Limba și literatura română, clasa a VI-a manual APROBAT 2023

Loredana Dorobăț

Lorelai Slavu

Violeta Nania

Limba și literatura română

Manual pentru clasa a VI-a

Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.

Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară

aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii

Limba și literatura română

Manual pentru clasa a VI-a

Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de ministru nr. … .

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2023–2024.

Inspectoratul școlar

Școala/Colegiul/Liceul ............................................................................................................................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului* la primire la predare

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.

• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.

• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Limba și literatura română. Manual pentru clasa a VI-a Loredana Dorobăț, Lorelai Slavu, Violeta Nania

Referenți științifici: conf. univ. dr. Valeriu Marinescu, Universitatea din București prof. Tatiana-Cristina Căpățînă, Școala Gimnazială Nr. 2, Videle

Copyright © 2023 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19

e -mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Emanuel Alboiu

Corector: Carmen Bîtlan

Credite foto: Dreamstime, Shutterstock

Ilustrație copertă: Getty Images

Copertă: Lorena Ionică

Tehnoredactare și prepress: Olimpia Bolozan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

DOROBĂȚ, LOREDANA

Limba și literatura română: manual pentru clasa a VI-a/ Loredana Dorobăț, Lorelai Slavu, Violeta Nania. -

București: Litera, 2023

ISBN 978-630-319-187-4

I. Slavu, Lorelai

II. Nania, Violeta

37

811.135.1

821.135.1.09

Deșteaptă‑te, române!

Versuri: Andrei Mureșanu

Muzica: Anton Pann

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te -adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată, croiește -ți altă soarte, La care să se -nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, „Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.

Murim mai bine -n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

2. PE

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE, CONFORM PROGRAMEI ȘCOLARE

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și producerea textului oral

1.1. Rezumarea, pe baza informațiilor explicite și implicite, a unor pasaje din diverse tipuri de texte orale narative, monologate și dialogate

1.2. Prezentarea unor informații, idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ascultate

1.3. Adecvarea comunicării nonverbale și paraverbale la o situație dată, evidențiind ideile și atitudinile, în situații de comunicare față-în-față sau mediată

1.4. Participarea la interacțiuni verbale simple cu mai mulți interlocutori, având în vedere cantitatea și relevanța informației transmise și primite

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

2.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale

2.2. Rezumarea unor texte, cu grade diverse de dificultate

2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse

2.4. Manifestarea preocupării de a înțelege diverse tipuri de texte citite

2.5. Identificarea strategiilor de lectură, a volumului și a diversității materialelor citite

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri

3.1. Redactarea unui rezumat, a unui text, pe un subiect la alegere, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate

3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unui text complex, cu integrarea unor tabele

3.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare

3.4. Analizarea dificultăților de redactare, oferind soluții, pe baza criteriilor propuse de profesor și discutate cu colegii

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

4.1. Utilizarea structurilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard pentru înțelegerea și exprimarea corectă și precisă a intențiilor comunicative

4.2. Aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice de bază, din limba română standard, pentru exprimarea corectă a intenției comunicative

4.3. Valorificarea achizițiilor fonetice de bază, în realizarea propriei pronunții și scrieri și pentru evaluarea pronunției și scrierii celorlalți, prin raportarea la normă, cu scopul corectării erorilor în comunicare

4.4. Utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, prin raportarea la normă

4.5. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

5.1. Investigarea unor obiceiuri și tradiții românești și ale unor comunități etnice de pe teritoriul României

5.2. Analiza unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare

PREZENTAREA MANUALULUI

VARIANTA TIPĂRITĂ

Manualul de Limba și literatura română, prezentat într-o formă deosebit de atractivă, își propune să vă convingă de faptul că învățarea nu este doar utilă, ci poate fi și frumoasă, chiar distractivă. Rezolvând cerințele date, veți descoperi că sunteți mult mai creativi decât credeați. Comunicând permanent, o să vă cunoașteți mai bine și o să fiți mai buni și mai prietenoși. Utilizând corect și eficient limba română, veți deveni vorbitori și ascultători competenți, deci veți reuși în viața școlară și personală.

PAGINĂ DE

A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE

PAGINI DE LECȚII (CONȚINUT)

Explorează!

Lucrați în perechi! Realizați câte un context de comunicare, un dialog de șase-opt replici, între tine și colegul/colega tău/ta, având în vedere, la alegere, una dintre temele:

◗ Pasiunile generației mele

◗ Cărțile preferate ◗ Călătorii de neuitat ◗ Filme captivante

Claude Monet, Câmp cu maci

Ion Popescu-Gopo

2. Privește cu atenție tabloul lui Claude Monet, Câmp cu maci apoi rezolvă sarcinile propuse: Prezintă, în două-trei enunțuri, un detaliu care ți-a atras atenția, utilizând două procedee artistice învățate. b. Țesătura din cuvinte. Realizează o poveste haioasă folosind imaginea din tablou ca spațiu al acțiunii. Profesorul notează primul enunț, apoi fiecare completează pentru a țese povestea.

3. Citește textul de mai jos, apoi menționează scopul cu care a fost scris.

„Maria Mirabela este primul film românesc în care maestrul Gopo reușește să captiveze publicul spectator tânăr și adult, cu efectele sale care combină jocul viu al actorilor și desenele animate. Cu toate că nu a beneficiat de o tehnică sofisticată, Ion Popescu-Gopo a reușit să creeze o poveste verosimilă, în care oamenii și personajele de desene animate comunică. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ.” Wikipedia.org

Reține!

Tiparul textual reprezintă o modalitate de organizare a textului, în funcție de scopul pe care-l are acesta. Există cinci tipare textuale:

tiv, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ. Tiparul narativ (trăsături): aduce în prim-plan povestirea unor întâmplări; presupune prezența unui narator obiectiv/subiectiv; sunt prezenți indicii de spațiu și de timp; sunt prezente personajele; se utilizează verbe de mișcare care anticipează acțiunea.

1. Recunoaște tiparele textuale din fragmentele de mai jos.

a. Odată, vara pe-aproape de Moși, mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur niște cireșe; căci numai la dânsul și încă la vro două locuri din sat era câte-un cireș văratic, care se cocea-pălea de Duminica Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca să nu mă prindă. Întru mai întâi în casa omului și mă fac a cere pe Ioan, să ne ducem la scăldat. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie b. — Când vine bunicul? Am întrebat eu. Cam într-o săptămână, a spus mama. Are de terminat niște lucruri apărute pe ultima sută de metri, apoi o să vină cu avionul și o să rămână definitiv la noi. Trebuie să-l facem pe bunicul să se simtă binevenit, copii, a spus tata. Casa noastră e și casa lui acum. Aștept să-l tratați exact ca pe un membru al familiei. Cu respect și amabilitate. Și poate cu puțin mai multă înțelegere, fiindcă îi e foarte dor de bunica. (Robert Kimmel Smith, Război cu bunicul c. Vântul de cu noapte măturase norii de pe cer și numai din văile adânci, ce se deschideau sub picioarele noastre, negurile, deșteptate de întâile raze ale dimineții, începeau să se înalțe, ca fumul pornit dintr-o jertfă colosală a Naturii către Ziditorul său. (Calistrat Hogaș, Hălăuca

2. Recitește fragmentul care conține tiparul textual narativ și răspunde cerințelor următoare: Transcrie indicii de timp și indicii de spațiu. b. Menționează tipul naratorului și justifică-ți răspunsul.

c. Rescrie, din fragmentul dat, două verbe de mișcare.

d. Precizează personajele prezente în text și relațiile dintre ele.

3. Scrie un text narativ în care:

a. să povestești o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în vacanță.

b. să povestești o întâmplare având ca suport imaginea alăturată.

În alcătuirea textului tău, vei avea în vedere: să respecți cerința dată; să fixezi întâmplările spațio-temporal; să menționezi întâmplările în ordine cronologică; să respecți regulile de ortografie, punctuație și de așezare

PROIECT TEMATIC

PROIECT TEMATIC „Nu există loc ca acasă.” (L. Frank Baum)

PROIECT GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

În această unitate ai făcut o călătorie prin operele scriitorilor români și străini și ai aflat diverse lucruri despre lumea lor de acasă (unde s-au născut și au copilărit, care au fost membrii familiei sau prietenii lor, ce pasiuni aveau și ce năzdrăvănii făceau). Te invităm să pășești acum în casele în care aceștia au locuit sau în care și-au desfășurat activitatea și să spui și colegilor ce ai aflat.

Bojdeuca de căsuță”, cum o numea însuși Ion

Creangă, construită înainte de anul 1850, în mahalaua Țicău, „ce-i mai zic și Valea Plângerei”, a devenit muzeu memorial (primul muzeu memorial de literatură din România) la 15 aprilie 1918.

Căsuța de pe strada Țicăul de Sus nr. 4 l-a găzduit pe Ion Creangă din vara anului 1872, după ce fusese răspopit.  […] Toate Poveștile și Amintirile din copilărie au fost scrise în Bojdeuca din Țicău. În anul 1876, o jumătate de an, Mihai Eminescu a locuit aici, trăind „fără pic de gânduri rele” împreună cu Creangă, cu personajele lui, viața adevărată pe care o visa. În bucătărie se afla cuptorul cu hornul asemănător celui de la casa părintească din Humulești, măsuța de lemn cu trei picioare, cuptorul, icoana – amintire de la mama sa, portretul Tincăi Vartic și alte obiecte memoriale originale. În camera de lucru pot fi revăzute masa de lucru, cu pagini scrise de Creangă, lampa, tocul, călimara,

anul 1850, familia căminarului Gheorghe Eminovici a cumpărat o moșie în satul Ipotești, unde va construi o casă cu toate acareturile ce pot întregi o gospodărie de oameni înstăriți. Casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu și dormitorul mamei și al surorilor poetului. În această casă a locuit familia Eminovici până în 1878. Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bisericuță de familie, care datează din anii ’60 ai veacului al XIX-lea de la un anume Murguleț. Lăcașul de cult are dimensiuni mici, dar adăpostește obiecte valoroase. (http://haipelanoi.ro/obiectiv/casa-memoriala-mihai-eminescu-34

ACASĂ LA SCRIITORII ROMÂNI 46

nisipernița, scrinul amintind de cel al lui Eminescu, „biblioteca”, portretul original pictat de V. Mușnețanu, precum și multe alte obiecte originale. Cerdacul din spatele Bojdeucii, de unde Creangă și Eminescu priveau dealurile Ciric și Sorogari, dar și „pe cerul plin cu minunății”, amintește de această tulburătoare prietenie. https://culturainiasi.ro/bojdeuca-lui-ion-creanga/

U1 • LUMEA DE ACASĂ Este rândul vostru să intrați în casele scriitorilor pe care le-ați ales și să ne fermecați cu povestea lor, sub forma unui proiect cât mai atractiv, în care să îmbinați textul cu imaginea. Pentru aceasta, organizați-vă, sub îndrumarea profesorului, în grupe de 4-5 elevi și apoi țineți cont de precizările de mai jos. În realizarea proiectului, veți avea în vedere următoarele etape 1. alegerea scriitorului și a casei memoriale în care veți pătrunde; 2. stabilirea obiectivelor; 3. distribuirea sarcinilor, identificarea surselor de informare, stabilirea unui calendar de desfășurare a acțiunilor, stabilirea metodelor de cercetare;

Cum realizăm un proiect? Urmați pașii de mai jos.

4. cercetarea/investigația propriu-zisă; 5. îmbinarea informațiilor strânse și a imaginilor; 6. realizarea formei finale a proiectului; 7. susținerea proiectului; 8. feedbackul primit după prezentare.

1 Informarea. Strângeți informațiile necesare din surse cât mai diverse și credibile, ținând cont, eventual, de bibliografia indicată de profesor.

2 Planificarea. Împărțiți-vă sarcinile în cadrul grupei, astfel încât toți membrii să participe activ și să colaboreze la realizarea proiectului. Profesorul poate oferi suport, dacă este cazul.

