58
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
construiesc catedrale ale sufletului în care ne rug m i unde tr im fie c suntem con tien i ori nu de aceast mare tain . Vorbele nu zboar , ci r mân, d inuie întip rite în mintea i în inima omeneasc , fie chiar dac nu sunt scrise pe r boj, pe pergament, pe hârtie ori pe ecranul virtual. Poezia care este voit criptic ori rezultat al dicteului automat necenzurat de ra iune nu este tot una cu mantra ori textele sacre, inspirate, care sunt rezultat al experien ei i al tr irii mistice i poetice per se. Este nevoie de un mistic s în eleag un alt mistic, de un poet s în eleag alt poet. Dialectica sensibil , monologul ori dialogul cu divinitatea i cu semenul sunt posibile i dincolo de cuvinte. Gnoza mistic precum i cea poetic sunt decantate hermeneutic în ontologie. Limbajul poetic precum i cel mistic sunt prin natura i esen a acestora ontice i semantice. Cuvintele, chiar literele, grup rile de litere i de cuvinte, în contextul tr irii mistice i religioase cap putere, sunt înc rcate de energii invizibile, transcedentale. Limbajul poetic este o punte intermediar între Cuvântul revelat i cuvintele omene ti. Între Cuvânt i cuvinte exist un p ienjeni de valen e, de simboluri i de coresponden e. De aceea atât poezia sacr cât i poezia secular prin natura i geneza acestora sunt eminamente religioase, chiar dac în pastelul translingvistic al acestora nu apar cuvinte, sintagme ori concepte religioase. Duhul este preexistent i prezent în îns i fibra i es tura textului i a contextului poetic, în structura metaforic a acestora. Starea poetic este substratul germinator, limbajul de exprimare al acestei st ri este un „joc secund” generat de starea poetic . Limbajul poetic depinde în ultim instan de calitatea vis rii i a trezviei, de sensibilitatea poetului dar i de matricea, de solul cultural în care germenul poetic este cultivat pentru a încol i i a scoate la lumin eflorescen e poetice. criterii valorice limbajul conceptual are propensiunea de a distrage aten ia de la realitatea imanent , concret , de a crea lumi imaginare i iluzorii, care de i nu exist palpabil au totu i un puternic efect modelator asupra contiin ei umane. De aceea în c utarea minotaurului cel orb pentru a nu ne r ci prin labirintul creat prin cuvinte avem nevoie de duhul critic i de discern mânt al adev rului, binelui i frumosului obiectiv i subiectiv. Orice form a exprim rii verbale, scrise sau nescrise, profane ori sacre, se reveleaz ori se manifest fenomenal ca o viziune asupra realit ii finite i astfel definite. Prin limbajul poetic se încearc s se transcend aceast finitudine inerent a realit ii care nu poate fi exprimat exhaustiv prin cuvinte. Arta poetic este încercarea de a spune pe nume la ceea ce nu poate fi altfel spus, este o expresie a exalt rii i gratitudinii poetului de a-i fi fost îng duit m car i pentru o clip s se apropie de hotarele nev zutului i ale lini tii transcedentale, de zonele suprafire ti ale con tientului unde contrariile se împac , se întorc la matca lor originar . Exist gânduri, idei, tr iri, experien e suflete ti care prin limbajul poetic cap sensuri i semnifica ii neb nuite. Cu ajutorul cuvintelor se scot din adâncurile suflete ti la lumina con tiin ei gânduri i idei, vise i viziuni care ne schimb via a. Misticii, vis torii, poe ii i b trânii î i aduc aminte de astfel de st ri suflete ti tr ite în zorii copil riei. F cuvinte astfel de tr iri i sentimente ar r mâne efemere. Cuvintele poetice le fixeaz în spa iu i timp. Exist îns i tr iri, epifanii, teofanii, exalt ri l untrice i mistice pe care exprimarea prin cuvinte le poate z rnici. Pentru astfel de momente se cuvine t cere. Limbajul omenesc nu numai reveleaz dar i ascunde adev rul. Cuvintele sunt simboluri, reprezent ri, semne rutiere care ne indic direc ia în care trebuie mergem pentru a ajunge la destina ie. Cuvintele ne ajut s g sim sensuri i semnifica ii, calea spre adev r, dar pot i distorsiona realitatea înv luind-o într-o nebuloas , într-o cea prin care ne putem lesne r ci. Limbajul s-a n scut din nevoia omului de a g si un sens, o explica ie a lumii în care s-a trezit din somnul con tiin ei, de a comunica, organiza i de a face ordine în fluxurile de gânduri i de idei care îi cutreer fiin a i îi nelin tesc con tiin a. Cuvintele au r cini i fundament în etosul ontologic. De aceea rostim cuvintele, le scriem, le rescriem, le corect m, le tergem pe pergamentul palimpsest, în speran a c la un moment dat, în starea de har, vom ajunge s sim „cuvântul potrivit”, „cuvântul ce exprim adev rul”. În ultim instan numai Cuvântul întrupat exprim plin tatea adev rului.
