

Nelson Mandela (1918–2013) a fost un om politic sud -african, cunoscut activist anti-apartheid. A fost primul președinte al Africii de Sud ales prin vot universal, în perioada 1994–1999.

Diagrama

A Membri de familie/Rude prin alianță Să fim colegi la locul de muncă

27% 28% 9% 7% 9%

18% 11%

21% 19% 12% 7%

22% 20% 21% 11% 11% 12% 15% 12% 13% 4% 6%

17% 17% 14%

12% 3%

1. Completați spațiile libere din tabelul B cu datele oferite de diagrama A. Fiți atenți la semnificația culorilor!

2. Identificați pe baza datelor oferite de sondaj:

a) membrii cărei minorități etnice sunt preferați pentru a deveni membri ai familiei;

b) membrii cărei minorități etnice sunt preferați pentru a deveni vecini;

c) membrii cărei minorități etnice sunt cel mai puțin doriți pentru a deveni membri ai familiei;

d) membrii cărei minorități etnice sunt preferați pentru a fi colegi la locul de muncă;

e) membrii cărei minorități etnice sunt cel mai puțin doriți pentru a face parte din grupul de prieteni.

3. Pe baza datelor din tabel, cum apreciați toleranța românilor față de minorități?

a) nivel foarte scăzut al toleranței;

b) nivel scăzut al toleranței;

c) nivel mediu al toleranței;

d) nivel ridicat al toleranței;

e) nivel foarte ridicat al toleranței.

Portal intercultural

Ordonanța de Guvern Nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare precizează în art. 10–11 că eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin:

a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale […] în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor;

b) mediere prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare;

c) sancționarea comportamentului discriminatoriu […] prin răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.

1. Organizați în perechi, analizați comparativ cele trei modalități de eliminare a discriminării prevăzute în textul legii: prevenire- mediere-sancționare. În tabelul de mai jos, precizați care ar fi avantajele (punctele forte)

și dezavantajele (punctele slabe) ale fiecăreia. Prezentați celorlalți colegi concluziile voastre și alegeți de comun acord cea mai eficientă dintre cele trei soluții analizate.

Modalități de eliminare a tuturor formelor de discriminare, conform Legii 137/2000

2. Căutați surse pe internet pentru a vă documenta și a descoperi care sunt măsurile prevăzute de legile în vigoare pentru prevenirea și combaterea discriminării în următoarele situații:

a) pentru a asigura exercitarea dreptului la vot unei persoane care suferă de dizabilități locomotorii;

b) pentru a asigura șanse egale la educație unui copil care are cerințe educaționale speciale (CES);

c) pentru a asigura un nivel de trai decent unei persoane care a suferit un accident grav de muncă.

Dialog și activism intercultural

1. O modalitate de prevenire a discriminării poate fi conștientizarea opiniei publice cu privire la cauzele, la modul de manifestare, la consecințele actelor de discriminare. Realizați, în perechi, câte un afiș de dimensiune A3 cu un mesaj împotriva discriminării și organizați o expoziție pe holurile școlii în care învățați.

2. Conform Ordonanței de Guvern nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, autoritatea de stat

în domeniul discriminării este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D), care își exercită atribuțiile în următoarele domenii:

a) prevenirea faptelor de discriminare;

b) medierea faptelor de discriminare;

c) investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare;

d) monitorizarea cazurilor de discriminare;

e) acordarea de asistență de specialitate victimelor discriminării.

Așadar, orice persoană care se consideră discriminată de o persoană fizică sau juridică poate depune o sesizare la C.N.C.D., respectând următoarele reguli:

1) sesizarea/plângerea/petiția va fi depusă în formă scrisă, personal, la sediul instituției sau prin poștă, fax, e -mail sau va fi completată electronic pe site -ul instituției (https://www.cncd.ro/depune-o-petitie/ );

2) sesizarea/plângerea/petiția va conține:

· numele, prenumele și semnătura persoanei care face sesizarea;

· datele de contact ale persoanei care face sesizarea;

· conținutul plângerii: descrierea faptei considerate discriminatorie, împrejurările în care s-a petrecut fapta, motivele pe care se întemeiază petiția, martorii care au asistat la aceasta;

· dovezi/probe: declarațiile victimei și ale eventualilor martori, dovezi materiale, e -mailuri, înregistrări audio și/sau video etc.;

· datele de identificare ale persoanei care se presupune că a săvârșit fapta de discriminare (adresă, număr de telefon etc.).

C.N.C.D. va analiza faptele, va convoca părțile pentru a da declarații și va emite o hotărâre de soluționare a cazului. Sancțiunile care pot fi aplicate oricărei persoane fizice sau juridice pentru care se face vinovată de săvârșirea unei fapte de discriminare pot fi:

· avertisment;

· amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei dacă discriminarea vizează o persoană fizică;

· amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate. Organizați în grupe de câte patru- cinci elevi, discutați asupra unei fapte de discriminare la care ați asistat sau despre care ați aflat din presă și simulați redactarea unei plângeri către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării utilizând modelul de mai jos.

Model de cerere adresată Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (disponibil la adresa de internet http://dpus.usv.ro/docs/A6/A6.4_continut_ discriminarea_si_strategii_antidicriminatorii-final.pdf)

Către CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

DOMNULE PREȘEDINTE, Prin prezenta, subsemnatul(a) , domiciliat(ă) în , formulez:

PLÂNGERE

Împotriva făptuitorului(oarei)/reprezentatului/instituției/firmei , domiciliat(ă)/cu sediul în .

MOTIVELE PLÂNGERII

În fapt, la data de _______ , în jurul orelor _______ mă aflam la __________________ . În drept, fapta constituie o încălcare a prevederilor O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare cu toate modificările și completările ulterioare.

Ca mijloc de probă, dovada plângerii o fac cu declarațiile martorilor:

1. __________________ ; 2. __________________ ; 3. __________________ . Alte probe (înregistrări audio, înregistrări video, documente/adrese oficiale etc.):

Data depunerii Semnătura, DOMNULUI PREȘEDINTE AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

5. SOLIDARITATE ȘI INCLUZIUNE

ABC intercultural

Solidaritatea înseamnă a-i ajuta pe ceilalți în mod voluntar. (Nelle și Lisa, 8 și 9 ani) [Prin solidaritate] se ajută reciproc să avanseze. (Luna, 8 ani și jumătate) Acestea sunt exemple ale modului cum înțeleg solidaritatea copiii care participă ca voluntari în proiecte ce sprijină alți copii din țări sau din comunități dezavantajate, proiecte promovate de către Humanium, o organizație neguvernamentală care sprijină statele lumii să susțină și să respecte drepturile copiilor.

Solidaritatea este, în primul rând, o calitate a fiecărui om în parte. Este, așa cum spun copiii din citatele de mai sus, capacitatea de a pune binele comun, al comunității și al altor persoane mai presus de binele propriu.

Solidaritatea este și o caracteristică a comunității, a grupului social atunci când legăturile între membri sunt foarte strânse și ei acționează ca un tot.

Societatea contemporană este pusă astăzi în fața provocării de a lărgi spațiul comunitar astfel încât solidaritatea se referă acum la întreaga societate umană care trebuie să acționeze în vederea asigurării păcii și a cooperării între popoare.

Aplicații

1. Brainstorming Scrieți pe tablă cât mai multe definiții pentru solidaritate. Acceptați toate ideile care vă vin vouă sau colegilor de clasă.

2. În timpul Revoluției Franceze din 1789, sloganul revoluționarilor a fost: Libertate! Egalitate! Fraternitate! În grupe de câte patru elevi, scrieți câte un slogan care să-i îndemne la solidaritate și la incluziune pe toți cetățenii Europei.

Mozaic intercultural

Dicționar

· solidaritate – sentiment uman, legătură care determină oamenii să se ajute unii pe alții.

· empatie – capacitate de a simți ceea ce simte altcineva, de a se pune imaginar în locul altcuiva.

· e galitate în drepturi – principiu conform căruia toți oamenii au aceeași demnitate și trebuie tratați în mod egal cu același respect.

· incluziune – concept care se referă la respectarea statutului și a drepturilor tuturor oamenilor dintr- o societate, care trebuie să aibă oportunitatea de a participa în mod relevant la viața acesteia și de a se bucura de un tratament egal cu ceilalți.

Sloganul este o expresie scurtă care atrage atenția asupra promovării unui mesaj. Și sporturile pot avea câte un slogan. Federația Română de Tenis de Masă are următorul slogan: Servim pentru istorie!

1. Ziua de 20 decembrie este Ziua Internațională a Solidarității Umane, declarată de Organizația Națiunilor Unite în anul 2005. La discursul de inaugurare pentru această zi, Lech Walesa, promotor al solidarității, a susținut că „Ideea solidarității umane la scară globală poate schimba lumea. Solidaritatea nu este doar compasiune. Este un sentiment de unitate și de responsabilitate comună […], visurile noastre pot schimba fața lumii, dar trebuie să fie însoțite de acțiuni”. Scrieți o compunere cu titlul Ziua solidarității în școala mea.

În România, claca și șezătoarea erau tradiții ale comunității care lucra împreună pentru a se ajuta reciproc.

a) Construiți un colaj cu fotografii reprezentând evenimente în care oamenii colaborează în vederea susținerii comunității.

b) Organizați un eveniment caritabil prin care să sprijiniți copiii refugiați în România. Puteți organiza târguri de produse, bancă de donații etc. Pentru a găsi metode de a-i ajuta pe acești copii puteți accesa și site -ul ht tps://www.unhcr.org/ro/homepage/implica-te/voluntariat.

Portal intercultural

Solidaritatea este celebrată în fiecare an pe 20 decembrie pentru că se consideră că aceasta reprezintă o valoare morală care ajută la construirea unei lumi drepte, o lume care își manifestă solidaritatea atât prin incluziune socială, cât și prin grijă față de resursele planetei care trebuie protejate pentru ca generațiile viitoare să aibă acces la ele.

1. Cu cine ești solidar?

a) Ești solidar cu familia ta? Cu prietenii tăi? Cu clasa ta?

b) Ai fi alături de:

· oameni care nu sunt ca tine?

· o persoană cu handicap?

· o persoană care nu provine din aceeași țară cu tine?

· o persoană care nu are aceeași culoare a pielii?

· o persoană care nu are aceeași religie?

· un coleg care nu-ți este prieten?

· un om sărac?

· o persoană care locuiește în altă țară?

· cineva pe care nu-l cunoști?

2. Dezvoltarea durabilă înseamnă viitorul oamenilor; economia ar trebui, în limitele planetei noastre, să fie în slujba societății, să aducă prosperitate și echitate, atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare. Agenda 2030 reprezintă un proiect al ONU, lansat în 2015, centrat pe ideea de dezvoltare durabilă care să permită conservarea resurselor și diminuarea riscului de sărăcie și excluziune socială. Grija pentru mediu este parte a acestui proiect semnat și de Guvernul României.

„Săptămâna verde” este o săptămână în care toți elevii participă la activități pentru promovarea acțiunilor ecologice și a grijii față de mediu. Propuneți cinci activități pentru clasa voastră pe care să le derulați în această săptămână.

Alcătuiți un portofoliu al activităților din „Săptămâna verde” și promovați-l printr- o scurtă prezentare în fața clasei.

Dialog și activism intercultural

Un proiect desfășurat în Liceul Teoretic „Ion Barbu” din București, în anul 2016, a avut ca scop incluziunea tuturor elevilor din ciclul primar cu risc crescut de excluziune, determinat de condiții sociale sau de probleme speciale de a învăța în același ritm cu ceilalți elevi. Activitatea principală a proiectului a constat în sprijinul acordat de elevii din ciclul liceal pentru elevii din ciclul primar, pentru efectuarea temelor și a proiectelor.

În 2022, numărul elevilor ai căror părinți s-au repatriat sau au migrat în România a crescut. În unele situații, elevii respectivi nu cunosc suficient limba română pentru a se descurca la teme.

a) Organizați, la nivelul clasei, activități de sprijin pentru elevii care au nevoie de ajutor la teme.

b) Construiți o bibliotecă cu cărți, culegeri, materiale educative pe care să o puteți utiliza la școală împreună cu colegii.

c) Scrieți un Decalog al solidarității (un set de zece reguli ale solidarității) pentru clasa voastră.

d) Organizați activități extrașcolare în care să participați alături de cei care prezintă risc de excluziune socială.

6. EFECTE ALE LIPSEI DE SOLIDARITATE : MARGINALIZARE, EXCLUDERE, IZOLARE

ABC intercultural

Una dintre valorile esențiale ale societății interculturale, pe care voi ați studiat-o într-o lecție anterioară, este solidaritatea. Zilnic, putem observa manifestări ale solidarității între persoane, între grupuri și chiar la nivel internațional, între state, în situații de criză: cataclisme, epidemii, războaie etc. Există însă și momente în care, din diferite motive, solidaritatea lipsește. Lipsa de solidaritate înseamnă tratarea cu indiferență a problemelor unei persoane sau ale unei comunități, nepăsare față de suferințele celorlalți. Aceasta generează fenomene negative precum marginalizarea, excluderea, izolarea și, nu în ultimul rând, poate duce la declanșarea de tensiuni și de conflicte în familie sau în comunitate.

