Anul XI, nr. 9(121)/2020
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
33
Mihai G#NDU
Reinventarea capodoperei drumul prin oglind[
În colec ia „Opera$Omnia - publicistic i eseu contemporan”, a ap rut recent volumul „Reinventarea capodoperei - drumul prin oglind ”, de Ion Popescu-Br diceni. Este, în fapt, un periplu prin universul acelor crea ii ale autorilor români ce se ridic la statutul de capodoper , cu o analizare, explicitare i interpretare doct a textelor, un fel de dic ionar al pietrelor de temelie în literatura român . Pornind de la operele lui Nicolae Manolescu (red m aici un extrem de sugestiv pasaj: „Nicolae Manolescu a dedicat câteva titluri proprii fenomenului lecturii. Astfel pentru el, lectura este calea sigur de form(ul)are a unui om cult. Un intelectual autentic scrie Cartea, un scriitor scrie ni te c i, cu excepia celor mari care se reîntorc la c utarea ii, de c tâi, în litera i în spiritul ei, a ceea ce dinainte de-a se fi degradat în c i, precum Ideea în idei i precum Cuvântul în cuvintele «secularizate»”) i ar tând care este rolul lecturii, al traducerii, al recitirii operelor în viziunea a diferi i critici i exege i literari, autorul ofer astfel cititorului un veritabil îndrumar despre cum s abordeze rela ia cu cartea i cum s în eleag importan a acesteia.
Se mai arat c „În elegerea (superioar , deci critic i, suplimentar, metacritic plus transcritic - n.a.) e fundamental în lectur . Ea pune temeiul pe care «dublul» ia con inut i form , ini ial dintr-o perspectiv necritic . Fiindc , pe lâng soart , c ile au i suflet”.Un ghid nu doar c tre lectur , ci i tre universul tainic al c ii. Remarcând c „Povestea «Prostia omeneasc » a lui Ion Creang e tare ciudat i extrem de ezoteric , de i tonul ironic-juc , jovialitatea povestitorului, parodierea formal a cli eelor basmului, auto-prezentarea ironic ne introduc, care-va-s -zic într-un basm... exoteric”, autorul, în analiza sa asupra operei respective, mai relev : „Dar cum drumul înseamn cunoa tere, pentru Ion Creanel înseamn i comprehensiune”. Operele citate sunt analizate în profunzime, c utându-se a fi atinse toate sensurile ascunse, intuibile sau subîn elese. O ampl analiz este f cut i antologicei poeme argheziene „Aleluia!”. (Tudor Arghezi: „Aleluia” - O interpretare transmodernis), o deslu ire a sensurilor filosofice, religioase ce nu sunt accesibile celui nespecializat în analiza critic de acest tip. „Împreun cu Lucian Blaga, tr im mitul ca pe o poveste adev rat i, în acela i timp,
ireal i ca pe o poveste într-o poveste al c rei gr unte este mitul raiului lipsit de prejudec i, al expresiei libere de orice conven ionalism, al manifest rilor fire ti ca ale naturii înse i”, noteaz autorul în analiza f cut poemului „P dureanca”, al ilustrului gânditor român, f cându-se, totodat i o paralel cu nuvela „Cezara”, de Mihai Eminescu. În cuprins se mai g sesc „Comunicarea cu st rile superioare în poezia lui Ion Pillat”, „Poe ii detaliului luminos” (Adrian Alui Gheorghe, Gabriel Chifu, Liviu Ioan Stoiciu , Arcadie Suceveanu, Coman ova, Aurel tefanachi), apoi capitolul „Poe i basarabeni i sârbi” (sunt cita i Ion Anton, Leo Butnaru, Nicolae Dabija, Vasko Popa, Ljubomir Simovi ). Capitolul IV este rezervat „Modelului generator de valori” (include i o analiz a lucr rii „S rmanul Dionis”, de Eminescu). Apoi cartea „Locul gol” de Dumitru Velea, „Mac i memorie” de Paul Celan, articolul „Ion Lotreanu, aed la confluen a limbajelor poetice”, materiale despre poe ii Emilian Mirea, Doina Dr gu , Alex Gregora, Petru Istrate, iar Capitolul V (intitulat „Vreun cronicar contemporan”) îi prezint pe Mircea rt rescu, Laz r Popescu, Silviu D. Popescu, Andrei Breab n, Mircea Tutunaru.
Albert Bierstadt - Indieni prinzând pe te