3 Decizia. În cadrul grupei se hotărăște forma proiectului (colaj, portofoliu, prezentare etc.).

4 Implementarea/Realizarea formei proiectului. Fiecare membru al echipei lucrează responsabil, în acord cu planul stabilit și cu sarcina primită. 5 Autoevaluarea. După ce ați terminat, vă autoevaluați rezultatele muncii, apoi vă evaluați reciproc, pentru a stabili gradul de definitivare a proiectului. Profesorul are rolul de persoană-suport și de sfătuitor și poate veni cu sugestii de îmbunătățire. 6 Evaluarea. Elevii și profesorul evaluează în comun procesul și rezultatele obținute.

PROIECTULUI Criterii

Folosirea bibliografiei obligatorii Respectarea planului proiectului Dezvoltarea temei propuse Argumentarea celor prezentate Expunerea nuanțată și coerentă a ideilor Folosirea elementelor/mijloacelor paraverbale

Și o răcoresc. Călătorul pacinic, obosit de cale, Oricând se arată în a noastră vale, Sub arbor el stă Repaos de-și dă. Mândre fetișoare locul vin să prindă, Vrând la umbra noastră hora să întindă;

Și cel păstoraș Le cântă de jale-n al său fluieraș. Iar de primăvară, chiar privighetoarea, Cântăreața văii, cea fermecătoare, În desimea noastră mult s-a răsfățat Și ne-a tot cântat. Apoi când românul doina hăulește, El pe frunză verde întâi o numește; Înșiși zefirașii, voi ne legănați Și ne dezmierdați.

PAGINI DE RECAPITULARE ȘI EVALUARE

DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

8. Transcrie în caiet versurile care arată morala fabulei și explic-o în 30-50 de cuvinte.

9. Care este părerea ta în legătură cu alegerea titlului fabulei? Notează în caiet un alt titlu, ținând cont de con-

ținutul de idei al textului.

10. Alege dintre proverbele de mai jos pe cel care poate fi asociat cu textul narativ literar în versuri Frunzele și rădăcina motivând alegerea

U5

Dar spre neuitare, Nu se cade oare Frunzelor le zise un glas din pământ –Despre rădăcină vreun bun cuvânt? Cine-i rădăcina? Și cum de cutează Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează? Frunzele pe arbor zise vâjâind, De ciudă plesnind. Rădăcina face arborul să crească Și peste tot anul frunză să renască –Le răspunse ea. În alt chip ființă voi nici ați avea. Să țineți dar minte Aceste cuvinte: Viața vegetală, Viața socială, Totului atârnă De la rădăcină. (Alecu Donici, Frunzele și rădăcina

1. Folosește un dicționar pentru a afla sensul cuvintelor: zefiraș, repaos, cutează Explică sensul lor în text.

2. Extrage, din text, cuvinte care se abat de la norma literară actuală.

3. Menționează se elimină un indice de timp și unul de spațiu din text.

4. Notează personajele fabulei și precizează câte o trăsătură identificată

în text.

5. Transcrie, din text, două personificări.

6. Precizează ce tipuri umane întruchipează personajele din fabula citată.

Justifică răspunsul cu secvențe din text.

7. Alege, din variantele de mai jos, pe aceea pe care o consideri potrivită pentru atitudinea frunzei: a. Frunzele, pe bună dreptate, se consideră cele mai importante.

b. Frunzele, mândre de rolul lor consideră rădăcina neînsemnată. c. Frunzele recunosc și acceptă importanța rădăcinii.

VARIANTA DIGITALĂ

Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme și simulări. Activitățile multimedia interactive de învățare (AMII) aduc un plus de valoare cognitivă.

Paginile din manual pot fi vizionate pe desktop, laptop, tabletă, telefon, oferind o experiență excelentă de navigare. Navigarea în varianta digitală permite parcurgerea manualului și revenirea la activitatea de învățare precedentă.

BUTOANE FOLOSITE ÎN VARIANTA DIGITALĂ

AJUTOR deschide ghidul de utilizare a manualului digital.

CUPRINS deschide cuprinsul manualului digital și permite deschiderea de conținuturi/lecții. permit parcurgerea manualului și deschiderea unei anumite pagini.

câte un enunț în care substantivele frunzele și, respectiv, rădăcina să îndeplinească funcția sintactică de subiect.

20. Redactează o scrisoare, de 70-100 de cuvinte, adresată bunicii tale, care se află în alt oraș, în care să incluzi o secvență explicativă, apelând la cunoștințele acumulate în cadrul unității Din înțelepciunea lumii

Sugestie: poți insera o rețetă cu prăjitura ta preferată.

21. Imaginează-ți că ești frunza din fabulă și trebuie să formulezi un discurs de mulțumire adresat rădăcinii pentru ajutorul dat.

22. Scrie un text narativ, de 100-150 de cuvinte, în care prezinți rolul

„rădăcinii” în viața oamenilor, valorificând și textul dat. Inserează în textul tău o secvență explicativă. În redactare, vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată;

◗ să ai un conținut adecvat cerinței;

◗ să integrezi secvența explicativă; ◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație;

◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.

111

• CĂLĂTORII LITERARE EVALUARE

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte)

M-am dus la Stardi, care locuiește peste drum de școală și, văzându-i biblioteca, am simțit că sunt ros de invidie.

El nu e câtuși de puțin bogat și nu-și poate cumpăra multe cărți dar păstrează cu foarte multă grijă, atât cărțile de școală, cât și pe cele dăruite de părinții lui, iar toți banii primiți îi pune deoparte și îi cheltuiește la librărie în felul acesta și-a alcătuit o mică bibliotecă. Când tatăl său a văzut că el are slăbiciune pentru cărți, i-a cumpărat o etajeră frumoasă de lemn de nuc cu o perdeluță verde și i-a dat la legat aproape toate volumele în culorile care îi plăceau băiatului Așa că acum micul Stardi trage de un cordonaș perdeluța se dă la o parte și se pot vedea trei rânduri de cărți în toate culorile, așezate toate într-o ordine desăvârșită, lucioase, cu titlurile aurite pe margine; cărți de povestiri, de călătorii, de poezii, ba chiar și ilustrate. Stardi se pricepe de minune să combine culorile: pune volumele albe lângă cele roșii, pe cele galbene lângă cele negre, pe cele albastre lângă cele albe, ca să se poată vedea de departe și să aibă un aspect frumos Îi place să le mai schimbe și locul, din când în când. Are și catalog. E ca un bibliotecar. Tot timpul se învârtește în jurul cărților, le șterge de praf, le răsfoiește, le cercetează legătura. […] Pentru el, când cumpără o carte nouă, este o sărbătoare să-și treacă mâna peste ea ca o mângâiere, să o pună la loc, și să o reia apoi ca s-o privească din nou pe toate părțile și să aibă grijă de ea ca o comoară. […] (Edmondo de Amicis, Cuore, inimă de copil

A. Înțelegerea textului 1. Precizează tipul naratorului, justificând cu o secvență din text. 6 puncte

2. Notează, din text, două repere spațiale. 6 puncte 3. Pasiunea lui Stardi o reprezintă: 6 puncte a. călătoriile; b. cărțile; c. jocurile. 4. Transcrie, din text, un tipar textual narativ și unul descriptiv. 6 puncte 5. Explică, în cel mult treizeci de cuvinte, semnificația secvenței: Pentru el, când cumpără o carte nouă, este o sărbătoare să-și treacă mâna peste ea ca o mângâiere. 6 puncte B. Elemente de construcție a comunicării 6. Precizează funcția sintactică a cuvintelor marcate pe text. 6 puncte 7. Menționează tipul circumstanțialelor subliniate pe text și partea de vorbire prin care sunt exprimate. 6 puncte 8. Indică tipul adverbelor deoparte și apoi 6 puncte 9. Precizează gradul de comparație al adverbului departe din text, apoi formulează două enunțuri în care acesta să fie la două grade de comparație diferite, pe care le vei preciza. 6 puncte 10. Alcătuiește câte un enunț în care cuvântul carte să aibă următoarele funcții sintactice: complement indirect, complement prepozițional. 6 puncte II. Redactează un text narativ, de 15-20 de rânduri, în care să narezi, la persoana a III-a, o întâmplare petrecută în lumea cărților.

Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului

166

AMII ANIMAT

 cuprinde animații sau filme, activități care se găsesc în partea de jos a paginii. Pentru vizionare, se activează butonul

Redă ( ).

 cuprinde desene, fotografii, simboluri, informații suplimentare care se derulează cu ajutorul butoanelor de navigare.

AMII INTERACTIV

 cuprinde exerciții de alegere duală, de alegere multiplă, de asociere, de completare, de ordonare situate în partea de jos a paginii.

 butoanele de validare sunt: Resetează (care aduce exercițiul la starea lui inițială) și Verifică (prin care se verifică rezolvarea).

 utilizatorul are la dispoziție trei încercări de a răspunde corect, după care răspunsul corect este afișat automat.

Texte-suport Texte-suport Exerciții recapitulative

Edmondo de Amicis (1846–1908)

a fost un scriitor, jurnalist și pedagog italian. Literatura sa are o tematică socială și educativă. Pe lângă cărțile de călătorii, scenetele din viața militară și poezii, Edmondo de Amicis a scris și cărți pentru copii. Cea mai cunoscută este Cuore, inimă de copil, publicată în 1886, carte care i-a adus succesul internațional.

RECAPITULARE INIȚIALĂ 1

Gândește creativ!

1. Imaginează-ți că ghiozdanul tău este gol. Ce ți-ar plăcea să pui în el în prima zi de școală? Scrie în caiet răspunsuri cât mai creative!

2. Cu siguranță că în prima zi de școală ai trăit anumite stări afective. Alege emoțiile sugerate de imaginile de mai jos și numește-le.

Citește cu atenție textul următor, apoi rezolvă cerințele propuse.

OCTOMBRIE

Întâia zi de școală

Luni, 17.

Azi e întâia zi de școală! Ca un vis au trecut la țară, cele trei luni de vacanță! Mama m-a dus azi- dimineață la școala Baretti, ca să mă înscrie în clasa a III-a primară; mi- era gândul tot la țară și mă duceam la școală cu inima rea. Pe toate ulițele mișunau copii; cele două librării erau pline de părinți, care cumpărau: ghiozdane, caiete, condeie, iar în fața școlii se grămădise atâta lume, încât portarul și polițistul abia puteau să țină orânduială la poartă. Pe când stam lângă poartă, simții că-mi pune cineva mâna pe umăr; era profesorul meu din clasa a II-a, cel cu părul roșu și zbârlit, vesel, ca de obicei. El îmi spuse:

— Vasăzică, Enrico, iată-ne despărțiți pentru totdeauna!

Lucrul acesta-l știam și eu, dar cuvintele lui tot mă întristară. Pătrunserăm cu greu. Domni, doamne, femei din popor, meșteșugari, ofițeri, bunici, servitoare: fiecare cu câte un copil de mână și cu certificatele de promovare în cealaltă, umpleau sala și scara, făcând atâta zgomot încât părea că intrau la teatru. Revăzui cu plăcere sala cea mare din etajul de jos, cu ușile celor șapte clase, unde-mi petrecusem cei dintâi trei ani de școală. Era gloată mare. Profesoarele treceau în sus și în jos. Profesoara mea din clasa I superioară mă salută din ușa clasei sale și-mi zise:

— Enrico, tu mergi acum la etajul de sus. N-am să te mai văd nici măcar trecând!

Și se uită la mine cu întristare.

(Edmondo de Amicis, Cuore, inimă de copil)

Gândește creativ!

În textul dat, naratorul își exprimă gândurile și sentimentele în legătură cu momentul începerii școlii. Acum este rândul tău să menționezi cum a fost prima zi de școală pentru tine. Dar nu oricum, ci printr-un desen în care să reprezinți această zi. Pune în desenul tău persoane întâlnite, obiecte deținute, emoții trăite, un simbol și… un gând de început! Fii cât mai creativ!

A. Înțelegerea textului

1. Notează, din textul dat, un indice de timp și unul de spațiu.

2. Menționează o temă și un cuvânt-cheie din text.

3. Completează, în caiet, spațiile libere cu informațiile din textul dat:

a. Școala începe în data de … .

b. Numele băiatului care merge la școală este … .

c. Copilul învață la Școala … .

d. Librăriile erau pline de .

