Anul XI, nr. 9(121)/2020
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
51
Elena AGIU-NEAC}U
metamorfoz singur, trist, pe umeri povar de Crist, metamorfozat în înger cu aripi tot mai grele sânger
babele cam mult lini te - aici i zise Bojin când se v zu singur în cripta rece oi fi-n rai dar trecu ce mai trecu i sim i c -l iau frisoane asta nu este a bun tii c-am ajuns în iad dar nici urm de cazane nici de smoal clocotind nu existe oare iad sau rai i, Doamne, ce mai b smesc pe buza an ului babe
inima ne avânt m în necunoscut prindem timpului aripa ne rupem de p mânt de cer de clipa tr it cu - ardoare inima într-un ungher bate - aritmic bate doare
reri i voiam s fiu dincolo de raz dincolo de mine
dincolo de voi dincolo de ploi dincolo de frunze dincolo de miez dincolo de coaj voiam s fiu eu de straj doar ie în noaptea senin te-alint cu drag caut te caut unde ne e pragul te-mbr ez i s te s rut pe fruntea înalt ce mult a trecut ne-am înstr inat r' de-a noastr vrere i h ul se casc între noi adânc se volbur ape i tot mai departe ne desparte pluta ce ne-a leg nat cândva într-un glas am cântat noi oare sau doar am visat
remember cât ne-am risipit în iarna asta o nou prim var ne zâmbe te cu surle i trâmbi e s-a anun at APOCALIPSA ba a plouat cu meteori i i OZN-uri eclipse nev zute când de lun când de soare ne-au amenin at comme d'habitude o PANDEMIE înc bântuie i totu i iat -ne la o cafea
într-un remember de acum sublim
carpe diem val se-nal dup val acostat la malul m rii-n scurt popas pe rm scrutezi de-acum zarea i cerul senin nu privi-napoi ci doar înainte las -te-n voia lui Cronos nile sângerânde se vor cicatriza curând tr ie te doar clipa i nu uita c i-e dat deocamdat cu-mprumut
setea de este zi sau e noapte veste m cuprinde vântul cu-ale sale oapte cer etor sau prin pe rând în lumea de antipozi zbat s r mân lucid când încet se scurge clipa i-i tot mai arid p mânt iar buzele mi se crap fântâna de la r scruce setea nu mi-o potole te iar caii pornesc spre râu ham i f r'de frâu
oglinzi oglinzi de jur-împrejur i acela i chip mereu din fiecare alung oare s fiu eu cel care pânde te la cotitur dar ce vis deodat' se sparg i timpanele-mi pocnesc (Stinge, m , televizorul! Fi-v-ar reclamele...)
am auzit o voce cine oare s fi fost în camer nicio umbr doar eu i oglinzi oglinzi...
Nea Nic citea ziarul Nea Nic citea ziarul i era un om vesel, de griji parc , i citea pentru fiecare trec tor, ascult tor în parte, iar a M ria - a a îi spunea lumea sta la poarta ei i vorbea, vorbea cu fiecare, iar dac voiai s tii cine-a mai murit, cine s-a-nsurat, cine a c zut mort de beat în an , n-aveai decât s te-a ezi pe lemnul de la poarta ei... Azi turuie-ntruna televizorul i z u dac mai tiu ceva de nea Nic , de muma M ria...
Dac steaua... Timpi 'nainte ceas m soar , Tu îns nu mai m sori Nici cu cotul, nici cu pasul mântul când înconjori; i din 'Nalt cobori în sar i m am ge ti mereu C- i veni dar la vreme i cred în cuvântul t u; Noaptea-n fug se petrece, Din noapte r saie zi, Ca m rgele în irate Îmi sunt zilele pustii; Erai Alfa i Omega, Pentru mine univers, În zadar deasupr -mi stele Dac steaua- i este... vers.