Marginalizarea înseamnă împingerea spre „marginea” societății a indivizilor sau a grupurilor care nu beneficiază la fel ca majoritatea societății de resurse economice (raportat la majoritate, sunt săraci, unii, fără condiții minime de trai), nu au acces la resurse politice (nu își cunosc drepturile și nu și le apără), educaționale și comunicaționale ale comunității (abandonează școala înainte de a absolvi învățământul general obligatoriu).

Marginalizarea se manifestă și în școli unde, uneori, unul dintre elevi este așezat singur în spatele clasei, colegii nu-i vorbesc și nu se joacă cu el, iar profesorii îl ignoră, limitându-i-se astfel posibilitatea de a cere lămuriri suplimentare, de a-și expune punctele de vedere, de a participa la activități extrașcolare.

Dicționar

· marginalizare – îndepărtare către marginea societății a unei persoane, a unui grup; diminuarea nedreaptă a valorii unei persoane, a unui lucru, a unei idei prin neglijare în mod voit; neluare în seamă.

· e xcludere/excluziune – eliminare, înlăturare, respingere; prin excluziune socială, anumite persoane sau grupuri sunt împiedicate să participe la viața socială.

· izolare (socială) – separare, lipsa sau refuzul contactului între indivizi și grupuri sociale.

Din perspectivă culturală, „marginalii” sau „marginalizații” sunt indivizii și grupurile „diferite” care nu reușesc prin efort propriu să se integreze și să trăiască conform regulilor comunității: șomeri, persoane cu dizabilități, refugiați, imigranți, minorități etnice discriminate. Marginalizarea nu reprezintă o soluție pentru îndepărtarea unei probleme din societate deoarece ea înseamnă tot o formă de discriminare, prin neacordarea de șanse egale.

Excluderea sau excluziunea socială se manifestă la toate nivelurile societății și este în strânsă legătură cu marginalizarea. O experimentați și voi atunci când respingeți pe cineva din grupul vostru de prieteni. „Exclușii” din punct de vedere social sunt indivizii care sunt împiedicați să participe total la viața socială, economică, culturală și politică a comunității, din cauza caracteristicilor individuale (sărăcie, lipsa educației, dizabilități etc.) sau a caracteristicilor culturale (religie, rasă, etnie, limbă etc.).

Izolarea constă în separarea parțială sau totală a indivizilor sau a grupurilor sociale și este rezultatul diminuării contactelor sociale și culturale. Ea poate fi impusă de grupul majoritar (prin respingerea grupului minoritar) sau poate fi autoimpusă (atunci când grupul minoritar refuză contactul cu cel majoritar).

Marginalizarea, excluderea, izolarea sunt fenomene care afectează atât calitatea vieții individului, cât și societatea ca întreg. Ele se află în strânsă relație cu discriminarea și, prin acumularea sentimentelor de nemulțumire și de nedreptățire, pot genera tensiuni și conflicte între grupuri. Într-o societate democratică și interculturală, atât autoritățile, cât și cetățenii înțeleg implicațiile negative ale lipsei de solidaritate și încearcă să combată consecințele acesteia, prin incluziune.

Știați că…?

Conform Agenției pentru Refugiați a Organizației Națiunilor Unite (UNHCR), se impune o diferențiere între refugiați și imigranți

· Refugiații sunt persoane care fug de conflictele armate sau de persecuțiile din țara lor de origine, căutând adăpost și protecție în alte țări.

· Imigranții sunt persoane care aleg să se mute din țara de origine pentru a-și îmbunătăți viața prin găsirea unui loc de muncă mai bine plătit, pentru educație sau pentru întregirea familiei.

Completați cuvintele încrucișate.

5) Trebuie respectate.

6) Separat de ceilalți.

6) izolat.

5) drepturi;

4) adaptat;

3) marginalizat;

2) solidar;

1) abandon;

Rezolvare:

Mozaic intercultural

Analizând cu atenție imaginile a, b, c, d, completați schema de mai jos cu:

a) factorii de risc ce îi expun la excluziune pe imigranți;

b) măsurile ce pot fi luate de țările în care ei s-au stabilit pentru a reduce riscul de marginalizare și de excluziune.

șomaj

consiliere

versus EXCLUZIUNE

INCLUZIUNE

1) A părăsit școala devreme.

2) A fi unit cu ceilalți.

3) Exclus în clasă.

4) Face față unui mediu.

Aplicații

Imigranți sirieni, Paris, Franța

Copii sirieni învățând într-o tabără de refugiați din Turcia

Voluntari români primind refugiați ucraineni la vama Siret

Protest față de separarea copiilor imigranți de părinți (SUA)

Portal intercultural

Dreptul la educație este un drept fundamental recunoscut pe plan internațional. Asigurarea accesului egal la educație presupune accesul nediscriminatoriu al tuturor copiilor la instituțiile publice de învățământ existente.

Convenția cu privire la drepturile copilului

Articolul 28

(1) Statele părți recunosc dreptul copilului la educație şi, în vederea asigurării exercitării acestui drept în mod progresiv şi pe baza egalității de şanse în special, vor avea obligația:

a) de a asigura învățământul primar obligatoriu şi gratuit pentru toți;

b) de a încuraja crearea diferitelor forme de învățământ secundar […] şi de a le pune la dispoziția tuturor copiilor şi de a permite accesul tuturor copiilor la acestea […];

c) de a lua măsuri pentru încurajarea frecventării cu regularitate a şcolii şi pentru reducerea ratei abandonului şcolar.

Deşi legislația din țările Uniunii Europene este în acord cu legislația internațională în ceea ce priveşte drepturile copilului, un studiu comparativ realizat în anul 2012 a arătat că un procent important de copii şi de tineri de etnie romă nu frecventează şcoala (tabelul A).

Tabelul A. Sursa: cercetarea EU-INCLUSIVE (https://www.gitanos.org/upload/61/58/Romii_din_Romania__Bulgaria__ Italia_si_Spania__intre_incluziune_ sociala_si_migratie._Studiu_compa.pdf )

1. Observați diferențele dintre cifrele raportate de țările Uniunii Europene. Încercați să identificați trei asemănări şi trei deosebiri între modul cum se raportează populația majoritară a României şi cea a Spaniei cu privire la etnia romă.

2. Propuneți o listă cu măsuri pe care autoritățile ar putea să le ia pentru încurajarea frecventării cu regularitate a şcolii şi pentru reducerea ratei abandonului şcolar, în conformitate cu obligațiile asumate prin Articolul 28 al Convenției cu privire la drepturile copilului.

3. În România există personalități de etnie romă. Printre artiştii plastici, se numără Eugen Raportoru (pictor al cărui unchi a fost literatul Mircea Ciobanu), Ion Micuță (grafician, poet, saxofonist), Petre Marian (sculptor), artiştii-fotografi Rupa Marconi şi Mihaela Cîmpeanu (şi sculptor), Octavian Bonculescu (grafician) conform site-ului http://www.asociatiaproroma.ro/site/index.php/domeniu/cultura/personalitati

Folosind informațiile oferite de internet, alcătuiți o listă cu cinci personalități pentru trei etnii minoritare din România şi identificați domeniul în care activează. Prezentați rezultatul cercetării voastre colegilor de clasă.

2.

Știați că…?

Scrisoarea deschisă reprezintă un document prin care se exprimă nemulțumirile unui individ sau ale unui grup în legătură cu o situație. Documentul se publică în presă pentru a avea o audiență largă.

Dialog și activism intercultural

1. Joc de rol

Într-un orășel din Slovacia, în anul 2012, autoritățile locale au construit un gard pentru a separa comunitatea de romi de populația majoritară slovacă. Organizați în grupe de câte cinci-șapte elevi, analizați timp de cinci minute imaginea de mai jos și scrieți pe o foaie toate gândurile și sentimentele pe care vi le inspiră. Apoi fiecare grup va simula în fața clasei una dintre următoarele situații.

a) Liderii comunității rome se prezintă în audiență la primar:

· se plâng că sunt discriminați; arată că le sunt încălcate drepturile și prezintă primarului implicațiile acestei discriminări asupra comunității de romi;

· solicită desființarea gardului și cer sprijinul autorităților pentru a asigura un nivel de trai decent comunității de romi;

· primarul este deschis la dialog, arată interes și înțelegere pentru plângerile romilor, încercând în același timp să justifice construirea gardului.

b) În urma protestelor romilor, primarul convoacă o ședință a Consiliului local:

· primarul propune desființarea gardului care a generat tensiuni la nivelul comunității;

· unii dintre consilieri vor fi pro, alții contra desființării acestui gard;

· la finalul ședinței, după ce sunt analizate argumentele pro și contra, Consiliul adoptă o decizie prin vot democratic.

La final, împreună cu profesorul, veți formula concluziile cu privire la riscurile la care este supusă comunitatea romă și la modalitățile de combatere a acestor riscuri.

copii aflați în risc de marginalizare. Pentru a le proteja identitatea, folosiți nume fictive. Formulați o scrisoare deschisă pentru a atrage atenția asupra consecințelor negative ale acestui fenomen și pentru a cere implicarea autorităților și a comunității în rezolvarea problemei.

Identificați în comunitatea voastră școlară

SOCIETATEA MULTICULTURALĂ

Promovează identitatea culturală proprie mai mult decât pe cea a altor etnii.

Este mai puțin deschisă la dialog intercultural.

SOCIETATEA INTERCULTURALĂ

Valori: calități, aspirații

Deschidere Schimb

Colaborare

Apreciere

Diversitate

Toleranță

Solidaritate Respect

Incluziune

Egalitate

Valorizare

Intoleranță

Marginalizare

Excludere

Izolare

Discriminare după

rasă

Diversitate

Egalitate

Toleranță

Principii: norme de conduită

Dezvoltarea identității culturale proprii

Acceptarea și respectarea diversității

Dialogul intercultural

Combaterea discriminării

Tratamentul egal

Valorizarea pozitivă a diferențelor

vârstă

religie

naționalitate avere

boli/dizabilități

gen/orientare sexuală

Promovarea incluziunii sociale

În antiteză cu societatea multiculturală și interculturală, societatea monoculturală s-ar caracteriza prin recunoașterea și prin promovarea unei singure culturi. O astfel de acțiune este inacceptabilă într-un context democratic deoarece ar fi încălcate drepturile fundamentale ale omului precum dreptul la afirmarea identității, libertatea de exprimare, libertatea religioasă etc.

Timp necesar de rezolvare: 50 de minute

Total: 100 de puncte

1. Încercuiți răspunsul corect. (10 puncte)

a) Atunci când o persoană ajută oameni aflați într-o situație dificilă, chiar cu riscul de a-și pierde propria viață, ea dă dovadă de: toleranță; egoism; solidaritate.

b) Atunci când elevii majoritari de etnie română ai clasei voastre primesc manuale noi și singurul elev de etnie romă primește manuale vechi și cu pagini lipsă, el este: apreciat; discriminat; protejat.

c) O persoană care se teme de străini, îi urăște și respinge contactul cu aceștia este o persoană: alergică; xenofobă; tolerantă.

d) În școală, puteți contribui la dezvoltarea dialogului intercultural prin: intoleranță; izolare; învățarea limbilor străine.

e) Atunci când îl învățați expresii uzuale (Bună ziua! Te rog! Mulțumesc! etc.) pe elevul imigrant nou-venit în clasa voastră și el vă învață aceleași expresii în limba lui maternă, are loc: o discriminare; o marginalizare; un dialog intercultural.

Rezolvare: a) solidaritate; b) discriminat; c) xenofobă; d) învățarea limbilor străine; e) un dialog intercultural.

2. Notați în dreptul enunțurilor următoare litera A dacă enunțul este corect și litera F dacă enunțul este fals. (20 de puncte)

a) Într-o societate democratică sunt respectate convingerile, opiniile și stilurile de viață ale indivizilor ce aparțin unor culturi diferite chiar dacă acestea încalcă demnitatea și drepturile omului.

b) Intoleranța generează fenomene de marginalizare și de excludere care, atunci când nemulțumirile celor discriminați se acumulează, pot da naștere unor tensiuni și conflicte în societate.

c) În societatea actuală, caracterizată prin diversitate culturală, minoritățile etnice sunt expuse unui risc ridicat de discriminare.

d) Segregarea este o modalitate reușită de a menține distanța și de a evita, astfel, tensiunile și conflictele între indivizi și între grupurile culturale diferite.

Rezolvare: a) F; b) A; c) A; d) F.

3. Completați enunțurile următoare după model. (20 de puncte)

Model: Ești discriminat atunci când un angajator îți respinge dosarul de angajare, pe motiv că ești prea tânăr.

a) Ești tolerant atunci când … .

b) Ești solidar atunci când … .

c) Ești marginalizat atunci când … .

d) Ești exclus atunci când … .

4. Ciclonul din romanul Vrăjitorul din Oz de L. Frank Baum (https://www.youtube.com/watch?v=aCtiq5j-8aA) vă duce, pentru o zi, într-o școală dintr-o țară necunoscută. Descrieți într-o compunere de 15–20 de rânduri dificultățile pe care le întâmpinați intrând în contact cu elevii și cu profesorii ce aparțin unei culturi mult diferite de a voastră și modalitățile prin care încercați să depășiți aceste obstacole. Utilizați în compunerea voastră termenii: discriminare, toleranță, respingere, solidaritate, excludere, acceptare, colaborare, teamă. (50 de puncte)

PERSOANA ÎN SOCIETATEA INTERCULTURALĂ

1. Pașaport intercultural: deschidere, flexibilitate și cooperare

2 . Eu și ceilalți: dialog intercultural

3. Bariere în dialogul intercultural: prejudecăți și stereotipuri

4 . O lume comună pentru diversitatea culturală

5. Proiect: Portul tradițional, element de identitate culturală

6 . Recapitulare

7. Evaluare

„Oamenii se urăsc pentru că se tem, se tem pentru că nu se cunosc și nu se cunosc pentru că nu comunică.”