4. Transcrie, din text, o comparație.

5. Formulează o idee principală din text.

6. Explică, într-un enunț, de ce băiatul se ducea la școală cu inima rea.

B. Elemente de construcție a comunicării

1. Desparte în silabe cuvintele: vacanța, dimineață, teatru, precizând pentru fiecare numărul de silabe.

2. Indică numărul de litere și de sunete din cuvintele: duceam, ghiozdane, certificate, mergi.

3. Precizează vocalele și semivocalele din cuvântul caiete.

4. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele evidențiate cu albastru în text.

5. Notează, din text, trei cuvinte care fac parte din câmpul lexical al școlii.

6. Transcrie, din text, un enunț asertiv și unul exclamativ.

7. Transformă enunțul exclamativ de la exercițiul anterior în enunț interogativ.

8. Indică timpul următoarelor verbe din text: ai fost, treceam, ai să vezi.

Fii creativ!

Alcătuiește un text de 100–120 de cuvinte, sub forma unei pagini de jurnal, în care să-ți exprimi impresiile și sentimentele referitoare la începutul de an școlar.

În textul tău vei folosi și o scurtă secvență descriptivă. În redactarea textului, vei avea în vedere:

◗ să respecți convențiile acestui tip de text;

◗ să prezinți impresiile și sentimentele referitoare la prima zi de școală;

◗ să introduci o secvență descriptivă;

◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație, precum și regulile de așezare în pagină.

Reamintește-ți

Pagina de jurnal

◗ Se notează ziua și data redactării paginii de jurnal.

◗ Se folosesc formule de adresare tipice, precum: Dragă Jurnalule, Dragul meu Jurnal etc.

◗ Într-un jurnal se consemnează experiențe personale.

◗ Se prezintă evenimente ce țin de realitate.

◗ Nararea evenimentelor se realizează la persoana I.

◗ Se utilizează verbe la prezent și la perfect compus.

◗ Se prezintă emoțiile, stările trăite pe parcursul perioadei consemnate.

Citește cu atenție textul de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor propuse.

Într-o zi pe când lucram În grădină, pe sub geam, Îngrijind un trandafir, Văd că intră-un musafir:

Era mic c-abia-l vedeai, Dar cu mustăți ditamai; Încăpea printre uluci, Dar avea blănița-n dungi;

Ba să vezi și să te bucuri

Sărea-n aer după fluturi

Și știa chiar să se joace

Cu câteva ghemotoace.

Oare, ce-ați fi făcut voi Cu-acest musafir de soi?

Eu oaspetele important L-am tratat cu lapte cald;

◗ Îți amintește fragmentul de un eveniment/o întâmplare din lumea reală? Dacă da, spune la ce te-ai gândit.

◗ Transpune în desen o secvență sau un element din text.

Și-ntr-un capăt, dintr-o dungă Îi creștea o coadă lungă;

Era numai cât o floare, Dar avea patru picioare; Ochii-albaștri îi clipeau Și știa să zică „miau”.

A. Înțelegerea textului

Ca să-l conving să rămână, I-am dat și-un pic de smântână;

Și, pentru că era mic, L-am botezat Arpagic

(Ana Blandiana, Într-o zi pe când lucram)

1. Răspunde, în scris, la următoarele întrebări:

a. Care este spațiul întâmplării?

b. Cine pătrunde în grădină?

c. Ce știa să facă musafirul?

d. Ce nume primește pisoiul?

2. Transcrie din text un vers în care este menționată o trăsătură fizică a lui Arpagic.

Fii creativ!

Transpune textul dat într-o bandă desenată.

3. Dă un răspuns la întrebarea adresată în text: Oare, ce-ați fi făcut voi/ Cu-acest musafir de soi?

4. Explică, într-un enunț, de ce pisoiul primește numele Arpagic.

B. Elemente de construcție a comunicării

1. Transcrie, din text, două cuvinte în care numărul literelor este mai mare decât numărul sunetelor.

2. Alcătuiește câte un enunț în care cuvintele evidențiate în text să aibă alt sens.

3. Notează, din text, o prepoziție, un substantiv propriu, un substantiv comun articulat hotărât și un pronume personal, formă accentuată.

4. Identifică în text un adjectiv. Alcătuiește apoi enunțuri în care acesta să fie la două grade de comparație diferite de cel din text, pe care le vei menționa.

5. Scrie câte un enunț în care substantivul musafir să fie, pe rând, subiect, respectiv atribut.

UNITATEA 1 LUMEA DE ACASĂ

LECTURĂ

◗ Textul narativ literar în proză

◗ Textul narativ literar. Acțiune. Timp. Spațiu

◗ Narațiunea la persoana I. Autor. Narator. Personaje

◗ Textul narativ literar. Aprofundare

◗ Text auxiliar

COMUNICARE ORALĂ

◗ Contextul de comunicare: locul și momentul interacțiunii, relația dintre interlocutori

REDACTARE

◗ Tipare textuale de structurare a ideilor. Tiparul textual narativ

◗ Redactarea unui text narativ la persoana I. Etapele scrierii

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

◗ Cuvântul: formă și sens. Sensurile cuvintelor

◗ Sinonime. Antonime

◗ Omonime. Cuvinte polisemantice

◗ Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat

◗ Despărțirea în silabe

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

◗ Valori etice în legendele popoarelor

PROIECT TEMATIC RECAPITULARE EVALUARE

Prelectură

Textul narativ literar în proză

1. Asociază cuvântului acasă:

un obiect

o emoție

2. Ce înseamnă pentru tine acasă? Dă un răspuns cât mai original.

TEXT DE BAZĂ

Lectură

Urmărește videoclipul de mai jos și notează pe caiet trei elemente care ți-au reținut atenția:

https://youtu.be/iOtoFDkvzCY

După ce ai pătruns vizual în lumea scriitorului Ion Creangă, citește un fragment din Amintiri din copilărie.

Ion Creangă (1837–1889)

a fost scriitor, povestitor, diacon și învățător.

Opera lui Ion Creangă nu este vastă, dar are o valoare inestimabilă. A scris romanul autobiografic Amintiri din copilărie, povești (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Povestea lui Harap-Alb etc.) și povestiri (Moș Ion Roată și Unirea, Moș Ion Roată și Cuza Vodă, Acul și barosul, Cinci pâni, Povestea unui om leneș etc.).

acasă

Amintiri din copilărie de Ion

Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei 1 la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul 2 vetrei cel humuit 3, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca 4 și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!

Și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații și surorile îmi erau sănătoși, și casa ne era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor5 erau de-a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea!

Și eu eram vesel ca vremea cea bună și sturlubatic și copilăros ca vântul în tulburarea sa.

Și mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: „Ieși, copile cu părul bălan, afară și râde la soare, doar s-a îndrepta vremea” și vremea se îndrepta după râsul meu…

Creangă

Știa, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care și ea cu adevărat că știa a face multe și mari minunății: alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușii; închega apa numai cu două picioare de vacă, de se încrucea lumea de mirare; bătea pământul, sau peretele, sau vrun lemn, de care mă păleam la cap, la mână sau la picior, zicând: „Na, na!”, și îndată-mi trecea durerea… când vuia în sobă tăciunele aprins, care se zice că făce a vânt și vreme rea, sau când țiuia tăciunele, despre care se zice că te vorbește cineva de rău, mama îl mustra acolo, în vatra focului, și-l buchisa cu cleștele, să se mai potolească dușmanul […] Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi-aduc aminte […] Și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat. Iar înțelepciunea de la Dumnezeu, când vine vremea de a pricepe omul ce-i bine și ce-i rău.

Dar vremea trecea cu amăgele, și eu creșteam pe nesimțite, și tot alte gânduri îmi zburau prin cap, și alte plăceri mi se deșteptau în suflet, și, în loc de înțelepciune, mă făceam tot mai neastâmpărat, și dorul meu era acum nemărginit […]

Însă vai de omul care se ia pe gânduri! Uite cum te trage pe furiș apa la adânc, și din veselia cea mai mare cazi deodată în urâcioasa întristare!

Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă și nevinovată. Și, drept vorbind, acesta-i adevărul.

Ce-i pasă copilului când mama și tata se gândesc la neajunsurile vieții, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat pe bățul său, gândește că se află călare pe un cal de cei mai strașnici, pe care aleargă, cu voie bună, și-l bate cu biciul și-l strunește cu tot dinadinsul, și răcnește la el din toată inima, de-ți ia auzul; și de cade jos, crede că l-a trântit calul, și pe băț își descarcă mânia în toată puterea cuvântului…

Așa eram eu la vârsta cea fericită, și așa cred că au fost toți copiii, de când îi lumea asta și pământul, măcar să zică cine ce-a zice.

Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte oleacă ziua, să se odihnească, noi, băieții, tocmai atunci ridicam casa în slavă. Când venea tata noaptea de la pădure din Dumesnicu, înghețat de frig și plin de promoroacă, noi îl speriam sărindu-i în spate pe întuneric. Și el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând: „tâta mare!”

și ne săruta mereu pe fiecare. […]

— Ia lasă-i și tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură și ei de venirea mea, zicea tata, dându-ne huța. Ce le pasă? Lemne la trunchi sunt; slănină și făină în pod este de-a volna6; brânză în putină, asemene; curechi 7 în poloboc8, slavă Domnului! Numai de-ar fi sănătoși să mănânce și să se joace acum, cât îs mititei; că le-a trece lor zburdăciunea când or fi mai mari și i-or lua grijile înainte; nu te teme, că n-or scăpa de asta. Ș-apoi nu știi că este-o vorbă: „Dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă; și dacă-i popă, să citească…”

— Ție, omule, zise mama, așa ți-i a zice, că nu șezi cu dânșii în casă toată ziulica, să-ți scoată peri albi […] De-ar mai veni vara, să se mai joace și pe-afară, că

Dicționar

1 motocei (s. m.) – moț; ciucure, canaf.

2 prichici (popular) (s. n.) –margine îngustă, ieșită în afară, în formă de poliță, la horn, la cuptor sau la vatra țărănească.

3 a humui (regional) – a unge, a lipi, a da cu humă.

4 de-a mijoarca (expresie) –joc de copii în care unul stă cu ochii închiși până se ascund ceilalți, apoi îi caută; de-a v-ați ascunselea.

5 megieș (popular) (s. m.) –vecin.

6 de-a volna (regional) – de ajuns.

7 curechi (s. m.) – varză.

8 poloboc (s. n.) – butoi.

9 a se drâmboi (vb.) – a-și manifesta supărarea, mânia; a boci în gura mare.

Curiozități literare

 Muzeul „Ion Creangă” din Iași (Bojdeuca) este primul muzeu literar din România, inaugurat la 15 aprilie 1918.

 Poveștile și Amintirile din copilărie au fost scrise în căsuța numită de scriitor bojdeucă.

 În vara și în toamna anului 1876, a locuit aici și Mihai Eminescu, bunul prieten al lui Creangă.

 În bojdeucă sunt păstrate o parte dintre obiectele scriitorului: călimara de scris cu ștergătorul de penițe, sfeșnice, vase, tablouri, o icoană adusă din casa bunicului său, David Creangă, cărți și manuale de școală ale autorului.

m-am săturat de ei ca de mere pădurețe! Câte drăcării le vin în cap, toate le fac. Când începe a toca la biserică, Zahei al tău cel cuminte fuga și el afară și începe a toca în stative, de pârâie pereții casei și duduie fereștile. Iar stropșitul de Ion, cu talanca de la oi, cu cleștele și cu vătrarul, face o hodorogeală și un tărăboi, de-ți ia auzul. Apoi își pun câte-o țoală în spate și câte-un coif de hârtie în cap și cântă aleluia și Doamne miluiește, popa prinde pește, de te scot din casă. Și asta în toate zilele de câte două-trei ori, de-ți vine, câteodată, să-i coșești în bătaie, dac-ai sta să te potrivești lor.

— Poi dă, măi femeie, tot ești tu bisericoasă, de s-a dus vestea; încaltea ți-au făcut și băieții biserică aici pe loc, după cheful tău, măcar că-ți intră biserica în casă, de departe ce-i… De-amu puneți-vă pe făcut privigheri de toată noaptea și parascovenii câte vă place, măi băieți; dacă vi-i voia să vă dea mă-ta în toate zilele numai colaci de cei unși cu miere de la „Patruzeci de sfinți” și colivă cu miez de nucă.