Anul XI, nr. 9(121)/2020
Calendar - Septembrie continuare din pag. 57 16.09.2000 - a murit Ioan Alexandru (n. 1941) 16.09.2008 - a murit Dan Horia Mazilu (n. 1943) 17.09.1888 - a murit Iulia Ha deu (n. 1869) 17.09.1892 - s-a n scut Constantin Arge anu (m. 1964) 17.09.1925 - s-a n scut Gica Iute (m.2018) 17.09.1939 - s-a n scut Nicolae Ioana (m.2000) 17.09.1953 - s-a n scut Herta Müller 17.09.1989 - a murit Ion D. Sârbu (n. 1919) 18.09.1875 - s-a n scut Victor Anestin (m. 1918) 18.09.1907 - s-a n scut Ar avir Acterian (m. 1997) 18.09.1931 - a murit Vasile Cârlova (n. 1809) 19.09.1992 - a murit Cella Serghi (n. 1907) 19.09.1994 - a murit Damian Ureche (n. 1935) 19.09.2005 - a murit Emil Manu (n. 1922) 20.09.1866 - s-a n scut George Co buc (m. 1918) 20.09.1910 - s-a n scut Ta cu Gheorghiu (m. 1981) 20.09.1937 - s-a n scut Petre Got (m. 2017) 20.09.1986 - a murit Iorgu Iordan (n. 1888) 21.09.1864 - s-a n scut Elena V rescu (m. 1947) 21.09.1875 - s-a n scut H. Sanielevici (m. 1951) 21.09.1934 - a murit G. Bogdan-Duic (n. 1866) 21.09.1938 - s-a n scut Ioan Constantinescu (m. 2002) 21.09.1961 - a murit Claudia Millian (n. 1887) 21.09.1992 - a murit Ion B ie u (n. 1933) 22.09.1866 - s-a n scut Iuliu Cezar S vescu (m. 1903) 22.09.1914 - s-a n scut Alice Botez (m. 1985) 22.09.1930 - s-a n scut Eugenia Tudor-Anton (m. 2011) 22.09.1938 - s-a n scut Augustin Buzura (m. 2017) 23.09.1898 - s-a n scut Alfred Margul-Sperber (m. 1967) 23.09.1927 - s-a n scut George Sorescu 23.09.2000 - a murit Costache Ol reanu (n. 1929) 23.09.2001 - a murit Florin Vasiliu (n. 1929) 24.09.1930 - s-a n scut Victor Nistea (m. 2005) 24.09.1948 - s-a n scut Mircea Dinutz (m. 2013) 24.09.1989 - a murit Paul Georgescu (n. 1923) 24.09.1989 - a murit Sergiu Filerot (n. 1921) 24.09.1994 - a murit Grigore Popa (n. 1910) 24.09.1998 - a murit Irina Eliade (n. 1920) 25.09.1881 - s-a n scut Panait Cerna (m. 1913) 25.09.1914 - s-a n scut Marcel Marcian (m. 2000) 25.09.1920 - s-a n scut Dimitrie Vatamaniuc (m. 2018) 25.09.1927 - s-a n scut Mihai Stoian (m. 2005) 25.09.1943 - a murit Octav Botez (n. 1884) 26.09.1907 - s-a n scut Dan Botta (m. 1958) 26.09.1992 - a murit Dan Du escu (n. 1918) 27.09.2011 - a murit B. Elvin (n. 1927) 27.09.1827 - s-a n scut Alexandru Papiu-Ilarian (m. 1877) 27.09.1933 - s-a n scut Grigore Hagiu (m. 1985) 27.09.1934 - s-a n scut Ilarie Hinoveanu (m. 2013) 27.09.1990 - a murit Ion Biberi (n. 1904) 27.09.2001 - a murit Iustin Panta (n. 1964) 27.09.2001 - a murit Traian Olteanu (n. 1941) 27.09.2001 - a murit Florin Muscalu (n. 1943) 28.09.1876 - a murit Costache Negri (n. 1812) 28.09.1882 - s-a n scut Vasile Pârvan (m. 1927) 28.09.1932 - s-a n scut Leonida Teodorescu (m. 1994) 28.09.1934 - s-a n scut Sina D nciulescu 28.09.1987 - a murit Aurel Gurghianu (n. 1924) 28.09.2004 - a murit Geo Dumitrescu (n. 1920) 28.09.2005 - a murit Bianca Balot (n. 1936) 28.09.2006 - a murit Virgil Ierunca (n. 1920) 29.09.1812 - s-a n scut Eudoxiu Hurmuzachi (m. 1874) 29.09.1888 - s-a n scut Iorgu Iordan (m. 1986) 29.09.1936 - s-a n scut Miron Kiropol (m. 2020) 29.09.2001 - a murit Gellu Naum (n. 1915) 29.09.2003 - a murit Ernest Verzea (n. 1917) 30.09.1882 - a murit Mihai Pascaly (n. 1830) 30.09.1916 - s-a n scut Mihail S ulescu (n. 1888) 30.09.1933 - s-a n scut Negoi Irimie (m. 2000) 30.09.2006 - a murit Sütö András (n. 1927)
