The Little Journalist/Micul jurnalist-Revistă educativă pentru elevi

Șanse egale prin educația multiculturală Prof. Grecu Maria, Liceul Tehnologic Costeşti, județul Argeș În mod frecvent, prezența oamenilor diferiți conduce la dezinteres și indiferență, ceea ce, în cele din urmă, nu reprezintă altceva decât o formă de discriminare. Aceasta se manifestă în multiple domenii, de la furnizorii de servicii publice până la oportunități de angajare, nivel al producției, locuințe, organizare politică și reprezentare, acces la educație.

O altă manifestare a noastră față de diversitate o reprezintă prejudecățile și stereotipurile, fie în forma lor negativă, ceea ce gândim despre ceilalți (intoleranță, rasism), sau pozitivă, ceea ce gândim despre noi înșine (arianism). Ele generează un comportament discriminatoriu.

Instituțiile de învățământ trebuie să ia măsuri potrivite pentru eliminarea oricărei forme de discriminare prezente în interiorul lor. Acestea trebuie să-i ajute pe elevi să-și dezvolte identități nondiscriminatorii, să achiziționeze și să dezvolte cunoștințe, valori, atitudini și abilități necesare pentru combaterea inechităților sub toate formele lor. În privința aceasta, pedagogii au nevoie să-și conștientizeze propriile prejudecăți, să fie corect formați, să ia în considerare condițiile sociale și nevoile minorităților. Esențial este să se recunoască importanța rolului social, economic și chiar cultural pe care îl joacă și l-au jucat grupurile minoritare în interiorul societății.

Toți copiii trebuie educați pentru a participa deplin și a contribui la societatea democratică.

Aceasta înseamnă că trebuie să le fie transmise principiile democratice de bază. În felul acesta, ei se angajează în apărarea valorilor democratice, dobândind cunoștințele, deprinderile, atitudinile și abilitățile necesare. Ele includ un angajament față de o ordine socială dreaptă și umană, încredere mutuală, respect pentru drepturile și identitățile celorlalți, deschidere, abilități analitice, abilități interpersonale. În acest context, educația rromilor constituie o problemă nerezolvată încă, cu vizibile consecințe în plan social. Dificultățile întâmpinate sunt generate de următoarele categorii de cauze: legate de modul de viață al rromilor (sărăcie, tradiții), cele ce țin de atitudinea cadrelor didactice și a altor factori responsabili, implicați în educația rromilor, o lipsă de corelare legislativă privind protecția socială și politică educațională.

Adesea nedeclarată, marginalizarea rromilor merge de la atitudinea mai puțin binevoitoare față de elevi, așezarea acestora în ultimele bănci, până la lăsarea de izbeliște a claselor în care învață copiiirromi. Unele școlisunt reticente față de introducerea studiului limbii rromani sau față de unele măsuri de adaptare a procesului de învățământ la nevoile concrete educaționale ale elevilor rromi.

Elevii rromi ajung de multe ori în situații de eșec și abandon școlar. Mulți dintre ei nu termină gimnaziul. Atunci se pune întrebarea: cât li se datorează, celor care abandonează școala, acest fapt, și cât școlii? Nu puțini sunt învățătorii și diriginții care exclamă la începutul anului școlar, cu 115