6
TREPTE ÎN VIAȚĂ 2. Indică ordinea elementelor descrise, prin raportare la poziția ocupată în cadrul versurilor din poezia originală, respectiv din varianta recreată. Model: Ceasul este al patrulea element în poezia originală, iar în cea recreată ocupă pozițiile întâi și a doua. 3. Scrie prin ce se diferențiază și prin ce se aseamănă numeralele al treilea, a treia și trei.
Reține! Cuvântul care exprimă ordinea sau locul pe care îl ocupă obiectele într-un grup aparține clasei numite numeral ordinal. Structura acestuia este formată din: cuvântul al, cu forme diferite pentru gen, un numeral cardinal, un articol hotărât (le – pentru masculin, a – pentru feminin) și o particulă a pentru forma de masculin (exemplu: al doilea, a doua).
Aplică!
Află mai mult! Scrierea numeralelor nu s-a realizat întotdeauna cu cifre arabe. În Antichitate erau folosite ca cifre următoarele simboluri romane: I = 1, V = 5, X = 10, L = 50, C = 100, D = 500, M = 1000. Cifrele romane au fost înlocuite de cele arabe. Primele se mai folosesc în puține situații: pentru a reprezenta orele ceasurilor, date calendaristice, secole, pentru a numerota capitolele unei cărți, dar și pentru a indica numele unor monarhi.
1. Formulează enunțuri în care să indici, cu ajutorul numeralelor ordinale, versurile poeziei Casa părintească, de Grigore Vieru, în care apar cuvintele: bani, maica, păcat, cândva. Model: Cuvântul păcat apare în al treilea vers. 2. Formează, pe rând, numeralele ordinale la 3, 5 și 7. Scrie-le cu litere și alcătuiește enunțuri imperative cu ele prin care să oferi cadouri la trei persoane apropiate. 3. Alcătuiește un dialog amuzant în care să utilizezi trei numerale cardinale și două numerale ordinale.
Deschideri interdisciplinare și interculturale Explorează! 1. Încă din perioada celor mai vechi civilizații, oamenii au măsurat timpul. În anul 1960 s-a adoptat actualul Sistem Internațional de Unități (SI). Scrie ce informații deții despre multiplii și submultiplii următoarelor unități: metrul, kilogramul, ora. 2. Unele țări folosesc alte unități de măsură: picioare, mile. Și în Țările Române s-au folosit unități de măsură diferite. Scrie în litere numeralele cardinale care reprezintă echivalentul acestora. a. milă – unitate de măsură pentru lungimi, ale cărei mărimi variază în diverse țări. ◊ milă marină = măsură de lungimi maritime, egală cu 1852 m. b. picior (în sistemul anglo-saxon de unități) – 0,304 m. În țările medievale românești, piciorul și palma erau subunități pentru stânjen (echivalentul a 2,23 m în Moldova și 1,97 m în Muntenia).
113
