38
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii Florentin SMARANDACHE (SUA)
Pazvante Chioru Omul se g se te la strâmtoare: între Marea Neagr i Marea Mediteran , vinde la negru un pardesiu alb. - B , boule, nu fi m gar!, i-am zis.
ci în centimetru antic, sau kilometru p trat Spiritul i se stinge ca o igar ... Azi i-a cerut un foc/ lui Prometeu. Examenul de LIMB l-a luat c zând pe subiect. În general, studiaz în particular: ÎNVA DUP MULTE C I I NU TIE DUP NICI UNA!
Tr ie te mort de slab. Are o boal s toas . De când i-a pierdut un ochi: a r mas numai cu vederi de dreapta, dar merge înainte cu spatele. Picioarele îi dau b taie de cap.
Gheorghe Dracu To i au venit cu so ia, doar el fiind un om f pereche. Unii sunt înal i, ca ni te zgârie-nori, al ii ca ni te zgârie-brânz . Nea Vasile Gheorghe este dintr-o bucat , i fratele dintr-o alt bucat . Mereu are i el dou vorbe de spus: Nu tiu!, de i este de tept când face pe prostul.
- Unde te duci m ?, l-am întrebat. - M duc, m duc - mi-a spus mai am de spart lemne, de mestecat m liga i de b tut nevasta.
Educa ia fizic a nervilor Marcel s-a tuns. S-a f cut Gigel/Marcel. De i major, ca poet este minor compune poeme mici nu în „metru”,
Dar, ce tot crede Gheorghe c e Gheorghe Dracul?
La serviciu - femei f
Albert Bierstadt rit de soare
Remarca Vavila Popovici, în luna iunie a anului 2015: „În zilele noastre oamenilor timizi le este greu s avanseze. i sunt oameni cu foarte multe cuno tin e, dar le in în propria valiz închis (...). Se instaleaz o jen , o neputin de a exprima p rerea (...). Cred nu trebuie s d m posibilitatea altora s vorbeasc în locul nostru, s ac ioneze în locul nostru (...) Dac îi l m, trebuie s tim c niciodat nu vor ajunge la rezultatul dorit de noi.” Ei, prieten Vavila... Dac-ar fi, ce bine-ar fi!... Vorba lui Mo Ion Creang : „Oameni buni, în ara asta n-ar fi r u s fie bine...” De unde, îns , atâta bine? Nu ajunge pentru toat lumea, chiar de s-ar da pe cartel . În zilele noastre, în România, cel pu in, binele este apanajul provocatorilor i promovatorilor r ului. Spre binele lor, se în elege. Se întreab , pe bun temei, Vavila Popovici (octombrie 2015): „Mai exist dragoste la oameni ale i s reprezinte acest popor a ezat i cu bun sim , sau doar interes, egoism, grandomanie i pref torie? Ce-i împiedic s spun adev rul, de ce folosesc minciuna?” R spunsul ar putea fi formulat i a?a: ,,Pentru c minciuna nu mai st doar cu regele la mas ; ea st cu to i demnitarii administrativi ai politicii; dar i cu al i ,,corifei” ai unor domenii care ar trebui s in steagul sus, nu în bern . M gândesc, în primul rând, la cei ce vor s reprezinte domeniile în care se cred mari i tari, necum ceea ce sunt cu adev rat: nimicuri. Adev ruri care mustesc i în cartea de fa , în filele c reia se reg sesc i suferin ele poporului român. i a c rui în elepciune str veche cap ni te nuan e noi. i triste. i dureroase. „Capul ce se pleac , sabia nu-l taie.” Dar îl umile te! „O mân spal pe alta.” Dar obrazul tot p tat r mâne! „Cu o singur floare, nu se face prim var .” „Cu un singur fulg, nu se face iarn .” Cea mai încurajatoare prim var , în sufletul curat al omului se g se te; i cea mai geroas iarn , tot înl untrul omului se afl . Am în eles i din aceast carte, printre multe alte adev ruri i îndemnuri exprimate în diverse feluri de Vavila Popovici, c : „veninul din vorbele omului poate fi mai uciga decât glon ul; nu te în a pe umerii altora, ajut -i pe ei s se ridice”. O carte de eseuri memorialistice, meditative i concluzive. Pe fondul unor incursiuni planetare prin istorie i spiritualitate, comentariile sunt îndemnuri prietene ti la efortul mental, emo ional de a ie i din starea de lentoare i a deveni, to i, min i i inimi vii, active, folositoare. Mersul pe propriile picioare, printre jaloanele sugerate de marii gânditori ai neamului i ai lumii ce pot fi asemuite cu „Un cer de stele dedesubt/ Deasupra cer de stele...!”
Anul XI, nr. 9(121)/2020
serviciu
Ele stau ce stau, apoi mai iau câte o pauz . Ele stau ce stau, apoi mai iau câte o pauz . - Prea În ate Doamne Pe vârful tocurilor d-voastr - intervine directorul -, arunca i-v la co ochii/ i observa i dezordinea. (De emo ie, unele c zur pe podea, altele c zur pe gânduri) - S se aleag praful i pulberea de pe mobiliere!, uier directorul. ( tia el c nu termin cu una cu dou , i cu trei sau patru cucoane. Dar ele st teau ce st teau, i iar mai luau câte o pauz .)
