5
OMUL, PARTE DIN NATURĂ
EVALUARE Imaginează-ți următoarea situație. Ioana este elevă în clasa a VIII-a și are o soră în clasa a V-a, care trebuie să învețe la biologie. Ca să o ajute, Ioana s-a gândit să pună cunoștințele sub forma unei povești. Ea a considerat că astfel o va ajuta să-și amintească mai bine cunoștințele și să aplice strategia și la alte discipline.
SFÂRȘITUL PREMATUR AL UNEI FRUNZE DE FASOLE A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti și nici de vrejul lui Jack nu s-ar vorbi. A fost odată un pui de vânt neastâmpărat, care a furat dintr-o fermă un bob de fasole și l-a dus într-un oraș, în apropierea uneia dintre cele 33 de fabrici. S-a găsit, printre kilometrii de beton ai orașului, cu chiu, cu vai, o fărâmă de sol primitor care i-a dat bobului nostru găzduire. Și ce cald și bine era acolo! Și nu avea nicio grijă; o mulțime de perișori* absorbanți se ocupau cu multă responsabilitate de seva pentru fiecare celulă. Cine ar fi aplecat urechea către pământ ar fi auzit un râset subțirel. Îl gâdilau perișorii rădăcinii. Din fericire, cum aceștia erau doar rădăcini secundare, erau cu ușurință puși la punct de rădăcina principală. Dar, într-o zi, veni vremea ca bobul nostru să iasă-n lume. Celulele îi dăduseră destulă sevă cât să ajungă tulpină. Își luă rămas-bun de la rădăcină, se agăță de un nod și se prinse de tulpină. Planta încercă să-și găsească un loc stabil, căci rădăcinile o cam dezorientau. Ceea ce o ajuta foarte tare să-și țină echiliDicționar brul era mândria de a-și îndeplini sarcina: hrănirea întregii plante. Într-adevăr, niciun firicel de apă și nicio fărâmă de dioxid de carbon nu avea să-i scape. * perișór, perișori, s. m. 1. DiZilele treceau frumos, dimineața se trezea și începea lucrul, apoi seara se minutiv al lui păr. 2. (Bot.; odihnea. Până într-o zi, când se trezi din somn la ora obișnuită, fără să vadă și în sintagma perișori abînsă lumina soarelui. La început crezu că-i tot noapte. Apoi înțelese. La fabrica sorbanți) Parte anatomică a din apropiere apăruse o defecțiune gravă. Filtrele nu mai funcționau și smorădăcinii plantelor cu rol de gul ca o perdea groasă, cenușie invadase orașul. Soarele nu se mai vedea. Lipabsorbție. – Păr + suf. -ișor. sită de lumină, frunza dădu alarma. Stomatele** s-au oprit din drumul lor. ** stomátă, stomate, s. f. ForCa niciodată, s-a întrerupt legătura dintre pământ și soare. Un țesut anunță mație epidermică vegetală apropierea falimentului: se încerca un împrumut bancar de „sevă elaborată”. alcătuită din două celule Rădăcina și tulpina au trimis un ajutor de urgență. între care se află o deschiPentru o clipă, frunza respiră ușurată. Dar soarele devenise deja nepudere, servind la schimbul de tincios, ca un orb fără baston. Întunericul se înstăpânise. Jocul acesta ciudat gaze dintre plantă și mediu frunza nu-l cunoștea. Nu existau reguli, așa că a ieșit învinsă din joc, iar eu am și la eliminarea apei din încălecat pe-un iepure șchiop. plantă. – Din fr. stomate. 1. Precizează, într-un enunț asertiv, scopul pentru care a fost compusă povestea citată. 2. Citește articolele de dicționar din dreapta și scrie numele disciplinei la care ai putea folosi informațiile oferite de ele. 3. Amintește-ți povestea Jack și vrejul de fasole, în care un băiat vrea să ajungă dincolo de nori, să vadă ce este acolo. Dacă nu ai citit-o, imaginează-ți despre ce ar fi vorba și descrie în două enunțuri spațiul redat prin cuvântul acolo, folosind două structuri de tipul substantiv + adjectiv. 4. Rescrie literele corespunzătoare enunțurilor în care există personificări. Există două răspunsuri corecte, deci vei transcrie pe caiet două litere. a. Un țesut anunță apropierea falimentului. c. Își luă rămas-bun de la rădăcină. b. Cine ar fi aplecat urechea. d. Filtrele nu mai funcționau. 5. Transcrie două cuvinte/secvențe din text din care putem deduce faptul că bobul de fasole a fost dus de vânt într-un oraș puternic industrializat.
105