Martin Luther King

Dicționar

· deschidere – receptivitate față de ceea ce este nou, diferit, gândire liberă, fără șabloane, curiozitate.

· flexibilitate – capacitate de a se adapta cu ușurință, de a fi maleabil(ă), de a evalua diferite opinii, perspective și puncte de vedere; disponibilitatea de a greși; luarea în considerare a mai multor căi de rezolvare a unei probleme; implicarea în învățare, în descoperire și în rezolvarea de probleme în moduri creative.

1. PAȘAPORT INTERCULTURAL : DESCHIDERE, FLEXIBILITATE, COOPERARE

ABC intercultural

Diversitatea culturală a societății contemporane și fenomenul globalizării presupun un efort de integrare din partea fiecărui cetățean. Ce ar trebui să știm, cum ar trebui să ne raportăm la ceilalți, ce ar trebui să ne ghideze, pentru a fi buni cetățeni într-o astfel de societate? Ce înseamnă să fim competenți din punct de vedere intercultural? Dacă am avea un pașaport pentru a trece granițele dintre diferitele culturi cu care intrăm în contact, oare ce ar scrie în el?

În primul rând, pe pașaportul nostru ar scrie că trebuie să manifestăm deschidere față de multitudinea de diferențe culturale care există în lume: trebuie să fim dispuși să cunoaștem și să apreciem credințe, valori, reguli, obiceiuri diferite de ale noastre și să nu le respingem doar pentru că aparțin altora sau pentru că alții ne-au transmis idei greșite despre acestea. Cunoscând credințele, ideile oamenilor din alte culturi, putem să le înțelegem comportamentele, gesturile și să ne adaptăm conduita astfel încât să fim corect înțeleși la rândul nostru. Putem citi despre culturile oamenilor cu care interacționăm, putem participa la evenimentele lor tradiționale sau îi putem ruga pe ei să ne povestească. Acest lucru presupune cunoașterea a cel puțin unei limbi de circulație internațională. De asemenea, este important să ne cunoaștem și propria cultură, pentru a putea identifica atât elementele care ne apropie, cât și diferențele.

Pașapoartele noastre interculturale ar trebui să specifice dacă suntem persoane empatice, adică unele capabile să se pună imaginar în locul altora și să vadă lucrurile din punctul lor de vedere.

O altă calitate importantă este, desigur, și flexibilitatea gândirii, capacitatea de a ne adapta cu ușurință unor împrejurări noi sau ideilor celorlalți, acceptând că și noi putem greși, că și alte idei pot fi valoroase. Flexibilitatea reprezintă și capacitatea de a căuta întotdeauna soluții creative în rezolvarea problemelor. Uneori, practicile oamenilor din alte culturi pot să pară inacceptabile; este important să nu ne grăbim să le judecăm și să le etichetăm negativ până nu aflăm ideile și principiile care stau la baza acestora.

În societatea interculturală este important să fim capabili, de a coopera cu oameni din alte culturi, pentru rezolvarea unor probleme comune, depășind diferențele și utilizând eficient asemănările.

Date fiind aceste trăsături de care avem nevoie în societatea contemporană, școala și comunitatea au datoria de a contribui la formarea lor.

Simboluri irlandeze ale norocului

Simboluri japoneze ale norocului

Aplicații

Completați rebusul de alături. Pe orizontală, în rândul colorat, veți descoperi o calitate care nu poate lipsi din pașaportul intercultural al unei persoane.

1) Acțiunea de a lucra în echipă, pentru atingerea unui scop al grupului.

2) Este folosit de mai mulți oameni.

3) Document de identitate necesar pentru a călători în țări care nu aparțin Uniunii Europene.

4) Comunicare între persoane și între culturi în societatea interculturală.

5) Ansamblu de reguli, de valori, de obiceiuri, de tradiții, de credințe, vestimentație, de produse artistice și de tehnologii proprii unei comunități.

6) Adaptabili, creativi, fără prejudecăți.

7) Valabil pentru toți.

5) cultură; 6) flexibili; 7) universal.

Rezolvare: 1) cooperare; 2) comun; 3) pașaport; 4) dialog;

Mozaic intercultural

Pe un post de televiziune se difuzează următoarea știre: „Spania își celebrează moștenirea culturală arabă prin reconstituirea unor lupte între creștini și mauri”.

Exprimați-vă acordul sau dezacordul în legătură cu următoarele afirmații, justificându-vă opțiunea.

a) Reconstituirea acestui eveniment din istoria Spaniei este o inițiativă nepotrivită a autorităților locale spaniole.

b) Știrea respectivă nu ar fi trebuit să fie difuzată pe post deoarece promovează violența.

c) Locuitorii provinciei au reușit să depășească amintirea suferințelor din vremea bătăliei și apreciază îmbogățirea culturală (muzicală, gastronomică, vestimentară) pe care le-a adus-o contactul cu o cultură diferită.

d) Participarea numeroasă a localnicilor la acest festival dovedește că ei sunt o comunitate deschisă, respectuoasă și tolerantă față de alte culturi.

În sud-estul Spaniei, localnicii organizează anual un festival care pune în scenă bătălia dintre forțele creștine și cele arabe. Dincolo de scenele de luptă care stârnesc interesul și amuzamentul publicului, festivalul este o sărbătoare cu muzică, cu mâncare tradițională și cu voie bună de la care nimeni nu vrea să lipsească. Cei care muncesc în alte zone ale Spaniei se întorc acasă pentru a retrăi tradițiile împreună cu familia și participă la pregătirea paradelor inspirate din tradiția arabă și creștină medievală. Aproape trei mii de oameni defilează în costume create special pentru această fiesta care este așteptată tot anul de localnici și care celebrează moștenirea culturală arabă care a marcat istoria Spaniei.

Știați că…?

Știați că…?

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, elaborată de Consiliul Europei în 1995

Articolul 6

1. Părțile vor încuraja spiritul de toleranță și dialogul intercultural și vor lua măsuri eficiente pentru promovarea respectului reciproc, a înțelegerii și a cooperării dintre toate persoanele care trăiesc pe teritoriul lor, indiferent de identitatea etnică, culturală, lingvistică ori religioasă a acestora, îndeosebi în domeniile educației, culturii și al mijloacelor de informare.

2. Părțile se angajează să ia măsuri corespunzătoare pentru a proteja persoanele care ar putea fi victime ale amenințărilor sau ale actelor de discriminare, ostilitate sau violență, datorită identității lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase.

Portal intercultural

În anul 2012, Curtea de Justiție și Egalitate de Tratament a Uniunii Europene a statuat că publicarea în trei limbi (germană, engleză și franceză) a anunțurilor de concurs pentru recrutarea funcționarilor Uniunii Europene și obligația de a susține examenele de selecție în una dintre aceste trei limbi constituie o discriminare pe motiv de limbă. (Hotărârea din 27 noiembrie 2012, Italia, Comisia C-566/10)

Curtea a decis, în mai multe rânduri, că principiul nediscriminării se opune obligației conform căreia cunoștințele lingvistice necesare unui post să trebuiască în mod imperativ să fie dobândite în statul membru în cauză sau să trebuiască să fie stabilite printr-un certificat eliberat de acest stat membru. (Hotărârea din 28 noiembrie 1989, Groener, C-379/87, și Hotărârea din 6 iunie 2000, Angonese, C-281/98)

Mai mult, Curtea a considerat că un stat membru nu poate impune, sub sancțiunea nulității, ca toate contractele de muncă transfrontaliere încheiate cu o întreprindere rezidentă să fie redactate în limba sau în limbile oficiale ale acestui stat. (Hotărârea din 16 aprilie 2013, Las, C-202/11)

1. Identificați, în documentul alăturat, posibilele comportamente ce constituie amenințări la adresa unor persoane, din cauza identității lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase.

2. În școala voastră, cum credeți că ar putea fi evitate astfel de comportamente?

3. Gimnastica opiniilor Exprimați-vă acordul/dezacordul față de afirmațiile de mai jos ridicându-vă cât mai mult pe vârfuri când sunteți total de acord, stând așezați când nu aveți o părere clară și ghemuindu-vă cât mai mult dacă sunteți în dezacord cu afirmațiile următoare, pregătind și argumente pentru fiecare poziție adoptată, în cazul în care profesorul sau colegii vă pun întrebări.

a) Este util să învățăm despre cultura și despre civilizația altor popoare.

b) În manualul de istorie ar trebui să existe lecții referitoare numai la istoria patriei; oricum, interesul pentru trecutul altor popoare este foarte redus în rândul elevilor.

c) Pentru stimularea sentimentului patriotic este necesar ca posturile de radio și de televiziune să promoveze doar manifestările cultural-artistice ale majorității.

d) Posturile de televiziune publică ar trebui să promoveze dialogul intercultural prin emisiuni în limba minorităților.

Dialog și activism intercultural

Construiți un chestionar cu colegii de clasă cu titlul Spațiul personal în diferite culturi și încărcați-l pe Google Forms. Nu uitați să îl traduceți în limbi de circulație europeană, pentru a aduna cât mai multe răspunsuri!

Puteți construi chestionare pe Google Forms: https://www.google.com/ forms/about/. Aceasta este o platformă care vă poate conecta cu persoane aflate la distanță pentru a realiza o cercetare, o prezentare etc. Chestionarul poate cuprinde întrebări și posibile răspunsuri prestabilite ca în exemplul de mai jos.

Întrebare: Te deranjează dacă persoanele necunoscute se apropie la mai puțin de 50 cm de tine?

Răspunsurile pot fi:

a) deloc; b) în mică măsură; c) în mare măsură; d) mereu.

SFATURI PENTRU FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR

DINTR UN CHESTIONAR

· Un chestionar nu trebuie să fie foarte lung, altfel subiecții se vor plictisi sau nu vor dori să răspundă.

· Este de dorit ca întrebările să urmeze o ordine logică.

· Întrebările trebuie să fie simple și directe. Nu puneți două întrebări în una!

· Întrebările trebuie să fie într-un limbaj familiar respondentului.

· Puneți întrebările într-o manieră afirmativă. Nu folosiți întrebări de genul: „Nu este adevărat că?”

· Fiți respectuoși. Nu puneți întrebări acuzatoare!

Dicționar

· dialog intercultural – schimb deschis și respectuos de opinii între indivizi și între grupuri cu diferite origini etnice, culturale, religioase și lingvistice, pe baza înțelegerii și a respectului reciproc. (Cartea albă privind dialogul intercultural, 2008)

· libertate religioasă – dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a și-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile și prin ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educație religioasă, precum și libertatea de a-și păstra sau de a-și schimba credința religioasă. (Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă)

· coeziune – legătură strânsă între membrii unei comunități.

2. EU ȘI CEILALȚI : DIALOG INTERCULTURAL

ABC intercultural

Societatea contemporană este caracterizată printr-o uluitoare diversitate: în jur de 6000 de limbi diferite sunt vorbite de opt miliarde de oameni aparținând unor rase, etnii, religii diferite, într-un puzzle de culturi, fiecare cu propriile ei valori morale, tradiții, obiceiuri, reguli de conduită aflate într-o continuă schimbare, apropiere și interacțiune.

Arată diferit, gândesc la fel. În acest mozaic cultural, fiecare dintre noi are o identitate proprie, puternic influențată de cultura căreia îi aparține și care se reflectă în vestimentația și în obiceiurile noastre, în modul în care ne exprimăm și cum relaționăm cu ceilalți. Ne raportăm în permanență la ceilalți și ne simțim în siguranță între oameni care ne seamănă, dar simțim neliniște și disconfort atunci când intrăm în contact cu oameni care sunt diferiți. Sentimentul de nesiguranță se poate amplifica atunci când constatăm, uneori, că ceilalți arată în mod vizibil diferit –, prin culoarea pielii, prin vestimentație – dar ne sunt foarte asemănători în modul de a vedea și de a  înțelege lumea (imaginea a). Alteori constatăm că ceilalți arată la fel ca noi, dar au moduri de a gândi foarte diferite (imaginea b).

Arată la fel, gândesc diferit.

Lipsa de cunoaștere, de înțelegere și de acceptare a celor diferiți poate declanșa tensiuni și conflicte între indivizii și între grupurile culturale care intră în contact. Ele pot fi evitate dacă sunt cunoscute și respectate principiile societății interculturale, aflate într-o continuă și strânsă interdependență. De exemplu, dialogul intercultural nu poate exista fără acceptarea și respectarea diversității care presupune, la rândul ei, cunoașterea și dezvoltarea identității culturale proprii. Depășind teama de ceea ce ne este străin și necunoscut, vom descoperi că diversitatea nu este o amenințare și că interacțiunea cu persoane aparținând unor culturi diferite ne oferă șansa de a învăța lucruri noi despre ele și despre cultura lor și, în același timp, de a învăța mai multe despre noi înșine. Dialogul intercultural aduce beneficii întregii societăți, prin conștientizare, prin înțelegere, prin toleranță, contribuind la prevenirea conflictelor și la coeziunea societății.