— Ei, apoi! minte ai, omule? Mă miram eu, de ce-s și ei așa de cuminți, mititeii; că tu le dai nas și le ții hangul. Ia privește-i cum stau toți treji și se uită țintă în ochii noștri, parcă au de gând să ne zugrăvească. Ian să-i fi sculat la treabă, ș-apoi să-i vezi cum se codesc, se drâmboiesc9 și se sclifosesc, zise mama. Și după ce ne culcam cu toții, noi, băieții, ca băieții, ne luam la hârjoană, și nu puteam adormi de incuri […] Și tata, săturându-se câteodată de atâta hălăgie, zicea mamei:

— Ei, taci, taci! ajungă-ți de-amu, herghelie! Știu că doar nu-s babe, să chirotească din picioare! […]

A doua zi dis-dimineață le începeam din capăt […] Și câte nu ne venea în cap, și câte nu făceam cu vârf și îndesate, mi-aduc aminte de parcă acum mi se întâmplă. Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește capul, bade Ioane.

Postlectură

1. De ce anume îți amintește fragmentul citit?

2. Numește emoțiile pe care ți le-a provocat lectura textului. Completează în caiet un tabel asemănător celui de mai jos, argumentând fiecare emoție cu fragmentul adecvat.

Emoția

3. Care este tema textului? Rescrie în caiet variantele corecte: a. școala; b. familia; c. prietenia; d. copilăria; e. jocul.

Fragmentul

4. Indică forma literară a cuvintelor: șfară, nourii, vrun, făce, asemene, șezi, poi, hălăgie, ian.

5. Consultă Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) și găsește sinonime contextuale pentru cuvintele: horn, păleam, vuia, mustra, a buchisi, oleacă, ostenit, sturlubatic, tărăboi.

Textul narativ literar

Acțiune, timp și spațiu

În lumea textului

1. Delimitează textul în fragmente.

2. Formulează ideile principale pentru fiecare fragment delimitat.

3. Transcrie din text cuvintele referitoare la spațiul în care se petrec evenimentele.

4. Recitește primul alineat și desenează spațiul acțiunii, evidențiind un element care aparține acestuia.

5. Transcrie în caiet cuvintele/grupurile de cuvinte care te ajută să fixezi temporal acțiunea.

Reține!

Termenul narativ provine din francezul narration, care înseamnă povestire.

Narațiunea poate fi în proză și în versuri.

Textul narativ este un text în care sunt prezentate întâmplări sau evenimente într-o succesiune logică și temporală.

Un text narativ se recunoaște după următoarele trăsături:

◗ evenimentele prezentate au legătură între ele și urmează o succesiune cronologică.

◗ acțiunea (totalitatea întâmplărilor) este fixată spațio-temporal prin indicii specifici. Indicii spațiali presupun prezentarea spațiului (locului) unde se desfășoară acțiunea. Indicii temporali fac trimitere la timpul principal al acțiunii sau la alte momente secundare.

◗ la acțiune participă personaje cu rol diferit în derularea evenimentelor.

Aplică!

1. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect:

A. Evenimentele relatate în text au loc:

a. în perioada maturității;

b. la vârsta copilăriei;

c. la bătrânețe.

B. Locul în care se derulează întâmplările este:

a. Dumesnicu;

b. la biserică;

c. în casa părintească din Humulești.

C. Năzdrăvăniile copiilor, menționate de mamă, se petrec:

a. vara;

b. toamna;

c. iarna.

2. Metoda cadranelor. Trasează în caiet cadranele de mai jos, apoi recitește textul pentru a putea răspunde cerințelor din fiecare cadran. Pe parcursul activității, poți colabora, poți cere sfaturi și îndrumări profesorului. La final, confruntă rezultatele tale cu ale colegilor.

1. Menționează caracteristicile spațiului în care locuiește Nică.

2. Numește obiectele prezente în spațiul acțiunii.

3. Precizează ce stare îți transmite spațiul în care locuiește Nică și justifică într-un enunț.

4. Redă prin desen o secvență în care este prezent spațiul acțiunii.

3. Desenează casetele de mai jos în caiet sau pe o coală albă și completează-le cu deosebirile pe care le observi între spațiul menționat în text și spațiul în care locuiești tu.

Spațiul acțiunii textului Spațiul personal

Narațiunea la persoana I Autor. Narator. Personaje

În lumea textului

1. Menționează autorul textului.

2. Cine relatează întâmplările?

3. La ce persoană sunt relatate întâmplările?

4. Care sunt personajele textului? Ce rol au acestea în derularea evenimentelor?

5. Cui se adresează textul?

Explozia stelară (starbursting) este o metodă activ-participativă care stimulează creativitatea individuală și de grup. Presupune organizarea clasei de elevi într-un grup și stimulează crearea de întrebări ce au legătură cu tema dezbătută.

6. Poți formula și alte întrebări pe baza textului, ajutându-te de metoda Explozia stelară.

UNDE?

CINE? DE CE?

CE?

Instanțele comunicării narative sunt: autorul, naratorul și personajele.

Autorul → persoana reală care imaginează și scrie un text literar;

→ se afla în afara textului;

→ el concepe acțiunea, mesajul și personajele.

Naratorul → este o „voce” căreia autorul îi desemnează rolul de a nara, de a povesti întâmplările, de a descrie locurile și de a prezenta personajele.

→ poate prezenta evenimentele la persoana I sau la persoana a III-a.

→ atunci când relatează la persoana I, naratorul este și personaj, fiind un narator subiectiv (prezintă totul conform propriei viziuni). În această situație, narațiunea se realizează la persoana I.

→ când relatarea se realizează la persoana a III-a, naratorul este obiectiv, neimplicat în evenimente, el este asemenea unui observator.

Personajele → reprezintă construcții imaginare ce există doar în lumea ficțiunii; ele joacă rolul imaginat de autor.

→ personajele pot fi atât ființe umane, cât și ființe necuvântătoare, obiecte, fenomene ale naturii.

În funcție de rolul avut, personajul poate fi:

◗ principal – participă la toate momentele acțiunii, în jurul lui oscilează evenimentele și în funcție de el se manifestă celelalte personaje;

– este cel mai important în text și cel mai bine evidențiat;

◗ secundar – are un rol mai puțin important decât personajul principal;

◗ episodic – apare într-unul, cel mult în două secvențe/momente ale acțiunii;

◗ figurant – nu participă efectiv la acțiune, dar este menționat de narator sau de celelalte personaje.

În funcție de numărul indivizilor care participă la acțiune, personajul poate fi:

◗ individual – o singură persoană, o singură ființă;

◗ colectiv – reprezintă un grup de ființe care acționează ca un singur individ (de exemplu, elevii dintr-o clasă etc.).

Aplică!

1. Numește trei autori ale căror volume le ai în biblioteca personală sau ale căror cărți ai vrea să le citești.

2. Imaginează-ți că ai participat la momentul lansării cărții Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, eveniment la care participă însuși autorul. Ai posibilitatea de a-i adresa trei întrebări. Care ar fi acestea? Scrie-le în caiet.

Fii creativ!

Cvintetul. Scrie o poezie din cinci versuri care să facă referire la personajul Ion/Nică, ținând cont de precizările de mai jos.

◗ Primul vers este un singur cuvânt-cheie (substantiv).

◗ Al doilea vers este format din două adjective care descriu personajul.

◗ Al treilea vers este format din trei verbe care să facă referire la personaj.

◗ Al patrulea vers este format din patru cuvinte și exprimă păreri, sentimente față de personaj.

◗ Al cincilea vers este un cuvânt care exprimă esența problemei/sinteza despre subiect (valoare morală definitorie).

4. Răspunde în caiet la fiecare dintre următoarele cerințe care vizează personajele textului:

a. Ce tip de narator există în text? Justifică printr-o secvență.

b. Cine este personajul principal al textului Amintiri din copilărie, de Ion Creangă?

c. Ce fel de personaj este mama?

d. De ce copilul consideră că mama era „plină de minunății”?

e. Notează două trăsături fizice și trei trăsături morale ale lui Nică.

5. Scrie în caiet dacă următoarele afirmații sunt adevărate (A) sau false (F).

a. Copiii joacă în casă diferite jocuri.

b. La vârsta copilăriei, copilul este plin de imaginație.

c. Copiii sunt întristați de venirea tatălui. A F

d. Tatăl consideră că orice copil trebuie să se joace. A F

e. Copiii nu pot adormi din cauza râsului. A F

6. Naratorul precizează: Și câte nu ne venea în cap, și câte nu făceam cu vârf

și îndesate, mi-aduc aminte de parcă acum mi se întâmplă. Tu îți amintești o întâmplare mai îndepărtată, trăită alături de unul dintre membrii familiei? Dacă da, relatează-o și colegilor. O poți prezenta și printr-un desen.

7. Asociază, pe baza textului, elementele din cele două coloane. Rescrie în caiet asocierile corecte.

 Autor al textului

 Naratorul

 Personaj principal

 Personaj colectiv

 Personaj secundar

 Nică

 tatăl

 copiii

 mama

 Ion Creangă

Textul narativ literar în proză

Aprofundare

În lumea textului

1. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect.

A. Sensul construcției subliniate în secvența: erau de-a pururea în petrecere cu noi este:

a. niciodată; b. deseori; c. pentru totdeauna; d. uneori.

B. Sinonimul contextual al construcției subliniate din secvența: face o hodorogeală și un tărăboi, de-ți ia auzul este în varianta:

a. te sperie; b. te atenționează; c. te alarmează; d. te asurzește.

2. Ținând cont de informațiile din textul-suport, de ce crezi că mama este în centrul amintirilor?

3. Menționează care sunt, în viziunea naratorului, avantajele perioadei copilăriei. Tu ce crezi?

LECTURĂ

4. Cum se comportă tatăl față de copii, atunci când se întoarce acasă? Ești de acord cu această atitudine? Justifică!

5. Precizează motivele pentru care naratorul afirmă că-i saltă inima de bucurie.

6. Scrie, într-un enunț, o idee care ți-a atras atenția din text. Justifică alegerea.

7. Realizează în caiet harta textului Amintiri din copilărie, de Ion Creangă.

IDEI TIP DE TEXT

SEMNIFICATIVE DIN TEXT

TITLUL ȘI AUTORUL

8. Formulează în caiet patru întrebări referitoare la textul citat, astfel încât colegii tăi să poată da răspunsurile indicate în coloana din dreapta.

Întrebare

Răspuns: Da/Nu

9. Explică, în două trei enunțuri, semnificația secvenței următoare: Dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă; și dacă-i popă, să citească… .

10. Completează în caiet diagrama Venn. Scrie asemănările și deosebirile dintre lumea textului extras din Amintiri din copilărie de Ion Creangă și lumea ta de acasă.

Lumea de acasă a lui Nică

Lumea mea de acasă deosebiri deosebiri

asemănări

Lucrați în echipă!

Realizați în clasă un cub din carton pe ale cărui fețe scrieți șase sarcini: Descrieți, Comparați, Asociați, Analizați, Aplicați, Argumentați. Formați echipe de 4–5 elevi. Fiecare echipă va alege, prin aruncarea cubului, una dintre cele șase sarcini.

1. Descrieți casa lui Nică, așa cum vă aduceți aminte de ea din fragmentul citit.

2. Comparați copilăria lui Nică, personajul din Amintiri din copilărie, cu a voastră! Ce asemănări și deosebiri observați?

3. Asociați textul Amintiri din copilărie de Ion Creangă cu un alt text literar citit, având în vedere o asemănare.

4. Analizați comportamentul mamei față de copii.

5. Aplicați! Considerați copilăria o perioadă fără griji? Justificați într-un text de maximum cinci rânduri.

6. Argumentați că textul citit este o narațiune la persoana I.

11. Ce ai schimba în conținutul fragmentului? De ce? Alcătuiește un text, de cel mult zece rânduri, în care să rescrii conform propriei viziuni secvența pe care ai modifica-o.

