The Little Journalist/Micul jurnalist-Revistă educativă pentru elevi

Răni din trecut Prof. Daniela Ghițulescu Liceul Tehnologic Costești, Argeș Jurnalul Annei Frank alături de tânăra lui autoare, a devenit un simbol al Nazismului și al Holocaustului. Publicat de tatăl autoarei după ce aceasta a murit în lagăr, această carte jurnal reprezintă simbolul suferinței tuturor celor asupriți și terorizați de regimul nazist.

Tânăra de 13 ani este o fată veselă, cu o bucurie de viață debordantă, dar care, născută în familia care nu se încadra în normele agreate de putere, a fost nevoită să se ascundă pentru o perioadă de aproape 2 ani. Împreună cu familia sa și cu alți 4 evrei, au stat ascunși într-o anexă crezând și sperând până în ultima clipă că perioada terorii se va sfârși și viața își va continua traseul obișnuit.

Din nefericire, așa cum s-a întâmplat cu mii de evrei, soarta nu le-a fost favorabilă și, fiind descoperiți în ascunzătoare, au fost duși în lagăre și, în scurt timp, au fost răpuși de boli, înfometare sau tratamente inumane concepute de mințile bolnave ale celor care se credeau superiori. Dintre cei 8 care au stat ascunși, doar tatăl Annei a supraviețuit, el fiind cel care s-a ocupat apoi de publicarea Jurnalului Annei și de înființarea unui Fond Anne Frank care se ocupă cu ajutorarea supraviețuitorilor Holocaustului.

Povestea Jurnalului nu este una obișnuită, deoarece din paginile sale, unde povestea începe înainte de izolare, răzbate un talent literar care ar fi putut avea un viitor, dar care, din păcate, a fost împiedicat să crească. Pe lângă spaimele pricinuite de teroarea izolării, tinerețea Annei răzbate prin paginile cărții. Kitty, așa cum își numește ea jurnalul, este martorul viu al trăirilor ei, al neputinței și frământărilor, al ororilor auzite care capătă proporții uriașe pentru un suflet așa de tânăr și al spaimei din fiecare zi care inundă sufletele locuitorilor Anexei. Totuși, tinerețea ei și optimismul nu încetează să se împletească cu tristețile iminente, sentimentalismul și dorința ei tinerească de a cunoaște, de a ști, de a învăța. Stările ei sunt schimbătoare, când veselă când preocupată de ce se întâmplă afară cu prietenii și cunoștințele ei. Tinerețea și firea ei rebelă reușește să anime atmosfera apăsătoare și monotonă a Anexei. Toate personajele sunt văzute și descrise prin ochii ei, reușind astfel să vedem societatea așa cum era trăită și simțită de victimele regimului.

Marcat de o tristețe imensă datorită finalului tragic al Annei și al celorlalți care se ascundeau cu ea, Jurnalul contrastează prin notele de veselie și optimism care reies din înscrierile autoarei. Ea nu încetează niciodată să spere că viața își va relua cursul obișnuit și se va putea întoarce la școală.

7