Aplicații

1. Bingo intercultural

Fiecare dintre voi va identifica printre colegii de clasă pe cei care au caracteristicile descrise în tabelul de mai jos (cinci minute). Un nume poate fi scris o singură dată. Cel care reușește să completeze primul toate rubricile strigă: Bingo!. După ce se verifică informațiile și elevii înregistrați în tabel își asumă caracteristicile respective, cel/cea care a completat tabelul este declarat câștigător și va primi un premiu simbolic din partea profesorului. Dacă nu pot fi completate toate rubricile, câștigă jocul elevul/eleva care a completat cele mai multe rubrici.

Nu consumă carne de porc.

A asistat la o situație de discriminare.

S-a născut în afara României.

A fost pe alt continent.

Are în garderoba personală o ie. Citește cărți în limbi străine.

Știe să cânte la cel puțin un instrument.

Poate recita o poezie în trei limbi diferite.

Mama sau bunica sa știe să ghicească în cafea.

În familia sa nu se consumă alcool.

Știe să numească cel puțin patru religii.

Poate numi cinci țări africane.

Merge la biserică în noaptea de Înviere.

Apreciază gastronomia altor popoare.

Poate identifica steagurile a cel puțin patru țări.

La final, desprindeți concluziile răspunzând la întrebările de mai jos.

a) În cursul căutării, ai aflat ceva surprinzător despre un coleg/o colegă?

b) În cursul căutării, a aflat vreun coleg/vreo colegă ceva surprinzător despre tine?

c) Ce caracteristici au fost cel mai ușor de identificat? Dar cel mai greu?

Are rude sau prieteni în străinătate.

Colecționează suveniruri din țări străine.

Cunoaște interiorul unei moschei.

A asistat la o situație de intoleranță.

d) Ai vrea să fie eliminată vreuna dintre caracteristici, deoarece nu te-ai simțit confortabil întrebând sau răspunzând? Care?

Știați că…?

• Începând cu anul 1952, Curtea de Justiție a Uniunii Europene asigură respectarea și corecta aplicare a dreptului Uniunii în statele membre. Prin numeroase hotărâri, Curtea a constatat nerespectarea interdicțiilor de discriminare prevăzute de dreptul Uniunii și le-a sancționat.

• Pe site-ul https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2020-10/qd-02-20-588-ro-n.pdf găsiți decizii ale Curții de Justiție care își propun să asigure egalitatea de tratament la școală, la locul de muncă, în comunitate.

2. Joc: „Limbajul planetelor ”

Organizați-vă în șase grupuri de câte patru-cinci elevi. Construiți-vă cultura proprie, în maximum 15 minute, respectând regulile de mai jos.

Pământenii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera P

Marțienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera M.

Venusienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera V.

Saturnienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera S

Uranienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera U.

Neptunienii: specificul vostru cultural este constituit din elemente care încep cu litera N.

a) Fiecare planetă își prezintă cultura.

b) Pe rând, reprezentanții fiecărei planete au dreptul de a împrumuta maximum trei elemente specifice fiecăreia dintre celelalte cinci culturi, elemente pe care le consideră utile pentru a-și asigura supraviețuirea și pentru a trăi în liniște și în armonie cu ceilalți. Anunță care sunt împrumuturile.

c) Reprezentanții fiecărei planete elaborează un text de maximum cinci rânduri în care vor descrie experiența lor interculturală folosind un vocabular alcătuit din cuvintele limbii vorbite pe planeta respectivă și 15 cuvinte împrumutate din celelalte limbi.

d) Reprezentanții fiecărei planete citesc în fața clasei textul și răspund la întrebarea: Monocultură sau dialog intercultural?.

Mozaic intercultural

Analizați graficul de mai jos, publicat de un institut de sondaj britanic ( yougov.com), în care este reprezentat procentajul de oameni care sunt de acord cu afirmația „Sunt atât de mulți străini care trăiesc în țara mea, încât nici nu mă mai simt acasă”.

Răspundeți apoi cerințelor.

Nu mă mai simt acasă

Procentajul de oameni care sunt de acord cu afirmația: „Sunt atât de mulți străini care trăiesc în țara mea, încât nici nu mă mai simt acasă”.

52 37 33 44 30

47 36 25 38 17 18 15

1. Cum apreciați nivelul toleranței față de străini în România, comparându-l cu cel existent în alte state europene menționate în grafic?

a) foarte scăzut; b) scăzut; c) mediu; d) ridicat; e) foarte ridicat.

2. Dacă ați fi puși în situația de a imigra într-una dintre țările menționate

în grafic, de exemplu, pentru a vă continua studiile liceale și universitare și, cunoscând rezultatele sondajului de opinie, ce țară ați evita? Justificați-vă opțiunea pe baza datelor oferite de grafic cu privire la nivelul toleranței față de străini.

3. Utilizând motorul de căutare Google, precum și alte surse de informații (enciclopedii, albume) disponibile în biblioteca școlii, realizați, în perechi, un afiș care să ilustreze specificul cultural al câte unei țări menționate în grafic, inclusiv România. În descrierea specificului cultural al fiecărei țări, veți avea în vedere modelul aisbergului cultural.

La suprafața aisbergului se găsesc componentele observabile ale culturii: limbă, practici religioase, tradiții, folclor, gastronomie, vestimentație, literatură, arhitectură etc.

Partea invizibilă este reprezentată de valorile asumate, de credințele religioase, de normele de comportament în familie și în societate, de rolurile și de responsabilitățile în familie și în societate, de limbajul corpului și de modul în care își exprimă emoțiile, atitudinea față de timp, de școală și de muncă, față de ceilalți și față de mediu etc.

RESPONSABILITĂȚI COMPORTAMENT FAMILIE RELIGIE Italia Polonia România Lituania Anglia Suedia Germania Finlanda Danemarca Spania Olanda Franța

Portal intercultural

„Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor.” În România, Legea nr. 489/2006 garantează libertatea religioasă tuturor persoanelor care locuiesc pe teritoriul țării.

Conform rezultatelor parțiale ale Recensământului populației și locuințelor (2021), în România există pluralism religios, astfel:

· 85,3% dintre persoanele care și-au declarat religia aparțin cultului ortodox;

· 4,5% s-au declarat de cult romano-catolic;

· 3,0% reformați;

· 2,5% penticostali;

· 0,7% greco-catolici;

· 0,6% baptiști;

· câte 0,4% de religie musulmană și adventiști de ziua a șaptea;

· s-au declarat fără religie sau atei 0,9% din totalul populației.

Vă puteți îmbogăți cunoștințele despre această temă prin metoda Ştiu-Vreau să știu-Am învățat, urmând indicațiile de mai jos.

1. Discutați, în grupuri de câte patru elevi, despre informațiile pe care le aveți cu privire la religiile lumii, valorificând cunoștințele dobândite la orele de religie și istorie. (cinci minute)

2. Pe o foaie de hârtie, realizați tabelul de mai jos cu titlul: Religia/Cultul … și religia/cultul … .

Religia/Cultul

3. Scrieți în coloana Știu a tabelului tot ce știți/credeți că știți despre religia respectivă: fondatorul religiei, cartea sfântă/scrierile sfinte, principalele sărbători, practicile religioase etc. (trei minute)

4. Formulați întrebări despre tema discutată și scrieți-le în coloana Vreau să știu; fiecare dintre cei patru membri ai grupului va formula cel puțin o întrebare. (două minute)

5. În grupuri de câte patru elevi, împărtășiți-vă ideile și întrebările scrise în primele două coloane ale tabelului. (cinci minute)

6. Parcurgeți resursele indicate mai jos; găsiți răspunsurile la întrebările formulate și scrieți-le în coloana Am învățat. (20–25 de minute)

· https://edituradp.ro/site_img/downloads/2014/05/credintele-si-religiile-lumii-pentru-site.pdf

· https://dokumen.tips/documents/marile-religii-contemporane.html?page=2

7. Discutați, la nivelul grupului, asupra întrebărilor cărora nu le-ați găsit răspuns. Solicitați și ajutorul profesorului. (cinci minute)

8. La finalul activității, desprindeți concluziile răspunzând la întrebările de mai jos.

a) Există religii/culte superioare și altele inferioare?

b) Ați descoperit asemănări între religii/culte? Dar diferențe?

c) Considerați că deosebirile religioase constituie un motiv pentru distanțare și ostilitate între grupuri sau sunt o sursă de îmbogățire culturală reciprocă?

Persoana în societatea interculturală

Dialog și activism intercultural

Cum pot contribui eu la dialogul intercultural?

În societatea contemporană, diverse experiențe interculturale pot avea loc în fiecare zi din viața voastră: la școală, în grupul de prieteni, în vacanțe, la cumpărături, oriunde puteți intra în contact cu persoane aparținând unor culturi diferite.

Un mijloc eficient de a vă testa toleranța față de diversitate și disponibilitatea pentru dialog intercultural poate fi alcătuirea unui jurnal intercultural, urmând indicațiile de mai jos.

1. Timp de două-trei săptămâni, observați-vă comportamentul zilnic în relațiile cu ceilalți, în special cu persoane diferite prin culoare, prin etnie sau prin religie: un coleg, un membru nou al familiei, un prieten nou, casiera de la magazin etc.

2. În fiecare zi, scrieți în jurnal câteva rânduri care să descrie experiențele voastre interculturale, răspunzând la întrebările de mai jos.

Data: …

a) În ce loc a avut loc interacțiunea cu o persoană diferită cultural?

b) Cine era persoana respectivă?

c) Ce anume face ca interacțiunea dintre voi să aibă un caracter intercultural?

d) Ce ați învățat despre voi înșivă în cursul acestei întâlniri?

e) Ce ați învățat despre celălalt?

f) S-a produs vreo modificare în modul vostru de a gândi sau de a ac ționa în urma acestei experiențe?

3. La finalul perioadei de observare, reflectați asupra însemnărilor voastre și prezentați colegilor aspectele care vi se par relevante din perspectiva contribuției personale la dezvoltarea dialogului intercultural.

Dicționar

· stereotip – care este reprodus în aceeași formă; foarte comun, mereu același; trăsături considerate a fi caracteristice unui grup și membrilor acestuia, prin generalizare.

· prejudecată – părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor sau impusă prin educație sau de către societate.

3.

BARIERE ÎN DIALOGUL INTERCULTURAL : PREJUDECĂȚI ȘI STEREOTIPURI

ABC intercultural

Dialogul intercultural are loc atunci când membrii unor grupuri culturale diferite se angajează în discuții, fiind conștienți de diferențele culturale dintre ei și dispuși să comunice, să asculte, să înțeleagă, să accepte și să respecte aceste diferențe. Există anumiți factori care diminuează succesul dialogului intercultural producând confuzie, nesiguranță și teamă; acești factori constituie bariere în calea unei comunicării eficiente. De exemplu:

· cunoașterea insuficientă sau neacceptarea diferențelor culturale ce țin de așteptările cu privire la norme de politețe, la valori spirituale etc.;

· În România sunt pedepsite prin lege adresările jignitoare care umilesc persoanele.

· În unele culturi, nu există legi scrise pentru a pedepsi ofensele, ci anumite obiceiuri. De exemplu, nanawati este o practică de împăcare pentru situații în care ofensa poate fi chiar o agresiune fizică în Afganistan. „Este ceremonia de a cere iertare úi, de a face apel la reconciliere, care ocupă un loc important în societatea pashtună. În acest caz, acuzatul trimite oferta de nanawati

· Asocierea cu anumite animale poate reprezenta un act de umilire în anumite culturi. În multe regiuni, asocierea cu câinii are conotații negative, presupunând un statut umil, iar în altele, sens pozitiv, când este lăudată loialitatea cuiva.

· barierele lingvistice care constau în lipsa abilităților de comunicare fluentă într-o limbă străină; dificultatea de a înțelege și de a te face înțeles într-o limbă străină adâncește diferențele interculturale și conduce spre o comunicare defectuoasă;

· stilul de comunicare, atunci când receptorul mesajului nu înțelege limbajul nonverbal, respectiv mimica, gesturile, tonalitatea ce însoțesc comunicarea verbală;

· normele de conduită specifice fiecărei culturi reglementează uneori foarte strict interacțiunea socială, iar încălcarea lor – intenționată sau involuntară – pune bariere serioase în calea comunicării interculturale (un chinez se va supăra dacă i se oferă un cadou învelit în ambalaj de culoare albă, fiindcă albul reprezintă, în cultura sa, moartea; în restaurantele din SUA, Israel, Egipt, chiar și din România a nu lăsa bacșiș este jignitor, în timp ce bacșișul constituie o insultă în restaurantele chinezești și japoneze).

Gândirea stereotipică apare ca rezultat al mai multor factori: educația primită în familie (băieții nu plâng niciodată; fetele trebuie să poarte doar rochii sau fuste etc.), lecturile, experiența proprie, modelele răspândite în mass-media etc.

Receptorul mesajului nu înțelege mesajul transmis de un vorbitor de limbi străine.

Știați că…?

Atunci când stereotipurile privind anumite grupuri implică și emoții –ce pot varia de la simpatie sau antipatie până la teamă, dezgust, furie sau chiar ură – devenind astfel atitudini, apar prejudecățile.

Prejudecățile sunt atitudini ostile față de persoane sau de grupuri ce decurg din judecarea lor stereotipică, înainte sau fără a le întâlni și a le cunoaște cu adevărat. Influențați de concepții precum toți românii sunt săraci sau toți cei de etnie romă sunt necinstiți, condamnăm la eșec orice încercare de dialog intercultural.