Portofoliu

Alege una dintre temele de mai jos. Rezolvă cerința pe o coală A4 și include-o în portofoliul personal.

◗ Realizează, îmbinând textul cu imaginea, arborele genealogic al familiei tale. Notează pentru fiecare membru câte o trăsătură fizică sau morală. Poți alege unul dintre modelele de mai jos sau poți crea tu unul.

Descrieți

◗ Alcătuiește un album al familiei tale, care să conțină imagini ce surprind momente memorabile, locuri, pasiuni și persoane din familia ta.

Asociați Comparați

TEXT AUXILIAR

Prelectură

1. Descrie, prin trei obiecte, un loc drag, de care te leagă multe amintiri.

2. Exista în acest loc o persoană, care ți-a „aprins” imaginația și ți-a declanșat dorința de a face un lucru neobișnuit? Dacă da, spune despre cine este vorba și ce anume ai plănuit.

Lectură

Teutobochus

de Anatole France

Cine a crescut, de mic copil, pe splaiurile Parisului, în fața Muzeului Luvru și a Grădinilor Tuileries, aproape de Palatul Mazarin, pe malul glorios al Senei, care curge între turnurile, foișoarele și clopotnițele bătrânului Paris, greu îmi vine să-mi închipui că ar putea rămâne sărac cu duhul. Acolo, […] în prăvălioarele librarilor, anticarilor și negustorilor de stampe1, se găsesc cu nemiluita cele mai frumoase lucruri de artă și cele mai căutate mărturii ale trecutului. […]

Pe vremea copilăriei mele, mai mult decât acum, piața aceasta a curiozităților era înzestrată din belșug cu mobile și stampe vechi, tablouri și cărți de demult, mescioare sculptate pentru vaze, vaze înflorate din porțelan de China, obiecte smălțuite, faianțe ornamentale. […] Aceste lucruri plăcute erau oferite amatorilor rafinați și pricepuți, care nu veneau încă în concurență cu agenții de schimb și cu actrițele. Fontanet și cu mine ne obișnuisem de multă vreme cu ele, încă de pe când purtam gulere mari, brodate, pantaloni scurți și pulpele goale.

Fontanet locuia în colțul străzii Bonaparte, unde tatăl lui avea cabinetul de avocat. Apartamentul părinților mei era lipit de una din laturile hotelului Chimay. Eu și Fontanet eram și vecini, și prieteni. Ducându-ne împreună, în zilele de vacanță, să ne jucăm în Grădina Tuileries, treceam pe acest doct splai Voltaire, și, acolo, umblând cu un cerc în mână și o minge în buzunar, ne uitam în dughenele2 acelea întocmai ca și domnii bătrâni și ne făceam, în felul nostru, diferite păreri asupra tuturor aceste lucruri ciudate, care veneau din trecut, dinspre misteriosul trecut.

Ei, da, hoinăream, frunzăream cărți vechi, ne uitam la poze.

Și ne interesau foarte mult. Dar Fontanet, trebuie s-o spun, nu avea, ca mine, respect pentru toate vechiturile astea. El râdea de anticele gulere de ofițeri și de sfinții episcopi cu nasul julit. […]

Mă mai deosebeam de Fontanet prin aceea că eram înclinat să admir ceea ce nu înțelegeam. Adoram cărțile de farmece și totul, sau aproape totul, era pentru mine asemenea unei cărți de farmece. Fontanet, dimpotrivă, nu simțea plăcere să se uite la un lucru decât dacă știa că folosește la ceva. […] Dugheana armurierului ne interesa și pe unul și pe celălalt. Când îl vedeam, în mijlocul suliței, al scuturilor și al platoșelor, pe domnul Petit-Prêtre, îmbrăcat într-un șorț de serj 3 verde, cum se ducea, șchiopătând ca Vulcan, până în

Anatole France (1844–1924) a fost un scriitor francez și laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1921. Una dintre cele mai cunoscute opere ale sale este Cartea prietenului meu din care este extras și fragmentul dat. Volumul descrie primii 20 de ani ai naratorului și, cu lectura lui, pătrundem în amintirile referitoare la universul copilăriei, cu fricile copilului, afecțiunile acestuia, căldura familiei sale, cu valorile morale care se dezvăluie treptat cititorului.

Muzeul Luvru

Dicționar

1 stampă (s. f.) – imagine imprimată după un desen gravat pe o placă de cupru sau de lemn; gravură.

2 dugheană (s. f.) – prăvălie mică, sărăcăcioasă.

3 serj (s. n.) – țesătură de mătase (amestecată cu bumbac) cu firul în diagonală, folosită pentru căptușit haine.

Știați că...?

Teutobochus a fost un uriaș legendar și rege al teutonilor. Se crede că scheletul său a fost descoperit în Franța în 1613. În urma cercetărilor, s-a stabilit că acesta aparținea unui om înalt de 25 de picioare (peste 7 metri și jumătate), cu vârsta de aproximativ 30 de ani. Descoperirea a provocat multă agitație, iar presupusul schelet al lui Teutobochus a constituit mult timp unul dintre elementele de interes de la Muzeul de Istorie Naturală din Paris.

Postlectură

fundul atelierului ca să ia o sabie străveche pe care o punea apoi pe masa de lucru și o strângea într-o menghină de fier pentru a-i lustrui lama și a-i repara mânerul, aveam siguranța că participam la un spectacol grandios; domnul Petit-Prêtre mi se părea de o sută de coți. Stăteam muți, lipiți de geam. Ochii negri ai lui Fontanet străluceau, iar obrazul lui brun și fin se însuflețea.

Seara, amintirea aceasta ne aprindea imaginația și mii de proiecte entuziaste încolțeau în capetele noastre.

Fontanet îmi spusese odată:

— Ce-ar fi dacă am luat niște carton și o bucată de staniol din cel cu care se învelește ciocolata și ne-am făuri niște arme ca acelea ale lui Petit-Prêtre!…

Ideea era frumoasă. Dar n-am reușit s-o realizăm cum trebuie. Am făcut o cască, pe care Fontanet a luat-o drept bonetă de magician.

Atunci i-am spus:

— Dacă am fonda un muzeu!…

Minunată idee! Dar, pentru moment, nu aveam de pus în muzeul nostru decât vreo cincizeci de bile și vreo duzină de sfârleze.

Deodată, lui Fontanet îi trecu prin minte o nouă trăsnaie. Strigă:

— Hai să compunem o „Istorie a Franței”, cu toate amănuntele, în cincizeci de volume.

Propunerea asta mă încântă și o primii bătând din palme și cu țipete de bucurie. Căzurăm de acord s-o începem a doua zi dimineață, deși aveam de învățat o pagină din „De Viris”.

— Cu toate amănuntele! repetă Fontanet. Trebuie să punem toate amănuntele!

Tocmai așa înțelegeam și eu. Cu toate amănuntele!

După ce am fost trimis la culcare, un sfert de oră și mai bine, n-am putut adormi, atât eram de frământat la gândul sublim al unei „Istorii a Franței” în cincizeci de volume, cu toate amănuntele.

Am și început această istorie. Drept să vă spun, nu mai știu de ce am început-o cu regele Teutobochus. Dar așa cerea planul nostru. Primul nostru capitol ne puse în prezența regelui Teutobochus, înalt de treizeci de picioare, după cum s-a putut stabili în mod sigur prin măsurarea osemintelor sale găsite din întâmplare. De la cel dintâi pas, să te vezi față în față cu un asemenea gigant! Întâlnirea a fost teribilă. Chiar și Fontanet rămase uluit.

— Trebuie să sărim peste Teutobochus, îmi spuse el. Dar eu n-am avut curajul.

„Istoria Franței” în cincizeci de volume se opri la Teutobochus. […]

Cât este de relevant fragmentul pentru tine? Justifică în două-trei enunțuri.

1. Completează, în caiet, spațiul liber cu informații din text.

a. Autorul textului este … .

b. Întâmplările sunt narate de către un narator .

c. Copilul a crescut în orașul … .

d. Fontanet locuia … .

e. Naratorul și Fontanet erau și .

f. Personajul narator nu poate adormi, deoarece … .

Armură medievală

2. Transcrie, din text, un indice de timp și doi indici de spațiu.

3. Trasează pe caiet un tabel asemănător celui de mai jos. Scrie numele fiecărui personaj din text, câte două trăsături ale acestuia și secvența din care acestea reies. Personaj

4. Precizează, în două-trei enunțuri, o asemănare și două deosebiri între cei doi copii din text.

5. Răspunde, în enunțuri, la întrebările de mai jos:

a. Unde se jucau cei doi copii în vacanță?

b. Ce amintire aprinde imaginația celor doi prieteni?

c. Cine era Teutobochus?

d. Ce anume din înfățișarea lui Teutobochus provoacă uluirea băieților?

6. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația fragmentului: Adoram cărțile de farmece și totul sau aproape totul era pentru mine asemenea unei cărți de farmece.

7. Aplică, pentru textul dat, tehnica „Cinci De ce?” (Five Whys). Este o tehnică interogativă al cărei scop este de a determina cauza principală a unui defect sau a unei dileme cognitive prin repetarea întrebării „De ce?”.

Etape

A. Identifică problema și asigură-te că toți o înțeleg.

B. Întreabă „De ce a apărut problema?”.

C. Pornind de la primul răspuns, întreabă din nou „De ce?”.

D. Continuă astfel până vei obține cauza principală a problemei.

8. Privește imaginea alăturată și răspunde la cerințe.

Model

A. De ce vrea naratorul să povestească despre copilărie?

Vrea să povestească, deoarece copilăria este plină de veselie și de inocență.

B. De ce este plină de veselie copilăria?

Copilăria este plină de veselie, deoarece copiii se jucau mereu ș.a.m.d.

a. Numește o perioadă la care te-ai dus cu gândul și un loc de care-ți amintește.

b. Menționează, în 30-50 de cuvinte, un element de legătură între aceasta și textul Teutobochus de Anatole France.

9. Asociază, în 50-100 de cuvinte, textul dat cu o carte citită de tine, prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele.

Portofoliu

În primul alineat al textului sunt menționate câteva obiective turistice din Paris. Care sunt acelea? Caută informații despre acestea și prezintă, la alegere, unul dintre ele, sub forma unui text multimodal, în care să folosești informații precise și imagini reprezentative.

Contextul de comunicare: locul și momentul interacțiunii, relația dintre interlocutori

Explorează!

I. Răspunde la următoarele întrebări:

1. Ești o persoană comunicativă sau retrasă?

2. Consideri că ai aptitudini pentru a purta o conversație sau, mai degrabă, ești făcut pentru a-i asculta pe ceilalți?

3. Îți exprimi deseori punctul de vedere sau preferi să asculți ce se discută, fără a interveni?

II. 1. Ce fac cele două persoane din imaginea alăturată?

2. Scrie în caiet mesajele pe care le pot transmite cele două persoane.

3. În ce loc/locuri consideri că se poate realiza o comunicare bună între cele două persoane?

4. La ce elemente apelează persoanele din imagine pentru a realiza comunicarea?

5. Ce factori pot perturba comunicarea dintre cei doi?

III. Cu cine îți place să comunici mai mult? Alege dintre variantele date și justifică-ți în caiet opțiunea/opțiunile.

• cu părinții;

• cu bunicii;

• cu fratele/sora;

• cu prietenii;

• cu colegii;

• cu persoanele străine.

Reține!

Comunicarea reprezintă schimbul de informații, de idei și de impresii ce se realizează între două sau mai multe persoane care relaționează, în cadrul unui anumit context.

Comunicarea:

◗ ne ajută să fim auziți și înțeleși;

◗ presupune ascultarea și exprimarea clară;

◗ se realizează numai dacă devenim, alternativ, emițători și receptori.

COMUNICAREA

poate fi

Comunicare verbală –se realizează prin limbaj. Este cea mai întâlnită modalitate de comunicare.

Comunicare nonverbală – presupune: expresia feței, contactul vizual, limbajul corpului, distanța fizică. Expresia feței poate să reflecte stările sufletești și să exprime emoțiile de bază: fericirea (bucuria), tristețea (supărarea), surpriza, frica (îngrijorarea), dezgustul și furia.