Știați că…?

· Etnocentrismul, înțeles ca tendința de a considera valorile și modelele culturale ale propriului grup ca fiind superioare celor ale altor grupuri (de exemplu, francezii consideră că gastronomia lor este cea mai rafinată), constituie un obstacol în calea comunicării interculturale deoarece împiedică înțelegerea și acceptarea unui alt punct de vedere și a unui alt specific cultural.

Femeie arabă ce transmite mesajul: „Sunt doar musulmană, nu sunt terorist”.

Stereotipurile și prejudecățile nu sunt doar simple bariere ale dialogului intercultural. Ele devin periculoase atunci când generează comportamente discriminatorii la adresa unui individ sau a unei comunități devenite țintă a prejudecăților celorlalți.

· Stereotipurile reprezintă convingeri comune, generalizate și adeseori false cu privire la o anumită categorie sau un grup de persoane. Le întâlnim zilnic și ne afectează pe toți, atunci când – din comoditate – nu facem efortul de a cunoaște îndeaproape o persoană, considerând că aceasta se va comporta într-un anumit fel doar în baza apartenenței sale la grupul respectiv. Ele pot crea o impresie pozitivă sau negativă despre subiecții lor; de exemplu, se spune despre francezi că se îmbracă cu mult gust, dar și că sunt aroganți.

Stereotip privind rolurile în familie: „Bărbatul muncește și întreține familia, femeia are grijă de gospodărie”.

Aplicații

1. Analizați imaginile și descrierile lor. Recunoașteți stereotipurile. Clasificați-le, în funcție de impresia pe care o creează, în stereotipuri pozitive sau negative.

Şofer agresiv Imigrant român culegând căpșuni

2. După ce ați identificat stereotipurile în imaginile de mai sus, precizați ce prejudecăți și ce comportamente discriminatorii pot decurge din ele după modelul de mai jos.

Toți șoferii bărbați sunt agresivi în trafic. Stereotip = presupunere, așteptare

Este periculos să conduci dacă ești femeie. Prejudecată = atitudine

Bărbații sunt mai agresivi cu femeile în trafic decât cu șoferii bărbați. Discriminare = comportament

Mozaic intercultural

Succesul comunicării interculturale poate fi asigurat printr-un efort de evitare sau de depășire a barierelor enunțate anterior. În acest scop, este necesară asigurarea unui mediu deschis schimburilor interculturale, care va crea interlocutorilor proveniți din medii culturale diferite un sentiment de siguranță, de încredere și de acceptare reciprocă.

1. Lucrând în perechi, identificați în comunitatea voastră trei stereotipuri referitoare la diverse naționalități.

Analizați-le, evidențiind pentru fiecare în parte:

a) o posibilă sursă a stereotipului (familie, mass-media, lecturi etc.);

b) în ce fel poate afecta stereotipul persoanele de alte naționalități;

c) o soluție pentru eliminarea stereotipului din comunitate.

2. Realizați, în grup, un afiș (de exemplu, Așa DA! Așa NU!) în care evidențiați stereotipurile identificate de voi la nivelul comunității și mijloacele de combatere a acestora.

Portal intercultural

Publicația Daily Mail titrează că unu din zece infractori arestați la Paris este român. România Liberă preia această știre și declară că românii au fost implicați în 28% din cazurile de criminalitate itinerantă din Belgia în anul 2010, fiind urmați de sârbi (7%), bulgari (6%) și lituanieni (6%) și că 4200 de români au fost reținuți de poliție în prima jumătate a anului 2011, comparativ cu 2500 în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce l-a determinat pe ministrul francez de Interne Claude Guéant să sublinieze necesitatea autorităților de la Paris de a limita numărul vizitatorilor care provin din România, caracterizată drept „o țară a cărei sărăcie și corupție au devenit notorii”. (https://revistasferapoliticii.ro/sfera/166/art17-Comaneci.php#_ftnref31)

Componente pentru calculator fabricate în Japonia

Dansatori rap de culoare

1. Identificați, în articolul de la pagina 76, conținuturile care pun în evidență mecanismul prezentat în schema următoare.

Prejudecată (atitudine ostilă) Stereotip (generalizare)

Discriminare (comportament)

2. Imaginați-vă că sunteți jurnalist român sau bulgar. Elaborați, în grupe de câte patru-cinci elevi, un discurs (de maximum cinci minute) pe care să îl rostiți în fața clasei, prin care să demontați stereotipurile și prejudecățile cu privire la naționaliatea asumată. La final, clasa va desemna prin vot discursul cel mai convingător.

3. Joc de rol

Organizați în grupe de câte patru-cinci elevi, îmaginați-vă că vă aflați într-una dintre situațiile de mai jos. Jocul vostru scenic (cu durata de maximum zece minute) va pune în evidență barierele care pot apărea în dialogul intercultural și va reliefa soluții pentru depășirea acestora.

a) Sunteți elevi din țări diferite și ați câștigat, fiecare în țara sa, un concurs de eseuri pe tema diversității, în limba engleză. Ați primit drept premiu o tabără gratuită pe o insulă din Oceanul Atlantic. Tocmai ați ajuns în tabără, sunteți cazați câte patru-cinci elevi într-o cameră și vi se lasă la dispoziție o oră pentru acomodare.

b) În clasa voastră tocmai a fost înscris un(o) elev(ă) născut(ă) în Spania, într-o familie de români care a locuit acolo timp de mai mulți ani și care, în prezent, a revenit definitiv în România. Cunoaște doar câteva cuvinte de bază în limba română.

c) Sunteți în vacanță într-o țară exotică. Comunicați cu personalul hotelului în limba engleză. Într-o zi, mergeți într-o excursie și vă rătăciți. Trebuie să vă întoarceți, singuri, la hotel. Populația autohtonă nu vorbește nicio limbă de circulație internațională.

d) Sunteți o familie de români care trăiește într-un orășel de provincie. Nu ați avut contact până în prezent cu persoane aparținând altor culturi decât indirect, prin intermediul mass-media. Într-o zi, părinții se întorc de la serviciu și descoperă că unul dintre copii l-a adus acasă, ca să se joace împreună, pe noul său prieten, care aparține unei minorități.

Dialog și activism intercultural

Lipsa de deschidere față de diversitate condamnă la eșec orice tentativă de dialog intercultural. În general, tinerii, sub influența educației primite în școală, manifestă un nivel mai ridicat de toleranță, de flexibilitate, de adaptare la diversitatea culturală. În același timp, mulți dintre cei vârstnici sunt tentați să adopte o atitudine mai reținută, conservatoare, închisă.

Sugestiile de mai jos i-ar putea ajuta pe vârstnicii din familia voastră să devină mai deschiși către dialogul intercultural. Care dintre acestea vor fi acceptate și care nu? De ce?

a) Vizionați împreună filme documentare despre țări îndepărtate și despre cultura lor.

b) Îi invitați la un restaurant cu specific arab, chinezesc, italian etc.

c) Le dăruiți un CD cu muzică rock.

d) Le cumpărați o carte a autorului preferat, scrisă într-o limbă de circulație internațională.

e) Invitați la masă un prieten care provine dintr-un mediu cultural diferit.

f) Îi invitați să vă însoțească într-o vacanță peste hotare.

Dicționar

· bariere în comunicare – situații care afectează negativ înțelegerea unui mesaj.

· competențe – capacitate de a face, de a cunoaște.

· competențe interculturale –capacitatea de a adopta un comportament adecvat și eficient la cerințele, la provocările și la oportunitățile aflate permanent în schimbare pe care le prezintă situațiile interculturale.

4. O LUME COMUNĂ PENTRU DIVERSITATEA CULTURALĂ

ABC intercultural

După ce am aflat din lecția anterioară cauzele care produc bariere în comunicarea interculturală, în această lecție vă propunem câteva soluții care pot preveni blocajele în comunicare sau o pot îmbunătăți.

De exemplu:

· cunoașterea insuficientă sau neacceptarea diferențelor culturale ce țin de așteptările cu privire la norme de politețe, la valori spirituale etc. poate fi depășită prin informarea cu privire la aceste norme; putem afla din diferite materiale informative cum se salută, care sunt tabuurile alimentare, care sunt comportamentele neacceptate, dar și care sunt alimentele sacre, regulile și semnificația lor pentru diverse culturi;

· barierele lingvistice care constau în lipsa abilităților de comunicare fluentă într-o limbă străină, pot fi depășite prin formarea de competențe lingvistice într-o limbă de circulație internațională, dar și prin dobândirea competențelor digitale cu ajutorul cărora avem acces la aplicații de traducere;

· stereotipurile și prejudecățile pot fi depășite prin adoptarea unui stil de comunicare asertiv în care sunt afirmate și susținute pozitiv diferențele culturale, dar și prin atitudinea tolerantă, prin manifestarea empatiei și a solidarității față de grupurile minoritare.

Pentru a asigura un dialog deschis între culturi, este bine ca participanții la dialog să dovedească:

a) toleranță și respect pentru diferențele culturale care nu contravin moravurilor și legilor statului, dar nici drepturilor universale ale omului;

b) deschidere și curiozitate cu privire la specificul cultural al diferitelor comunități umane;

c) flexibilitate și adaptabilitate în comunicarea interculturală.

Stilul asertiv de comunicare presupune în egală măsură corectitudine și putere. Oamenii asertivi luptă pentru drepturile lor, dar rămân în același timp sensibili și la drepturile celorlalți astfel încât, în lupta pentru ceea ce li se cuvine, nu lezează pe nimeni.

Știați că…?

Aplicații

1. Pe baza informațiilor din text, decideți care dintre următoarele afirmații sunt adevărate, care sunt false și care sunt cele pentru care nu aveți suficiente informații pentru a decide valoarea de adevăr.

a) Barierele în comunicarea interculturală pot fi depășite dacă ne însușim cunoștințele, atitudinile și valorile care mențin deschis dialogul cu alte culturi.

b) Stereotipurile sunt în totalitate false.

c) Competențele digitale sunt inutile în dialogul intercultural.

d) Grupul majoritar trebuie să folosească un stil de comunicare asertiv, dar minoritățile nu pot aborda acest stil.

2. Completați calendarul cu zilele în care celebrăm zilele limbilor minorităților etnice din România.

31 August 13 Noiembrie 16 Iunie

Ziua Limbii Române Ziua Limbii Maghiare

3. Citiți informațiile despre profilul copiilor cu atitudini de agresori în situații de bullying așa cum este descris într-o broșură publicată de UNICEF Moldova: „Ei (agresorii) nu-și controlează emoțiile, dar foarte bine le simt pe ale celorlalți. Deci, sunt copii care suferă, de altfel. Sunt copii care sunt acasă neglijați sau copii care au fost crescuți în regimul noi îți satisfacem toate nevoile materiale. Însă mai puțin s-a investit în ei emoțional. Real, acești copii suferă și ceea ce vor să vadă ei este să sufere și ceilalți copii, pentru că ei nu mai pot face față la atâta suferință. Copiii care sunt agresori au nevoie și ei de suport foarte mult.” (Bullyingul în rândul adolescenților din Republica Moldova, UNICEF Moldova, 2019)

Analizați cauzele pentru care acești copii preferă limbajul agresiv celui deschis la dialog interpersonal și intercultural urmând modelul de mai jos.

Sunt

Manipulează

emoțiile celorlalți.

COMPORTAMENT

Stilul agresiv este folosit de cei care își impun opinia sau voința în detrimentul relațiilor cu ceilalți. Forțarea, contrazicerea, umilirea sau răzbunarea sunt caracteristice acestui stil.

în România

Ziua Limbii Romani în România

impulsivi. EFECT

Nu își controlează emoțiile. CAUZĂ

Mozaic intercultural

1. Completați tabelul cu alte coloane pe care notați elemente de diversitate culturală și cu alte linii unde exemplificați practicile specifice altor naționalități.

Modul în care ne salutăm

În România, întindem mâna în semn de respect.

În Japonia, oamenii înclină capul și apleacă corpul.

Modul în care mâncăm

Folosim tacâmurile potrivite cu felul de mâncare în majoritatea situațiilor.

Se folosesc de bețișoare în majoritatea situațiilor.

Modul în care ne raportăm la timp

În general, respectăm punctualitatea, dar în contexte informale și, uneori, în cele formale, tolerăm întârzierea.

Modul în care ne raportăm la mediu

Facem eforturi de a forma competențe pentru reciclare selectivă, practici economice și comerț sustenabil etc.

Sunt foarte punctuali. Au însușite competențe ce țin de menținerea unui mediu sănătos.

2. Unele tradiții sunt comune în spațiul european. Altele sunt diferite. Scrieți câte un meniu specific mesei de Crăciun pentru trei țări din Europa. Comparați meniurile și notați asemănările și deosebirile pe diagrama alăturată.

B

3. Completați „explozia stelară” cu cât mai mulți eroi ai istoriei minorităților naționale și cu informații despre ei.

Attila, conducător al ungurilor Boris I, primul  conducător al unui țarat bulgar

C

EROI AI MINORITĂȚILOR ETNICE DIN ROMÂNIA

A

Portal intercultural

Pentru a crea oportunități de a cunoaște oameni și culturi diferite în Uniunea Europeană, au fost create programe care permit mobilități internaționale cum este, de exemplu, programul Erasmus+ care finanțează proiecte sociale, culturale și educaționale în care colaborează școli partenere din mai multe țări, dar și platforme online cum este eTwinning, o platformă educațională care permite colaborarea școlilor din diferite țări în proiecte comune.