Comunicare paraverbală –presupune viteza cu care vorbim, ridicarea sau scăderea tonului, volumul, folosirea pauzelor, calitatea vorbirii.

Orice comunicare are loc într-un context. Acesta se caracterizează prin:

◗ locul și momentul în care se desfășoară;

◗ datele referitoare la persoanele care participă la comunicare (interlocutori);

◗ cunoștințele comune ale vorbitorilor legate de tema discuției;

◗ relația dintre vorbitori.

Aplică!

1. Identifică mesajele transmise de persoanele din imaginile următoare:

O comunicare eficientă trebuie să răspundă la întrebările:

Cine? Cum? Ce?

Când?

Unde?

2. Imaginează, pentru fiecare situație de mai sus, un context de comunicare.

3. Identifică, pentru situația de comunicare dată, contextul de comunicare (locul și momentul interacțiunii, tema discuției, relația dintre interlocutori).

Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-l deoache, și-l lasă jos. El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde, pe două mese, pe canapea, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiță și o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult gerul așa de aspru; ea n-aude nimica.

— Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt musafiri!

(I.L. Caragiale, Vizită…)

4. Menționează factorii perturbatori ai comunicării. Dă exemple de situații din viața de zi cu zi în care pot interveni bariere în comunicare. Care sunt acestea?

Joc de rol

Formați perechi și puneți-vă în ipostazele menționate mai jos:

◗ Imaginați-vă că Nică din Amintiri din copilărie s-a întâlnit cu unul dintre băieții participanți la acțiunea fragmentului Teutobochus din cartea lui

Anatole France. Cei doi își vorbesc despre modul cum își petrec timpul. Creează un context de comunicare adecvat.

◗ Unul dintre voi este domnul Petit-Prêtre din textul Teutobochus, iar celălalt este mama lui Nică. Domnul Petit-Prêtre poartă o discuție cu aceasta referitor la ocupațiile lor. Realizează un dialog corespunzător situației de comunicare date.

◗ Imaginați-vă că la voi în localitate se organizează un spectacol de teatru și faceți parte din trupa de actori. Unul dintre voi trebuie să joace un rol trist, iar celălalt un rol vesel. Realizați un dialog care să îmbine elementele verbale cu cele nonverbale.

Tipare textuale de structurare a ideilor. Tiparul textual narativ

Lucrați în perechi!

Realizați câte un context de comunicare, un dialog de șase-opt replici, între tine și colegul/colega tău/ta, având în vedere, la alegere, una dintre temele:

◗ Pasiunile generației mele;

◗ Cărțile preferate;

◗ Călătorii de neuitat;

◗ Filme captivante.

Explorează!

1. Privește imaginile de mai jos. Recunoști opera literară căreia îi aparțin scenele? Realizează, în scris, o scurtă povestire după aceste imagini.

2. Privește cu atenție tabloul lui Claude Monet, Câmp cu maci, apoi rezolvă sarcinile propuse:

a. Prezintă, în două-trei enunțuri, un detaliu care ți-a atras atenția, utilizând două procedee artistice învățate.

b. Țesătura din cuvinte. Realizează o poveste haioasă folosind imaginea din tablou ca spațiu al acțiunii. Profesorul notează primul enunț, apoi fiecare completează pentru a țese povestea.

3. Citește textul de mai jos, apoi menționează scopul cu care a fost scris. „Maria Mirabela este primul film românesc în care maestrul Gopo reușește să captiveze publicul spectator tânăr și adult, cu efectele sale care combină jocul viu al actorilor și desenele animate. Cu toate că nu a beneficiat de o tehnică sofisticată, Ion Popescu-Gopo a reușit să creeze o poveste verosimilă, în care oamenii și personajele de desene animate comunică. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ.” (Wikipedia.org)

Reține!

Tiparul textual reprezintă un mod de redactare a textului, în funcție de scopul pe care-l are acesta. Există cinci tipare textuale: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ.

Tiparul narativ (trăsături):

◗ constă în povestirea unor întâmplări;

◗ presupune prezența unui narator obiectiv/subiectiv;

◗ sunt prezenți indicii de spațiu și de timp;

◗ sunt prezente personajele;

◗ se utilizează verbe de mișcare care anticipează acțiunea.

Claude Monet, Câmp cu maci

Ion Popescu-Gopo

Aplică!

1. Recunoaște tiparele textuale din fragmentele de mai jos.

a. Odată, vara pe-aproape de Moși, mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur niște cireșe; căci numai la dânsul și încă la vro două locuri din sat era câte-un cireș văratic, care se cocea-pălea de Duminica Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca să nu mă prindă. Întru mai întâi în casa omului și mă fac a cere pe Ioan, să ne ducem la scăldat.

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

b. — Când vine bunicul? Am întrebat eu.

— Cam într-o săptămână, a spus mama. Are de terminat niște lucruri apărute pe ultima sută de metri, apoi o să vină cu avionul și o să rămână definitiv la noi.

— Trebuie să-l facem pe bunicul să se simtă binevenit, copii, a spus tata. Casa noastră e și casa lui acum. Aștept să-l tratați exact ca pe un membru al familiei. Cu respect și amabilitate. Și poate cu puțin mai multă înțelegere, fiindcă îi e foarte dor de bunica.

(Robert Kimmel Smith, Război cu bunicul)

c. Vântul de cu noapte măturase norii de pe cer și numai din văile adânci, ce se deschideau sub picioarele noastre, negurile, deșteptate de întâile raze ale dimineții, începeau să se înalțe, ca fumul pornit dintr-o jertfă colosală a Naturii către Ziditorul său.

(Calistrat Hogaș, Hălăuca)

2. Recitește fragmentul care conține tiparul textual narativ și răspunde cerințelor următoare:

a. Transcrie indicii de timp și indicii de spațiu.

b. Menționează tipul naratorului și justifică-ți răspunsul.

c. Rescrie, din fragmentul dat, două verbe de mișcare.

d. Precizează personajele prezente în text și relațiile dintre ele.

3. Scrie un text narativ în care:

a. să povestești o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în vacanță.

b. să povestești o întâmplare având ca suport imaginea alăturată.

În alcătuirea textului tău, vei avea în vedere:

• să respecți cerința dată;

• să fixezi întâmplările spațio-temporal;

• să menționezi întâmplările în ordine cronologică;

• să respecți regulile de ortografie, punctuație și de așezare în pagină.

TIPARE TEXTUALE

Argumentativ

Ce se argumentează?, De ce?

Descriptiv Ce?, Cum?, De către cine?

Explicativ Ce se explică?, De cine?, De ce?

Dialogat Cine?, Despre ce/cine?

Narativ Cine?, Ce face?, Unde?, Când?

Fii creativ!

Realizează un text narativ, sub forma unei pagini de jurnal de călătorie, în care să inserezi imagini, desene dintr-o drumeție pe munte.

Redactarea unui text narativ la persoana I.

Etapele scrierii

Prelectură

1. Recunoști mijlocul de comunicare prezentat în imaginea alăturată? Care crezi că este rolul lui?

2. Ai redactat vreodată o scrisoare? Dacă da, menționează cui ai scris.

3. Consideri că astăzi mai sunt necesare scrisorile? Justifică-ți răspunsul!

Lectură

Una dintre prieteniile celebre din literatura română este aceea dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă.

Latura sensibilă a sufletului marelui povestitor este evidentă în scrisorile sale adresate poetului. Iată mai jos una dintre scrisorile adresate lui Mihai Eminescu, pe care te invităm să o citești.

Ieși, 1877, decembre

Reține!

Scrisoarea este o comunicare scrisă și trimisă cuiva prin poștă sau prin intermediul unei alte persoane.

Scrisoarea, ca metodă scrisă de comunicare, a început să fie folosită încă din Antichitate. Odată cu evoluția tehnologiei, scrisorile au devenit din ce în ce mai rare, ele fiind înlocuite cu mijloace moderne (internet, telefon etc.).

Scrisorile pot fi: familiale (se trimit părinților, fraților, rudelor apropiate); de felicitare (se redactează cu ocazia unor evenimente deosebite – aniversare, căsătorie, obținerea unui premiu etc.); amicale; de recomandare; de recunoștință etc.

Bădie Mihai,

Ai plecat și mata din Ieși, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Să deie Dumnezeu să fie mai bine pe acolo, dar nu cred. […]

Dar, iartă și mata, căci o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur. Această epistolie ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase… frumoase… Dar coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă… Bădie Mihai, nu pot să uit acele nopți albe când hoinăream prin Ciric și Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Ieșul nostru uitat și părăsit de toți. Și dimineața când ne întorceam la cuibar, blagosloviți de aghiazma cea fără de prihană și atât iertătoare a Tincăi, care ne primea cu alai, parcă cine știe ce nelegiuire am făptuit și noi. Ți-aș scrie mai multișor, însă a venit Enăchescu și trebuie să plec cu dânsul la tipografie. Cu toată dragostea, Ionică

Postlectură

Răspunde următoarelor întrebări referitoare la scrisoarea dată.

1. Ce elemente specifice conține scrisoarea?

2. Ce idei sunt exprimate în aceasta?

3. Cine a redactat scrisoarea? Cui îi este adresată?

Aplică!

Maria a României a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui, devenit ulterior regele Ferdinand I al României.

Regina Maria și-a scris ultima scrisoare și testamentul încă din 1933. Ultimele sale gânduri au fost publicate în ziarul Frontul Mărășești, în ediția august-septembrie 1938.

Citește fragmentul de mai jos, extras din scrisoarea Reginei Maria, și apoi răspunde la întrebările date.

29 iunie 1933

Țării mele și Poporului meu, Când veți citi aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veșnice, care rămâne pentru noi o mare taină… Și totuși, din marea dragoste ce ți-am purtat-o, aș dori ca vocea mea să te mai ajungă încă o dată, chiar de dincolo de liniștea mormântului.

Abia împlinisem 17 ani când am venit la tine. Eram tânără și neștiutoare, însă foarte mândră de țara mea de baștină și sunt și astăzi mândră de a fi fost născută Engleză; dar când am îmbrățișat o nouă naționalitate m-am străduit să devin o bună Româncă. La început n-a fost ușor. Eram singură, într-o țară străină, singură între străini. […] Am devenit a voastră prin bucurie și prin durere. […]

Poate de mine vă veți aminti, deoarece v-am iubit cu toată puterea inimii mele și dragostea mea a fost puternică, plină de avânt; mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de mare restriște și vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ți fiu călăuză, să-ți fiu inspiratoare, să fiu aceea care a păstrat flacăra vie, aceea care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. […]

În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag: m-ai numit „Mama tuturor”

și așa vreau să rămân în amintirea ta, aceea care putea totdeauna să fie găsită, în clipele de durere sau de pericol… […]

Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veșnicie vreau să-mi ridic pentru ultima dată mâinile pentru o binecuvântare… Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele, frumoasă țară, care ai trăit în inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate… Frumoasă țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă am împărtășit-o atâția ani, al cărei vis strămoșesc l-am visat și eu și mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre alte națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută. […]

Am iubit adevărul și am visat să trăiesc în lumina soarelui, însă fiecare trăiește cum poate, nu cum ar dori… Dar când îți vei aminti de mine, Poporul meu, gândește-te ca la una care a îndrăgit viața și frumusețea, care a fost prea cinstită ca să fie cu băgare de seamă, prea miloasă să fie învingătoare, prea iubitoare ca să judece. N-am nicio avuție să vă las; ceea ce cu atâta mărinimie mi-ați dăruit am cheltuit între voi; am înfrumusețat acele locuri unde mi-a fost dat să trăiesc.

Care este structura unei scrisori?

O scrisoare cuprinde:

◗ locul de unde se expediază scrisoarea și data la care a fost concepută, în colțul din dreapta sus al paginii;

◗ formula de adresare , urmată întotdeauna de  virgulă; se scrie la mijloc, în susul paginii; formula de adresare se folosește în funcție de persoana căreia i te adresezi (destinatarului): Dragă mamă/tată, Dragi bunici, Dragul meu prieten, Stimată doamnă/ Stimate domnule etc.

◗ conținutul scrisorii –respectă structura unei compuneri (introducere, cuprins și încheiere);

◗ formula de încheiere, imediat după conținutul scrisorii, în dreapta; se redactează în funcție de destinatar: Al vostru fiu/nepot, Cu afecțiune…, Cu respect, fostul dvs. elev,… etc.

◗ semnătura expeditorului, imediat după formula de încheiere;

◗ post - scriptum (P.S.) –adaugă o informație pe care expeditorul a omis să o scrie în conținutul propriu-zis al scrisorii.

Portofoliu

◗ Sub îndrumarea profesorului tău, realizează un plic. Poți alege să-l realizezi dintr-o hârtie albă sau din una colorată.

◗ Redactează apoi o scrisoare, de minimum 150 de cuvinte, adresată scriitorului preferat, în care să-i transmiți impresiile și sentimentele tale referitoare la cărțile scrise de acesta. După ce ai terminat scrisoarea de redactat, pune-o în plicul realizat de tine. O poți citi apoi colegilor și, dacă este posibil, trimite - o scriitorului, pe adresa editurii la care i-au apărut cărțile.

Dacă toate cele frumoase îți vor aminti de mine, atunci voi fi deplin răsplătită de dragostea ce ți-am dăruit-o, fiindcă frumosul mi-a fost un crez.

Am redeșteptat la o viață nouă micul castel părăsit de la Bran, dar Tenha-Juvah de la Balcic a fost locul cel înfăptuit, acolo mi-a fost dat să fac din vis un adevăr […] Încredințez copiii mei inimii Poporului meu; fiind muritori, pot greși, dar inimile lor sunt calde, așa cum a fost a mea. Iubiți-i și fiți folositori unul altuia, căci așa trebuie să fie. Și acum, vă zic rămas-bun pe veci. De-acum înainte nu vă voi putea trimite niciun semn. Dar mai presus de toate amintește-ți, Poporul meu, că te-am iubit și te binecuvântez cu ultima mea suflare.

Maria, Regina României

I. a. Cine a scris această scrisoare? Care este destinatarul ei?

b. La ce persoană este redactată? De ce?

c. Transcrie formula de adresare.

d. Care este țara de origine a Reginei Maria? Dar țara adoptivă?

e. Numește două obiective turistice menționate în scrisoare de Regina Maria.

f. Cum a fost numită Regina Maria de către poporul ei?

g. Care este sentimentul cel mai puternic pe care regina l-a avut pentru poporul român? Justifică printr-o secvență.

h. Ce a îndrăgit Regina Maria?

i. Ce valori morale/culturale sunt exprimate în cuprinsul scrisorii?

II. Imaginează-ți că ești în vacanță, într-o tabără la munte. Redactează o scrisoare adresată părinților tăi, în care le dezvălui experiențele trăite aici, în primele zile alte taberei.

Proiect individual

Universul meu de acasă!

Ce înseamnă acasă pentru tine? Te-ai gândit vreodată la elementele care construiesc universul tău?

Realizează un proiect în care să înfățișezi universul tău de acasă. Alege tu forma. Poți utiliza desene, fotografii, machete, obiecte diverse.

Vocabularul

Cuvântul: formă și sens. Sensurile cuvintelor în context

Explorează!

1. Desenează în caiet o umbrelă asemănătoare celei din imagine. Combină literele de pe picăturile de ploaie, astfel încât să obții cât mai multe cuvinte și pune-le apoi pe umbrela desenată de tine.

Limba vorbită. Limba scrisă

Observă!

Precizează în care dintre situațiile date exprimarea este mai îngrijită:

a. De vânzare-ți e găinușa ceea… măi băiate?

De vânzare, moșule!

Și cât cei pe dânsa?

Cât crezi dumneata că face! Ia ad-o-ncoace la moșul, s-o drămăluiască! (Ion Creangă)

2. Realizează în caiet trei coșuri asemănătoare celor de mai jos. Din lista dată, scrie în coșul corespunzător, cuvintele vechi, cuvintele noi și cuvintele cunoscute tuturor vorbitorilor limbii: calculator, mouse, bucătărie, living, ieniceri, pom, buzdugan, cușmă, metrou, sobă, avion, sită, pârcălab, fruct, laptop.

b. Cel mai luminat dascăl, din a cărui artă educativă m-am împărtășit cât am urmat școala primară germană din Sebeș, a fost Hans Wolf  […] (Lucian Blaga)

Reține!

În general, o limbă cunoaște două forme.

cuvinte vechi cuvinte noi cuvinte cunoscute vorbitorilor

3. Privește imaginile de mai jos și răspunde cerințelor.

◗ Limba vorbită se bazează pe articularea de sunete. Este limba pe care o folosim în conversațiile zilnice. Este spontană, mai puțin îngrijită. Este orientată spre ascultare și vorbire.

A. B. C. D.

a. Notează în caiet cuvintele corespunzătoare obiectelor din imagini.

b. Alcătuiește contexte în care cuvintele menționate anterior să aibă alte sensuri.

◗ Limba scrisă folosește semne grafice. Presupune respectarea anumitor reguli. Valorifică abilitățile de citire și de scriere.

liliac, lilieci (s.m.) Arbust înalt cu frunze ovale, cu flori plăcut mirositoare, albe sau colorate în diferite nuanțe de violet sau albastru-violet, crescute în formă de buchete, cultivat ca plantă ornamentală.

Reține!

Vocabularul sau lexicul cuprinde totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. Vocabularul limbii române se află într-o permanentă mișcare, datorată apariției de noi cuvinte, dispariției cuvintelor vechi, schimbării sau îmbogățirii sensului unor cuvinte.

Unitatea de bază a vocabularului este cuvântul.

Cuvântul are sens sau înțeles, acesta reprezentând conținutul său.

Cuvântul are sunete sau înveliș sonor, care constituie forma lui.

liliac – sunete: [l],[i],[l],[i],[a],[c]

În limba română, există cuvinte:

◗ cu același sens, dar cu sunete diferite: trist – mâhnit;

◗ cu sens diferit, dar cu aceeași formă: păr – totalitatea firelor subțiri, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale; păr – pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele lui comestibile.

Sensul cuvintelor se stabilește doar în context.

Contextul este o îmbinare de cuvinte, un enunț sau un text în care apare un cuvânt.

liliac, lilieci (s.m.) Animal mamifer insectivor, asemănător cu șoarecele, cu aripi adaptate la zbor, formate dintr-o membrană care leagă degetele membrelor anterioare cu cele posterioare și cu coada, și care trăiește prin locuri întunecoase, de unde iese numai noaptea.

Observă!

1. Asociază sensurile cuvântului picior, scrise mai jos, cu imaginile corespunzătoare:

a. parte a corpului uman;

b. parte a unui colț de natură;

c. unitate de măsură;

d. element de susținere.

Fii creativ!

Inventați un cuvânt, alcătuiți un articol de dicționar pentru el și realizați un desen care să-l sugereze.

1 picior = 12 inchi

1 yard = 36 inchi

1 yard = 3 picioare

1 milă = 5,280 picioare

1 milă = 1,760 yarzi

B.

D.

2. Care dintre sensurile cuvântului picior este cunoscut vorbitorilor? Care dintre sensuri se bazează pe o asemănare?

3. Ce poți spune despre sensul cuvântului picior la care face referire a patra imagine?

4. Alcătuiește scurte enunțuri cu sensurile date.

A.

C.

Reține!

În funcție de context, cuvântul poate avea:

◗ Sens propriu. Este sensul obișnuit al unui cuvânt, cunoscut și folosit de toți vorbitorii. Redă un aspect din realitate. Sensul propriu poate fi:

 de bază – sensul pe care cuvântul îl păstrează în orice context;

Exemplu: A rupt o floare din grădină.

 secundar – sensul rezultat pe baza unei asemănări cu obiectul denumit de sensul de bază.

Exemplu: Mustul a făcut floare.

◗ Sens figurat. Este sensul neobișnuit, deosebit al unui cuvânt, folosit cu valoare expresivă.

Exemplu: Fata este floarea mamei.

Aplică!

1. Numește obiectele din imaginile alăturate și notează în caiet cuvintele care le denumesc. Precizează apoi sensul și sunetele cuvintelor notate.

Cuvânt____________ , sens___________ , sunete_______________.

Cuvânt____________ , sens___________ , sunete_______________.

2. Scrie în caiet sensul cuvintelor evidențiate din enunțurile de mai jos.

a. A calculat aria triunghiului. _______________________

b. Bunicul a fost la arie.

c. Soprana a interpretat o arie minunată.

3. Scrie în caiet, în dreptul fiecărui enunț, tipul de sens (propriu, secundar, figurat) al cuvintelor evidențiate.

a. Copilul și-a fracturat brațul.

b. Brațul macaralei s-a rupt.

c. A luat un braț de lemne.

d. Sulina este un braț al Dunării.

e. Brațul balanței s-a înclinat.

f. Soarele aruncă brațe fierbinți peste câmpie.

4. Construiește enunțuri adecvate în care cuvintele stea, izvor, pânză să fie folosite cu sens propriu de bază, sens propriu secundar și cu sens figurat.

5. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele subliniate să fie folosite cu sens figurat.

a. S-a admirat în oglindă.

b. Muntele acela este foarte înalt.

c. În pădure sunt multe animale.

d. Apa este rece.

6. Notează cuvintele utilizate cu sens figurat în enunțurile date. Alcătuiește enunțuri în care acestea să fie folosite cu sens propriu.

a. A mers până-n inima pădurii.

b. Privirea sa arunca săgeți.

c. Bărbatul acela este în toamna vieții.

d. A găsit cheia sufletului ei.

Fii creativ!

Redactează un text narativ, de 100-120 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare amuzantă în care să integrezi cuvintele polisemantice: casă, picior, stea.

Sinonime. Antonime (actualizare)

Reamintește-ți!

Sinonimele sunt cuvintele cu formă diferită și cu sens asemănător sau identic.

Antonimele sunt cuvintele cu formă diferită și cu sens diametral opus.

Sinonimele și antonimele unui cuvânt se stabilesc în funcție de context.

Sinonimele și antonimele trebuie să fie aceeași parte de vorbire.

Sinonimele și antonimele se pot stabili:

◗ între două cuvinte ( a fo losi – a utiliza ; sincer – mincinos );

◗ între un cuvânt și o expresie (a fugi – a o lua la sănătoasa; a uita – a-și aduce aminte);

◗ între două expresii (a se da de-a dura – a se da de-a berbeleacul; cu capul pe umeri – cu capul în nori).

Explorează!

1. Transcrie pe caiet enunțurile date și înlocuiește adjectivul crud cu sensul corespunzător din seria: necopt, tânăr, fraged, rău, plăpând.

a. Pomișorul este crud.

b. Fructul este crud.

c. Carnea cumpărată este crudă.

d. Directorul este un om crud.

e. Copilul este încă crud la minte.

2. Scrie textul de mai jos în caiet și subliniază cu o linie cuvintele cu sens opus. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă.

(Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului)

1. Identifică și scrie în caiet intrusul din seriile următoare:

a. liniștit, calm, agitat, pașnic;

b. pictură, imagine, desen, tabel;

c. a spune, a grăi, a tăcea, a cuvânta, a zice.

2. Rescrie în caiet perechea de antonime din seriile:

a. prieten – amic, cunoscut – necunoscut, victorie – biruință;

b. delicat – gingaș, harnic – leneș, greșit – incorect;

c. a escalada – a coborî, a conversa – a dialoga, a investi – a învesti.

3. Scrie câte un sinonim pentru expresiile evidențiate din enunțurile:

a. Abia după ce a dat testul, i- a picat fisa cum se rezolva problema.

b. Noul coleg este mereu cu nasul pe sus.

c. Nepotul năzdrăvan a scos peri albi bunicilor.

d. Pentru a nu fi considerat vinovat, Mihai a dat cărțile pe față.

4. Găsește câte un sinonim și un antonim pentru cuvintele: noroc, viteaz, sincer. Notează-le în caiet.

5. Menționează sinonimul contextual al verbului a trece din enunțurile de mai jos.

a. Ploaia a trecut.

b. Profesorul a trecut nota în carnet.

c. Copilul și bunica trec strada pe la trecerea de pietoni.

d. Toți elevii au trecut clasa.

e. Bunicului i- a trecut prin minte un gând din tinerețe.

f. Fratele meu a trecut cu bine examenul.