1. În echipe, realizați o broșură informativă despre una dintre minoritățile etnice sau naționale din localitatea voastră. Broșura trebuie să includă:

a) pagina de deschidere cu numele minorității, limba vorbită și drapelul;

b) informațiile despre specificul cultural: port tradițional, sărbători, tradiții și obiceiuri ale grupului minoritar;

c) personalitățile contemporane ale minorității respective și domeniul de activitate în care s-au făcut remarcate;

d) resursele utile în dialogul intercultural: spații de întâlnire, aplicații de traducere, proiecte comune etc.;

e) cuprinsul.

2. Publicați broșura pe site-ul școlii și verificați după o săptămână numărul de vizualizări.

3. Propuneți strategii de promovare a broșurii astfel încât numărul de vizualizări să crească în următoarele două săptămâni.

Dialog și activism intercultural

Împreună putem salva o limbă de la dispariție!

„O limbă este în pericol atunci când vorbitorii săi încetează să o mai folosească, o utilizează în tot mai puține domenii de comunicare sau nu o mai transmit din generație în generație, motiv pentru care nu mai apar vorbitori noi, adulți sau copii.” (UNESCO, 2003)

Limbile minorităților naționale sunt amenințate cu dispariția pe teritoriul statelor unde locuiesc aceste minorități. Din cauza lipsei de resurse educaționale, economice și sociale, anumite comunități își pierd, odată cu limba, și identitatea culturală proprie.

Organizați, la voi în școală, o săptămână dedicată promovării limbii unei minorități din România. În această săptămână puteți organiza:

a) proiecții de film cu subtitrare;

b) o invitație pentru o personalitate a minorității respective sau un interviu cu acea personalitate;

c) spectacole de cântec și de dans popular;

d) un concurs de karaoke pentru cântecele în limba respectivei minorități.

În anii ´90, UNESCO a publicat Cartea roșie a limbilor pe cale de dispariție (Red Book of Endangered Languages) care prezintă o listă cuprinzătoare a limbilor amenințate de dispariție din întreaga lume. Ulterior, aceasta a fost înlocuită de Atlasul limbilor aflate în pericol din lume ( Atlas of the World’s Languages in Danger).

Știați că…?

5. PROIECT: PORTUL TRADIȚIONAL, ELEMENT DE IDENTITATE CULTURALĂ

Scopul proiectului: cunoașterea diferențelor culturale care țin de portul popular, ca formă de comunicare și afirmare a identității culturale.

Obiective

1. Elevii vor înțelege că, în toate culturile, portul tradițional este purtător de simboluri care indică statutul social, credințele, dorința de protecție și bunăstare.

2. Elevii vor putea compara produsele tradiționale indicând asemănări și deosebiri între culturi și modalități de expresivitate artistică.

3. Elevii vor valoriza portul tradițional și îl vor promova ca element de autenticitate și de marcă a identității culturale.

4. Elevii vor putea deosebi între produsele autentice cu valoare de patrimoniu și cele lipsite de valoare.

Activități de proiect

Citiți textele.

I. SIMBOLURI PURTATE

A. Îmbrăcămintea tradițională chinezească. Secretul robelor dragonului

Togele împăratului din dinastia Qing erau încărcate cu ornamente artistice și cu simboluri ascunse ale norocului, iar imaginea unui dragon domina costumul imperial.

O haină de dragon conținea nouă dragoni, câte unul pe fiecare umăr, unul pe spate, altul acoperind pieptul fiecărei haine superioare și inferioare; ultimii patru dragoni au împodobit poalele robelor imperiale.

Roba dragonului nu era menită doar să fie un ornament pentru împărat, ci trebuia să aducă și noroc oamenilor. În afară de dragoni, mai existau unsprezece simboluri norocoase pentru întreaga comunitate: soarele, luna și stelele, ca simboluri ale celor trei surse strălucitoare de lumină; muntele, simbolizând protecția regenței împăratului din toate cele patru direcții; insecta, reprezentând înțelepciunea împăratului; paharul de vin, reprezentând onestitatea, loialitatea și evlavia; ierburile acvatice, reprezentând puritatea; focul, reprezentând onestitatea; orezul simbolizează bogăția; o broderie specială redată în alb și negru era un simbol al onestității, de asemenea, și un liliac roșu, simbol al norocului și al bunăstării.

Lenjeria de corp reprezenta oceanele și crestele muntoase ale lumii deoarece, în tradiție, împăratul era considerat „fiul cerului” care domnește peste întreaga lume.

(traducere și adaptare după articolul Îmbrăcămintea tradițională chinezească. Secretul robelor dragonului, https://chine.in/guide/vetements-traditionnelssecret-des-robes_2388.html )

Port tradițional european

Nativ american în port tradițional

B. Motive pe iile românești

· Coarnele de berbec sunt un simbol al puterii, al fertilității și al regenerării. Odată cusute pe haine, ele protejează purtătorul și gospodăria lui de pericole și îi aduce bogăție.

· Cocoșul se consideră că alungă spiritele rele. Simbolurile care implicau cocoșul pe haine îl proteja pe purtător de ghinion și alte lucruri negative.

· Ochiul era reprezentat în combinație cu alte modele, de exemplu, era înconjurat de linii. Se considera că privește în permanență în jur și alungă energiile negative.

(fragment din articolul Motive tradiționale românești, https://www. ienationala.ro/blog/index.php/2021/03/03/motive-traditionale-romanesticare-sunt-principalele-simboluri-si-care-este-semnificatica-lor/ )

1. Desenați câte un simbol din fiecare text și precizați ce reprezintă. Comparați desenele cu cele ale colegilor.

2. Soarele este important în portul tradițional din toate culturile. Confecționați un semn de carte în care să reprezentați soarele așa cum apare el în imaginea de mai jos.

3. Construiți un portofoliu cu imagini ale portului tradițional din diferite țări indicând țara din care provine.

4. Organizați o vizită la un muzeu etnografic și documentați-vă cu privire la diferențele stilistice în funcție de regiunile țării cu privire la portul tradițional românesc.

II. PORTUL TRADIȚIONAL ÎN PATRIMONIUL UNESCO

În Patrimoniul UNESCO din 2022, giubleta este o îmbrăcăminte artizanală purtată de femeile și de fetele din munții din nordul Albaniei, caracterizată prin forma sa de clopot ondulat. În acesta predomină negrul cu motive colorate brodate și procesul său de confecționare presupune pregătirea shajak-ului (pâslă împletită), tăierea, coaserea și brodarea unor figuri simbolice. În trecut, giubleta era îmbrăcată în viața de zi cu zi încă de la vârsta pubertății, indicând statutul social și economic al purtătoarei. (https://ich.unesco.org/ en/USL/xhubleta-skills-craftsmanship-and-forms-of-usage-01880, https://alar. ro/2019/07/31/simboluri-si-semne-mitologice-pe-giubleta-albaneza/ )

Cămașa cu altiță, un element de identitate culturală în România și în Republica Moldova, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Hotărârea a fost adoptată de Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit la Rabat, Maroc. S-a preferat termenul de cămașă cu altiță celui de ie, care este folosit accidental conform studiilor făcute de etnologi.

· Ia cu altiță este înregistrată în patrimoniul UNESCO ca obiect aparținând culturii din România și din Republica Moldova.

· 24 Iunie este Ziua Iei Românești.

· Portul tradițional cunoaște variații în fiecare țară, în funcție de regiune.

· Vestimentația tradițională era diferită, în funcție de sărbătoare, în multe culturi.

Coarnele berbecului „S”-uri Crucea în M

Crucea Ochiul

Cerc intersectat cu coloană

· Oman, oficial Sultanatul Oman, este o țară arabă, în sud-vestul Asiei, pe coasta de sud-est a Peninsulei Arabe.

· Bata (pl.: bete) este o cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori.

· Straiele țărănești, lucrate de mână, au o frumusețe aparte. Ele împrumută parcă ceva din sufletul celor care le migălesc și le poartă. În județul Brașov există o mare diversitate de costume populare. În fiecare sat, portul are caracteristicile lui. Demult, oamenii se recunoșteau după straie, cine de pe unde era și cu ce se ocupa. Apoi, în funcție de vârstă și de stare – căsătorit sau necăsătorit – portul era diferit. Chiar pentru membrii aceleiași comunități straiul era plin de semnificații. Hainele de zi cu zi erau mai simple, croite din pânză. (http:// edupatrimoniu.piscu.ro/ )

Înscris în 2022 în patrimoniul UNESCO, Al-Khanjar face parte din portul tradițional purtat de bărbații din Oman în timpul evenimentelor naționale și religioase și în ocazii speciale, cum ar fi nunțile. Un element esențial al culturii din Oman, fabricarea sa necesită cunoștințe și abilități semnificative care se transmit de la o generație la alta. Khanjarul din Oman este atașat în jurul taliei și include o curea, mâner, lamă, teacă și husă, toate realizate dintr-o varietate de materiale, inclusiv lemn, piele, pânză și argint. Materialele, care sunt gravate cu modele unice, sunt privite ca o reflectare a conexiunii cu pământul. (https://ich.unesco.org)

Aplicații

1. Identificați, în textele anterioare, numele elementelor din portul popular înregistrate de UNESCO și țările de origine.

2. Alcătuiți o galerie online a elementelor de port tradițional propuse de UNESCO ca elemente ce trebuie considerate parte a patrimoniul internațional consultând site-ul https://ich.unesco.org/.

3. Identificați în imaginile de mai jos elemente ale portului tradițional femeiesc din Munții Apuseni. Costumul femeiesc se compune din acoperământ pentru cap, cămașă, păstură sau șorț, brâu, bete și încălțăminte.

4. Construiți un ghid cu zece sfaturi utile celor care vor să deosebească un costum popular autentic de unul neautentic.

5. Organizați o ZI A COSTUMELOR POPULARE pentru a celebra portul tradițional din comunitatea voastră. Invitați-i și pe membrii etniilor minoritare să participe la această sărbătoare.

că…?

deschidere

TRĂSĂTURI ALE PERSOANEI ÎN SOCIETATEA INTERCULTURALĂ

flexibilitate cooperare

• receptivitate față de diversitate

• disponibilitate de a lua în considerare și alte puncte de vedere

• curiozitate față de alte culturi și preocupare pentru cea proprie

• capacitate de adaptare ușoară la situații noi, maleabilitate

• creativitate în rezolvarea problemelor

• empatie

• spirit de echipă, concentrare pe soluții

SEMAFORUL COMUNICĂRII INTERCULTURALE

lingvistice

Bariere Reguli și principii ale unei limbi comune

O limbă comună

prejudecăți (atitudini ostile)

• stil asertiv: a asculta pentru a înțelege

• gen/sex

• rasă/culoare

stereotipuri (generalizări) legate de comportament discriminatoriu

• naționalitate/etnie

• profesie/ocupație

• cunoaștere a diferențelor culturale, deschidere, adaptabilitate

• toleranță, respect față de diversitatea culturală

1. Completați spațiile libere cu litere potrivite ținând cont de indicații.

a) Limbă oficială vorbită în Congo. _ _A_ _ _ Z _

b) Îmbrăcăminte tradițională. P_ _ T

c) Blocaj în comunicare. _ A _ _ E _ _

d) Se colorează de Paști. _ _

e) Zi de nume.

O_ _ _ _ _T _ _ _

f) Acceptă diferențe.

T_ _ _ R _ _ _

Rezolvare: a) franceză; b) port; c) barieră; d) ou; e) onomastică; f) tolerant.

2. Asociați imaginile cu sărbătoarea și cultura specifică.

b c a d e f

Anul Nou chinezesc Sfintele Sărbători de Paști Boboteaza la ortodocși Crăciunul Ziua Morților în Mexic Halloween în SUA

d) Halloween în SUA; e) Boboteaza la ortodocși; f) Ziua Morților în Mexic.

Rezolvare: a) Anul Nou chinezesc; b) Crăciunul; c) Sfintele Sărbători de Paști;

3. Completați textul cu următorii termeni: patrimoniul, mâncărurile, politețe, respect

Atunci când mergem în altă țară, este bine să cunoaștem regulile de …, pentru a nu comite o impolitețe. De asemenea, ar trebui să știm care sunt … tradiționale, ca să știm ce comandăm în restaurantele cu specific tradițional. Ar fi bine să putem saluta în limba respectivă ca semn de … pentru cultura țării vizitate. Și, nu în ultimul rând, ar trebui să știm care sunt clădirile din … UNESCO pentru a le vizita.

4. Dați viață păpușii!

a) Desenați pe un carton o păpușă în portul tradițional al unei țări și apoi decupați-o.

b) Animați păpușa folosind înregistrări ale cântecelor în limba respectivei țări.

c) Interacționați cu păpuși de altă naționalitate folosind formule de salut în limbile specifice ținutelor.

d) Recitați o poezie în limba păpușii.

AUTOEVALUARE

Pentru a descoperi nivelul de competență interculturală răspundeți cu DA sau NU la întrebările de mai jos.

1. Pot vorbi o altă limbă decât cea română astfel încât să mă fac înțeles?

2. Cunosc normele de politețe și tradițiile altei culturi?

3. Știu tabuurile culinare ale altor țări?

4. Am citit povești istorice despre eroii naționali ai altor țări?

5. Pot asocia zece țări cu zece capitale?

6. Pot localiza pe „harta mută” cinci țări europene?

7. Dețin informații despre cel puțin trei religii diferite de creștinism?

8. Pot numi trei conducători politici actuali și țările pe care le conduc?

9. Știu unde s-a organizat ultima Olimpiadă de Vară?

1 0. Am un hobby care mă ajută să cunosc oameni din culturi diferite?

INTERPRETAREA REZULTATELOR

1–2 răspunsuri afirmative: nivel scăzut al competențelor interculturale.

3–5 răspunsuri afirmative: nivel satisfăcător al competențelor interculturale.

6–8 răspunsuri afirmative: nivel bun al competențelor interculturale.

9–10 răspunsuri afirmative: nivel foarte bun al competențelor interculturale.

ACTIVISMUL INTERCULTURAL

1. Prioritizarea problemelor și alegerea temei de proiect

2. Fișa de proiect: Planificarea activităților

3. Desfășurarea activităților

4. Evaluarea proiectului: Reflectarea asupra experienței de învățare

5. Recapitulare

6. Evaluare

„Nu avem nevoie de magie pentru a schimba lumea, cu toții avem în noi înșine puterea de care avem nevoie: avem puterea de a ne imagina o lume mai bună.”

J.K. Rowling

1. PRIORITIZAREA PROBLEMELOR ȘI ALEGEREA TEMEI DE PROIECT

Proiectul educațional reprezintă o serie de activități planificate și realizate de către elevi în vederea atingerii unui scop. Scopul proiectului îl reprezintă, de regulă, rezolvarea unei probleme identificate în comunitatea școlară sau în comunitatea locală.

Proiectul este un mod de învățare, dar și de evaluare a competențelor elevilor.

Activitățile proiectului se realizează prin munca în echipă, prin cooperarea dintre membrii echipei. Fiecare membru al echipei trebuie să își exprime opiniile, să le susțină cu argumente, să manifeste respect pentru opiniile celorlalți și să le accepte pe cele utile în rezolvarea problemei.

Succesul proiectului depinde în mare măsură de calitatea comunicării dintre membri.

Orice proiect trebuie să se finalizeze prin realizarea unor produse care să fie prezentate la sfârșitul activității. Produsele realizate pot fi: o revistă, o expoziție, o monografie, un spectacol, un teatru-forum, un site, un muzeu școlar, un memoriu adresat autorităților cu privire la protejarea unor bunuri culturale, materiale video.

Proiectul trebuie să răspundă unor nevoi și să producă o schimbare în viața comunității sau a unor grupuri.

Elementele unui proiect sunt:

1. identificarea problemei și alegerea temei;

2. elaborarea fișei de proiect;

3. derularea proiectului/desfășurarea activităților;

4. evaluarea proiectului.

Pentru a alege tema proiectului este necesară identificarea nevoilor, a problemelor, după care urmează o selecție a acestora și o ordonare a lor având în vedere mai multe criterii: importanța rezolvării lor pentru comunitate, existența unor resurse suficiente, capacitatea membrilor echipei de a rezolva problema, de la planificarea activităților până la realizarea efectivă a acestora.

O problemă este un obstacol în calea activității, o situație dificilă care trebuie rezolvată prin găsirea unor soluții. Întreaga echipă a proiectului trebuie să participe la identificarea problemei.

Pentru identificarea problemei se poate apela la brainstorming (furtună de idei sau asaltul de idei ), o metodă prin care este stimulată creativitatea și care presupune respectarea câtorva reguli: ideea este comunicată rapid, fiind interzise criticile sau ironiile la adresa colegilor care își exprimă ideile.

Metoda de brainstormig presupune următoarele etape:

· fiecare membru al echipei formulează

o idee prin care surprinde o problemă;

· ideile sunt notate pe tablă sau pe un flipchart ;

· ideile sunt analizate, susținute cu argumente, ordonate după importanța lor, negociate până se rețin doar câteva idei remarcabile;

· în urma votului se alege o singură idee/propunere.

PROBLEMA IDENTIFICATĂ DUPĂ BRAINSTORMING:

Deși localitatea în care se află școala este multietnică, cei mai mulți elevi nu cunosc obiceiurile, tradițiile, ocupațiile tradiționale ale comunităților etnice.

În funcție de problema identificată, se formulează scopul proiectului:

Cunoașterea și promovarea diversității patrimoniului cultural local.

Decizia cu privire la tema proiectului este luată de către membrii echipei după analiza și după compararea soluțiilor găsite:

· crearea unui muzeu școlar intercultural care să cuprindă valori culturale cu specific local, reprezentative pentru toate etniile care trăiesc în localitate;

· organizarea unor spectacole de promovare a unor obiceiuri și tradiții;

· realizarea unei reviste în cadrul căreia să fie prezentate toate comunitățile etnice (valori culturale, personalități reprezentative, istorie etc.);

· alcătuirea unui calendar în care să fie marcate sărbătorile tuturor comunităților etnice și să fie prezentată semnificația acestor sărbători;

· întâlniri cu personalități reprezentative pentru comunitățile etnice locale.

Elevii aleg ca tema proiectului să fie: Realizararea muzeului școlar intercultural.

Pentru a evalua capacitatea de realizare a proiectului se poate face analiza SWOT, o metodă prin care se evaluează punctele tari, punctele slabe (factorii interni), oportunitățile și amenințările (factorii externi) și care ajută în luarea unei decizii corecte pe baza unei informații clare.

ANALIZA SWOT (prescurtare din limba engleză pentru: Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats)

· Punctele tari sunt avantajele, lucrurile care merg bine, resursele de care dispunem.

· Punctele slabe sunt dezavantajele, lipsurile, obstacole, lucrurile care nu merg bine.

· Oportunitățile sunt factori care ne pot ajuta.

· Amenințările sunt factori care ne pot împiedica să ne atingem scopul.

Exemplu: Analiza SWOT pentru proiectul Realizarea muzeului școlar intercultural

Puncte tari

· Existența unui patrimoniu local variat.

· Accesul la surse de informare: biblioteca școlii, internetul.

· Un site al școlii în care este promovat muzeul școlar intercultural.

· Sprijinul profesorilor de educație socială, de istorie.

· Interesul crescut al majorității elevilor din echipa de proiect.

· Existența mobilierului necesar.

Puncte slabe

· Lipsa de experiență în realizarea unui muzeu școlar.

· Lipsa de interes a unor elevi.

· Resursa de timp limitată.

· Spațiul care va fi destinat muzeului este redus, împiedicând adunarea unui număr mare de bunuri culturale.

Oportunități

· Posibilitatea de a colabora cu alte clase.

· Interesul crescut al unei organizații locale pentru protejarea patrimoniului cultural.

· Existența unor părinți care pot desfășura activități de voluntariat.

· Sprijinul acordat de autoritățile locale.

· Obținerea unor surse de finanțare, sponsorizări de la agenți economici.

· Încheierea unor parteneriate cu alte școli care au experiență în realizarea unui muzeu școlar.

Amenințări

· Lipsa experienței în gestionarea și în conservarea bunurilor de patrimoniu cultural.

· Interesul scăzut al unor personalități locale de a se implica.

· Reținerea unor membri ai localității în legătură cu donarea unor bunuri.

· Imposibilitatea de a extinde spațiul destinat muzeului școlar.

Analiza SWOT

2. FIȘA DE PROIECT: PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR

Știați că…?

Elementele principale ale proiectului sunt: enunțul problemei, scopul proiectului, compararea soluțiilor, obiectivele proiectului și activitățile proiectului. Pentru a formula scopul proiectului, este necesară identificarea cauzelor problemei. O metodă de identificare a posibilelor cauze este metoda celor Cinci „De ce?”.

PROIECT INTERCULTURAL

Acest proces începe cu identificarea problemei, urmată de alegerea unui scop clar și fixarea unor obiective realizabile, de planificarea unor activități și desfășurarea lor. Proiectul se încheie cu evaluarea finală care stabilește în ce măsură proiectul a rezolvat problema inițială.

Enunțul problemei trebuie să prezinte în mod clar situația nesatisfăcătoare identificată, categoriile de persoane care sunt afectate de această situație, unde se întâmplă acest lucru și când se întâmplă. De exemplu, s-a constatat că elevii din clasele a VI-a nu își pot exercita dreptul la exprimare în limba maternă în școala X.

Scopul proiectului este prezentarea modului de rezolvare a problemei sau situația pe care dorim să o atingem la finalul proiectului.

Identificarea cauzelor ne va conduce la formularea soluțiilor. În cazul în care există mai multe soluții, echipa de proiect le compară, pentru a o

alege pe cea mai bună pentru rezolvarea problemei. Compararea soluțiilor se poate face luând în considerare anumite criterii ca de exemplu: accesul la resursele necesare (umane, materiale, financiare, informaționale, individuale), timpul necesar rezolvării problemei, urgența rezolvării ei, rezultatele pe termen scurt sau lung.

În cazul problemei prezentate anterior, se poate formula ca scop al proiectului creșterea posibilității de exercitare a dreptului la exprimare în limba maternă de către elevii claselor a VI-a prin înființarea unei reviste în limba maternă pentru elevi. Obiectivele proiectului reprezintă pașii care trebuie făcuți pentru atingerea scopului. Fiecare obiectiv va indica: o activitate, dar și persoanele care vor fi implicate, care sunt beneficiarii și intervalul de timp necesar derulării activității.

Exemplu de obiectiv: Până la sfârșitul anului școlar, revista elevilor va contribui la creșterea posibilității de exercitare a dreptului la exprimare în limba maternă pentru 70% dintre elevii claselor a VI-a.

Obiectivul proiectului răspunde la întrebările:

• Cine va beneficia de schimbare? – Elevii claselor a VI-a vorbitori de limbă y.

• Ce schimbare se va produce? – Va crește posibilitatea elevilor de exercitare a dreptului la exprimare.

• Cât este procentul de schimbare așteptat? – 70% dintre elevii claselor a VI-a își vor putea exercita dreptul la libertatea de exprimare în limba maternă.

• Cât timp este necesar pentru a se întâmpla acest lucru? – Până la sfârșitul anului școlar.

• Unde se va produce această schimbare? – În școala X.

Activitățile proiectului reprezintă descrierea detaliată a etapelor, a acțiunilor care vor fi implementate pentru a atinge rezultatele fixate în obiective.

Fiecare activitate va fi însoțită de următoarele informații:

• acțiunile care se vor întreprinde (ce anume se va face);

• sarcinile (ce trebuie îndeplinit pentru fiecare acțiune);

• resursele necesare (umane: persoane care se vor implica în realizarea sarcinilor; materiale: rechizite, echipamente; financiare: bani; informatice: informații, date; individuale: abilități, aptitudini, cunoștințe de care au nevoie membrii echipei de proiect);

• răspunderile membrilor echipei;

• termenele de realizare;

• cine sunt beneficiarii.

Toate aceste date se vor completa într-un tabel, care va constitui planul de activități.

Aplicații

1. Utilizați metoda Arborele lui Sapiro pentru a identifica soluțiile problemei găsite.

2. Comparați soluțiile identificate pentru proiectul vostru utilizând tabelul de mai jos.

Soluția Resurse umane accesibile Resurse materiale accesibile Resurse financiare accesibile Resurse informaționale accesibile Resurse individuale accesibile Timpul

3. Realizați planul de activități utilizând tabelul următor.

Activitatea Acțiunea Sarcinile Resursele necesare Răspunderile echipei Termenele de realizare

Metoda Arborele lui Sapiro

1. RĂDĂCINA = cauza/ cauzele conflictului.

2. SOLUL = mediul în care apare conflictul.

3. TRUNCHIUL = părțile implicate.

4. SCORBURA = problema clară a conflictului.

5. RAMURILE = efectele pentru cei implicați.

6. FRUNZELE = acțiunile concrete ale personajelor.

7. FRUCTELE = soluțiile identificate.

4. După ce ați completat planul de activități, realizați un scurt rezumat al proiectului pe care îl veți înainta Consiliul elevilor din școala voastră spre analiză și transmiterea către conducerea școlii. Dați proiectului un titlu cât mai sugestiv!

5. Pentru a îmbunătăți lucrul în echipă, completați, la finalul fiecărei întâlniri și acțiuni, următoarea grilă de autoevaluare ținând cont că 1 este cel mai mic scor și 5, cel mai mare scor.

1. Ședința echipei noastre a fost bine organizată.

2. Am discutat la subiect în permanență.

3. Am ascultat activ ce spune fiecare.

4. Am participat cu toții la discuție.

5. Am reușit să dezbatem problemele fără să ne indispunem reciproc.

6. Am discutat ideile calm și civilizat.

7. Comentariile membrilor echipei au fost benefice.

3. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR

În funcție de scopul proiectului, activitățile desfășurate pot fi diverse: mese rotunde, târguri, festivaluri, spectacole, excursii tematice, reviste, ateliere etc.

În situația în care ați decis că scopul principal al proiectului este să publicați o revistă a școlii pentru a promova dreptul la exprimare al minorităților sau diversitatea culturală din localitatea voastră, ar trebui să știți că aveți nevoie de o echipă compusă din: redactori, tehnoredactori și coordonatori. Dacă aveți colegi talentați la fotografie sau la grafică, este bine să îi cooptați în proiect.

Rolul coordonatorilor este să decidă, în primul rând, cuprinsul revistei alocând un spațiu fiecărei rubrici din cuprins și să solicite redactorilor articole potrivite cu rubrica și cu publicul țintă căruia i se adresează revista.

Rolul tehnoredactorilor este de a corecta textul primit de la redactori, astfel încât textul să nu conțină:

• greșeli gramaticale: exprimăril nepotrivite, cacofonii, acorduri gramaticale greșite etc.;

• greșeli ortografice: se va face corectarea semnelor de punctuație, a cuvintelor scrise greșit sau se vor adăuga majuscule acolo unde este cazul etc.;

• greșeli lingvistice: corectarea propozițiilor și a frazelor confuze, incoerente, a exprimărilor pleonastice.

Tot în sarcina tehnoredactorilor este și numerotarea paginilor, așezarea textului în pagină cu marginile potrivite și cu spațierea potrivită, așezarea tabelelor sau a altor elemente grafice, în funcție de text, inserarea imaginilor potrivite textului.

O revistă care promovează interculturalitatea ar trebui să aibă rubrici și în alte limbi decât limba română, așa că în echipa de redacție ar trebui să aveți și traducători. Pe parcursul aplicațiilor, veți descoperi și alte informații utile pentru crearea unui produs.

Aplicații

1. Negociați cu colegii rolul vostru în proiect; identificați care sunt lucrurile la care vă pricepeți cel mai bine și pe cele la care vă pricepeți mai puțin bine, urmând modelul sugerat sau puteți construi unul propriu:

• lucrurile pe care știu să le fac;

• lucrurile pe care nu știu să le fac, dar le învăț ușor;

• lucrurile pe care nu știu să le fac și le învăț greu;

• pot lucra mai bine dacă fac echipă cu … .

2. Citiți cu atenție un fragment extras din Regulamentul concursului național de reviste școlare organizat în anul 2006, regulament care a rămas actual pentru concursurile de acest gen.

„Pentru mai multă obiectivitate în aprecierea publicațiilor, juriile tuturor etapelor de concurs vor aplica câteva criterii elementare de selecție, privind conținutul și tehnoredactarea revistelor intrate în concurs:

• adecvarea problematicii la interesele, la preocupările și la nevoile grupului receptor;

• oferta conținutului revistei pentru cunoașterea istoricului, a tradiției, a inițiativelor și a acțiunilor care definesc specificul și personalitatea școlii respective;

• modul atractiv, ingenios, original de tratare a subiectelor;

• valoarea instructiv-educativă a conținutului;

• limbajul adecvat vârstei, dar situat în limitele obligatorii ale clarității, ale decenței, ale corectitudinii gramaticale și ale exigenței stilistice care îl atrag pe cititor și-l determină să găsească în revistă nu numai o sursă de amuzament, dar și de informare și de formare a sufletului și a caracterului;

• estetica și ingeniozitatea prezentării grafice, inventivitatea și originalitatea tehnoredactării;

• apariția ritmică;

• abordarea tradițiilor zonei;

• mediatizarea evenimentelor naționale, a personalităților locale, cu implicare națională în istoria și cultura țării;

• impactul revistei școlare în viața și în activitatea copiilor de vârstă școlară;

• cultivarea parteneriatului școlar;

• reflectarea problematicii abordate de revistă în media locală și națională;

• dimensiunea europeană a conținutului revistelor și mesajul intercultural al acestora.”

Ținând cont de criteriile de evaluare în concurs, propuneți coordonatorilor zece reguli de evaluare a calității revistei.

MODEL DE REGULI DE EVALUARE A CALITĂȚII REVISTEI

1) Sunt promovate valorile și patrimoniul național.

2) Este promovată diversitatea culturală.

3) Articolele sunt corect scrise.

4) Originalitatea rubricilor este dată atât de conținutul scris, cât și de elementele grafice.

5) … .

3. Este bine ca în revista școlii să promovați parteneriatele pe care școala voastră le are cu alte școli; puteți, de asemenea, să produceți o revistă în parteneriat cu alte școli din țări europene accesând platforma eTwinning, platformă care ajută persoane din țări diferite să construiască un program împreună, ca parteneri, folosind resursele platformei.

4. Identificați și alte soluții în mediul online de a găsi parteneri într-un proiect legat de diversitatea culturală. Alcătuiți o listă a acestor resurse.

5. Mapa diversității

Pentru a avea o bază de date, pe care să o folosiți în articolele ce promovează diversitatea culturală, ar fi util să:

• adunați cât mai multe fotografii cu elemente de patrimoniu material ale altor culturi;

• vă documenați cu privire la diferențele de cod cu privire la bunele maniere pentru diferite țări;

• colecționați articole despre tradiții și obiceiuri din alte țări și culturi; puteți folosi și site-ul https://ich.unesco.org/en/lists, unde sunt listate elementele din patrimoniul imaterial UNESCO.

· eTwinning oferă elevilor, care activează în școlile din țările europene participante, o platformă de comunicare, de colaborare, de demarare de proiecte și schimb de informații, pe scurt, un spațiu în care să simtă că fac parte din cea mai palpitantă comunitate educațională din Europa.

· Element din patrimoniul imaterial UNESCO, dansul modern din Germania este practicat și predat de dansatori, de coregrafi și de educatori de dans de diferite vârste și stiluri.

· Caligrafia arabă, element de patrimoniu UNESCO, este răspândită în țările arabe și non-arabe și este practicată de bărbați și de femei de toate vârstele. Abilitățile sunt transmise informal sau prin școli formale sau prin ucenicie.

· Sărbătorile comunitare din Campo Maior sunt un eveniment popular în cadrul căruia străzile din Campo Maior din Portugalia sunt împodobite cu milioane de flori de hârtie în diverse forme, culori și modele.

Știați că…?

Dans modern german Sărbătoare în Campo Maior, Portugalia Caligrafie arabă

4. EVALUAREA PROIECTULUI : REFLECTAREA ASUPRA EXPERIENȚEI DE ÎNVĂȚARE

Pentru a vă compara modul în care ați receptat fiecare etapă a proiectului, fiecare dintre voi poate desena o hartă a proiectului și apoi să oganizeze cu ele un tur al galeriei. Găsiți, pentru fiecare etapă a proiectului, o metaforă și scrieți în dreptul ei ceea ce v-a marcat mai mult din perspectiva experienței de învățare și a lucrului în echipă.

Aplicații

1. Prezentați, pe grupe, momentele-cheie din fiecare etapă a proiectului.

2. Apreciați proiectul vostru printr-un cuvânt, scrieți-l pe o hârtie și apoi lipiți-o pe un carton cu numele proiectului.

3. Faceți același lucru scriind un cuvânt care vă definește starea de spirit după finalizarea proiectului.

4. Completați fișa de mai jos.

FIȘA DE AUTOEVALUARE PENTRU APRECIEREA ACTIVITĂȚII GRUPULUI

1. Mi-a plăcut/Nu mi-a plăcut să realizez sarcina, deoarece … .

2. În rezolvarea sarcinii de lucru, am parcurs următoarele etape: … .

3. Prin realizarea sarcinii propuse, am învățat … .

4. În realizarea sarcinii, am întâmpinat anumite dificultăți … .

5. Pentru a obține rezultate mai bune, aș mai avea nevoie de … .

6. Am colaborat în realizarea sarcinii cu următoarele persoane: … .

7. Cred că activitatea mea ar putea fi apreciată cu calificativul … .

CAFENEAUA PUBLICĂ

Pentru o discuție finală în care să obțineți feedbackul celor implicați în proiect, dar și al celor de la Consiliul elevilor, vă recomandăm să organizați o cafenea publică. Aceasta este o metodă de dezbatere în care participanții sunt organizați conform modelului de mai jos.

ORGANIZAREA CAFENELEI

Dezbaterea se organizează într-un spațiu cât mai asemănător unei cafenele. Atmosfera relaxantă a unei cafenele stimulează gândirea liberă și creatoare, implicarea în dialog a tuturor participanților, chiar și a celor mai timizi.

Participanții la cafenea sunt așezați la mese de câte patru-cinci persoane, la fiecare masă dezbătându-se un aspect al problemei în discuție și, evident, servindu-se apă, ceai sau răcoritoare. Subiectele de discuție de la fiecare masă rămân aceleași pe toată durata cafenelei. Subiectele sunt date în tabelul de mai jos.

La fiecare masă, unul dintre participanți este „gazda” mesei. După o primă rundă de cinci minute, participanții se mută la alte mese, unde vor dezbate subiectele de acolo, în timp ce „gazdele” rămân la mesele inițiale pe toată durata cafenelei. „Gazda” introduce nou-veniții în conversație și are grijă ca dialogul să fie logic și constructiv.

Aveți nevoie și de un moderator care va prezenta problema generală ce urmează să fie dezbătută și va ține evidența timpului alocat pentru fiecare rundă de discuții. Tot el va formula concluziile activității.

ÎNTREBĂRI PENTRU GRUPURILE DE LUCRU Titlul proiectului : ________________________

Ce aş face altfel?

Ce am făcut bine?

Cum voi continua proiectul în viitor?

Ce am învățat din această experiență?

Cum şi cui i-a fost util proiectul?

Proiectul reprezintă un demers al unei echipe, al unei organizații și constă în alocarea de resurse pentru rezolvarea unei probleme. În realizarea unui proiect, clasa de elevi devine o echipă, toți elevii clasei se vor implica în realizarea acestuia. Realizarea unui proiect este o modalitate de practicare a cetățeniei activ-participative și de învățare autentică.

O modalitate democratică de a participa la soluționarea unora dintre problemele școlii și ale comunității este participarea la activitatea Consiliului elevilor. Pentru a face auzite opiniile lor, problemele lor, precum și soluțiile propuse la unele dintre problemele școlii sau ale comunității, elevii pot prezenta Consiliului elevilor diferite inițiative de activități și de proiecte cu scopul analizei oportunității lor și a punerii lor în practică.

Pentru redactarea unui proiect, se parcurg următoarele etape care răspund la întrebările date în prima coloana a tabelului.

Ce? Titlul proiectului Trebuie să aibă impact

Cine? echipa (parteneri, dacă este cazul) responsabilități pentru fiecare membru al echipei

De ce? justificarea proiectului

· contextul de realizare a proiectului; identificarea și formularea problemei; identificarea cauzelor și a efectelor;

· formularea obiectivelor

Pentru cine? publicul vizat grupul-țintă, alți beneficiari

Unde? Când?

· locul de desfășurare;

· perioada

· instituția școlară;

· anul școlar

Cum? conținutul proiectului elaborarea Planului de activități: etape, acțiuni, metode folosite, procedee de lucru în echipă, tehnici de comunicare

Cu ce? resurse umane, informaționale, materiale, financiare

Cum evaluăm? evaluare

specificarea lor și a modului de accesare

· ce anume s-a realizat din ce s-a estimat;

· care sunt achizițiile membrilor echipei (abilități/aptitudini/cunoștințe)

Va fi continuat? perspectivele proiectului cum va fi continuat proiectul

Realizați o autoevaluare a proiectului. Criteriile de evaluare se referă la respectarea demersului general de realizare a unui proiect și la calitatea acestuia. Stabiliți o modalitate de acordare a calificativului pentru proiect, împreună cu profesorul vostru, și completați un tabel urmărind unul dintre modelele date mai jos.

CRITERII DE AUTOEVALUARE PENTRU REUȘITA PROIECTULUI

Varianta A Varianta B

1. Fiecare elev a avut un rol în proiect.

2. Elevii au fost consultați când au primit rolul în proiect și s-au stabilit aspectele de care trebuie să se ocupe.

3. S-au realizat fișe cu informațiile colectate.

4. S-au folosit cel puțin trei metode de colectare a informațiilor.

5. Au fost puse la dispoziția întregii echipe toate informațiile identificate.

6. S-a identificat problema prin proceduri democratice.

7. S-a stabilit planul de activități prin corelarea resurselor cu obiectivele proiectului.

8. S-a verificat accesibilitatea resurselor.

9. S-a realizat argumentarea/justificarea proiectului.

10. S-a realizat portofoliul proiectului cu dosare pentru fiecare etapă a proiectului.

11. S-a înaintat rezumatul proiectului către Consiliul elevilor.

12. S-a perfecționat proiectul în urma feedbackului oferit de Consiliul elevilor.

13. S-a pregătit prezentarea publică a proiectului.

14. Fiecare elev a aplicat o metodă de autoreflecție asupra rezultatelor învățării prin participarea la proiect.

1. Proiectul are coerență în raport cu: problema, scopul, obiectivele, planul de activități.

2. Proiectul reprezintă, în sine, o soluție practică, cu elemente de originalitate în găsirea soluțiilor.

3. Problema identificată are relevanță pentru școală.

4. Portofoliul conține elementele necesare demersului general al unui proiect.

5. Resursele informaționale folosite au fost veridice.

6. Redactarea proiectului demonstrează o bună logică și o argumentare a ideilor.

7. Proiectul are aplicabilitate și în afara școlii.

8. În realizarea proiectului a fost necesară exprimarea unei atitudini critice și constructive față de situații de încălcare a drepturilor copilului.

9. Realizarea proiectului a presupus elaborarea unui demers în vederea soluționării unor probleme ale școlii, respectând drepturile elevilor și ale profesorilor.

10. Realizarea proiectului a implicat contactarea reprezentanților elevilor din școală.

Manualul este prezentat în variantă tipărită și în variantă digitală. Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite.

În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări).

Învățat e omul care nu termină niciodată de învățat.

ISBN 978-630-319-182-9

Lucian Blaga