Omonime. Cuvinte polisemantice

Explorează!

1. Scrie în caiet cuvintele redate de imaginile de mai jos. Indică sensurile lor. Ce observi în ceea ce privește forma cuvintelor? Dar în legătură cu sensul lor?

2. Alcătuiește enunțuri în care cuvântul dor să fie substantiv, respectiv verb.

3. Scrie în caiet enunțurile date și completează-le cu forma corectă a cuvintelor indicate sau sugerate de imagine:

a. A mers în vizită la …  . cartea de care ai nevoie! ea/ia

b. A așezat … în dulap. Andreea este … .

◗ Ce precizări poți face în legătură cu scrierea, respectiv pronunția cuvintelor?

4. Menționează sensurile cuvântului a ridica din enunțurile următoare:

a. Elicopterul s-a ridicat deasupra pădurii.

b. Ei au ridicat o casă nouă.

c. Bunicul a ridicat sacul în căruță.

d. De când nu l-a mai văzut, copilul se ridicase mult.

◗ Ce observi?

Reține!

Omonimele sunt cuvintele cu aceeași formă, dar cu sensuri complet diferite.

Exemplu: leu – unitate monetară; leu – animal sălbatic.

Omonimele pot fi:

a. lexicale (aparțin aceleiași părți de vorbire). Ele sunt:

• totale, când au forme identice pe tot parcursul flexiunii;

Exemple: ban, bani = monedă; ban, bani = dregător în Evul Mediu.

• parțiale, când au forme flexionare diferite;

Exemple: corn, coarne (Cerbul are coarnele mari.); corn, cornuri (Îmi plac cornurile cu gem.);

b. lexico-gramaticale (sunt părți de vorbire diferite);

Exemple: Eu port o ie nouă. În port sunt multe vapoare.

Observă!

La exercițiul 4, verbul a ridica are, în funcție de context, mai multe sensuri: a înălța, a construi, a sălta, a crește. Între acestea există o legătură semantică.

Omofonele sunt cuvintele care se pronunță la fel, dar se scriu diferit.

Exemplu: pronumele personal ea, verbul ia.

Omografele sunt cuvintele care au grafie identică (se scriu la fel), dar se pronunță diferit.

Exemplu: substantivul haină/adjectivul haină

A. B.

Știați că...?

◗ Cuvinte precum gură, cap, mână, face, a fi, a lua au fiecare din ele peste zece sensuri principale, cărora li se adaugă alte sensuri secundare.

◗ Cuvântul pânză cu înțelesul „țesătură făcută din fire de bumbac, de in, de cânepă” a primit după modelul împrumutat din limba franceză (toile) sensul de „bucată de țesătură deasă fixată pe un cadru, pe care se pictează; tablou”.

Observă!

Găsește cuvintele reprezentate prin imagini. Alcătuiește enunțuri în care să folosești corect respectivele omonime.

Reține!

Cuvântul polisemantic este cuvântul care, în funcție de context, are două sau mai multe sensuri între care există o legătură. Polisemantismul este o dovadă a bogăției unei limbi.

Aplică!

1. Alcătuiește enunțuri cu omonimele: boboc, ceară, vie, lac, elan.

2. Transcrie propozițiile pe caiet și completează spațiile libere cu omonimele potrivite:

a. Bunica țese la … . Bunicul a luptat în … .

b. Am pus merele în … . Soba are un … nou.

c. A pus în castron cu . Iarna se dă cu .

3. Scrie enunțuri cu omografele următoare: acele/acele, haină/haină, mobil/mobil.

4. Notează în caiet formele de plural ale omonimelor parțiale: bandă, ghid, roman, cot, cristal. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare formă găsită.

5. Găsește câte un sinonim pentru fiecare sens al verbului a simți din enunțurile următoare:

a. Căzând din pom, a simțit o durere puternică la picior.

b. Căprioara a simțit pericolul.

c. A simțit că sora lui are nevoie de el.

d. Câinele și pisica și- au simțit stăpânul intrând în casă.

6. Alcătuiește câte trei enunțuri cu fiecare dintre cuvintele polisemantice: ochi, a lua, gură, balon.

7. Descoperă omonimul! Scrie în caiet cuvântul găsit.

a. Sentiment sau unitate de măsură: m_ _ _ .

b. Animal sau unitate monetară românească: l_ _.

c. Loc special amenajat unde se treieră cerealele sau compoziție muzicală vocală care face parte dintr-o operă, operetă: a _ _ _

d. Clădire mare, cu multe etaje sau grămadă de obiecte de același fel, alcătuind o unitate: b_ _ _.

8. Gândește-te la un cuvânt care are omonime. Spune-i sensurile și provoacă-ți colegii să ghicească la ce cuvânt te-ai gândit.

9. Integrează, în câte un enunț, fiecare dintre omonimele: vie, mobil, vis, urmând exemplul de mai jos.

Exemplu: În fiecare lună el se uită la lună.

10. Alcătuiește câte o strofă din patru versuri în care să integrezi cuvintele polisemantice nod și a trece.

Sunetele limbii române (actualizare)

Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat

Explorează!

Mihai este elev în clasa a VI-a. I s-a cerut să precizeze sunetele din cuvintele date și să le numească. Din nefericire, el nu-și mai aduce aminte tot ce a studiat în clasa a V-a. Îl poți ajuta tu?

Miruna găleată

Sunetul este ceea ce pronunțăm. Reprezentarea grafică a sunetului este litera. În general, în limba română, o literă transcrie un sunet.

Excepții

◗ O literă poate transcrie mai multe sunete. Exemplu: x se citește ks în excursie, respectiv [gz] în examen.

◗ Un sunet poate fi transcris prin mai multe litere. Exemplu: Consoana k poate fi redată prin literele c, q, k.

◗ Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi redau:

 un sunet, în situația în care, în silaba din care fac parte, există o vocală. Exemplu: gea-nă [ğană];

 două sunete, când, în silaba din care fac parte, urmează o consoană sau formează singure o silabă. Exemple: cer [č e r], chenar [ĸ’ e n a r].

De obicei, grupurile de litere transcriu un sunet atunci când se află înaintea unei vocale, în aceeași silabă.

Descoperă!

1. Desparte în silabe cuvintele: câine, aripioară, idee.

2. Ce sunete sunt cele colorate?

3. Câte sunete sunt în cuvântul ei? Care sunt acestea?

4. Scrie în caiet varianta în care toate cuvintele sunt corect despărțite

în silabe:

a. car-te; pă-re-a; ve-cin; ex-er-ci-țiu;

b. ma-să; ast-ma-tic; po-e-zie; sand-vici.

c. punc-ți-e; le-oa-i-că; arc-tic; o-blon;

d. zi-cea; e-xa-me-ne; a-pă; u-ti-li-za-re.

5. Precizează corespondența între numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceață, chei, gheață, ceas, dulceață. Desparte cuvintele

în silabe.

Amintește-ți!

Sunetele limbii române sunt:

◗ Vocalele – sunete care se rostesc fără ajutorul altor sunete și care pot forma singure silabe (a, ă, î, e, i, o, u). Sunt mereu vocale a, ă și î.

◗ Semivocalele – sunete asemănătoare vocalelor, dar pronunțate mai puțin intens și care nu pot forma singure silabă: ĕ, ĭ, ŏ, ŭ

◗ Consoanele – sunete care se pronunță cu ajutorul unei vocale și care nu pot forma singure silabă: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v, x, w, z.

Observă!

Pentru a stabili corect diftongul, triftongul sau hiatul este obligatorie despărțirea în silabe a cuvintelor.

În cuvintele scrise cu cratimă, aceasta marchează rostirea rapidă, într-o silabă, care poate conține diftong sau triftong.

Exemple:

Mi-a oferit un frumos cadou de ziua mea. [mia] ĭa – diftong

I-ai spus adevărul.

[iai] ĭaĭ – triftong

Reține!

Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală, pronunțate în aceeași silabă. Exemplu: câi-ne.

Diftongul este:

◗ urcător sau ascendent, când este alcătuit din semivocală + vocală. Exemplu: ĭar-bă;

◗ coborâtor sau descendent, când este alcătuit din vocală + semivocală. Exemplu: pâĭ-ne.

Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și două semivocale, pronunțate în aceeași silabă. Exemplu: ari-pioa-ră.

Hiatul presupune întâlnirea a două vocale alăturate, aflate în silabe diferite. Exemplu: ce-re- a-le.

Aplică!

1. Menționează numărul de litere și de sunete din cuvintele: ghețar, chenar, eu, exercițiu, trunchi, machiaj, girafă, ceartă, rochie, trece.

2. Transcrie cuvintele în caiet și încercuiește diftongii și triftongii, marcând semivocala: foială, pleoapă, cureaua, mergeau, cereau, soare, surioară, tablou.

3. Desparte în silabe cuvintele următoare, apoi subliniază vocalele în hiat: făină, fiecare, grație, carieră, apropiere.

4. Găsește intrusul din fiecare serie:

a. aer, seară, cooperare, melodie;

b. dormeau, greșeală, grațioasă, târziu;

c. picioare, lăcrămioară, creioane, lupoaică.

5. Desenează în caiet două baloane, unul galben și celălalt roșu. Pe balonul galben notează cuvintele în care litera x se pronunță gz, iar pe cel roșu cuvintele în care litera x se pronunță ks din seria următoare: exemplu, exagerare, executa, exmatricula, exact, excludere, examen, excursie.

Lucrați în echipă!

Formați echipe de câte patru și găsiți, în cinci minute, cât mai multe cuvinte care să conțină:

a. diftongul oĭ;

b. triftongul ĕaŭ;

c. hiatul a-u;

d. cuvinte cu hiatul i-e;

e. cuvinte cu dublu diftong.

Câștigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte în timpul alocat.

Despărțirea cuvintelor în silabe (principiul fonetic)

Descoperă!

1. a. Numește obiectele reprezentate în imaginile de mai jos.

Amintește-ți!

Silaba este formată dintr-o vocală sau un grup de sunete ce conține, obligatoriu, o vocală și care se rostește printr-un singur efort expirator.

b. Desparte în silabe cuvintele care denumesc obiectele. Câte silabe conține fiecare?

2. Menționează sunetele din fiecare silabă și precizează, acolo unde este cazul, între care dintre ele s-a făcut despărțirea.

Reține!

Reguli de despărțire în silabe

1. O consoană între două vocale trece la silaba următoare: po - diș, ra-ză, ma-și-nă.

2. Două consoane între vocale se despart astfel: prima rămâne în silaba dinainte, iar a doua va trece la silaba următoare: ac-tiv, sim-bol, ar-tă

Excepție! În cazul grupului de două consoane alăturate, aflate între vocale, care au ca al doilea element consoana l sau r, iar ca prim element una dintre consoanele b, c, d, f, g, h, p, t, v, despărțirea se face înaintea grupului de consoane (-bl, -br, -cl, -cr, -dl, -dr etc.): ca-blu, co - dru, cu-pru, ti-tlu, li-tru.

3. Trei consoane, aflate între două vocale, se despart, de regulă, după prima consoană: as-pru, cin-ste, de-lin-cvent. Excepție! În cazul grupurilor lpt, mpt, nct, ncș, ncț, rct, rtf, stm, ndv, despărțirea se face după a doua consoană: sculp -tu-ră, somp -tu-os, send-viș/sand-vici, punc-te, jert-fă.

4. Două vocale alăturate se despart astfel: prima rămâne în silaba dinainte, a doua trece în silaba următoare.

Aplică!

1. Desparte în silabe cuvintele următoare și precizează regula pe care ai aplicat-o: candelabru, creastă, aspru, suplu, dovleac, frecvent, mapă, jertfă, handbal, fiindcă, fiică, tavă, punctuație.

2. Transcrie în caiet seria în care toate cuvintele sunt corect despărțite în silabe:

a. pi-a-tră, po-e-zi-e, con-di-ție;

b. ca-si-e-ri-e, su-bi-ect, fe-bru-a-ri-e;

c. arc-tic, func-ți-e, or-to-gra-fi-e;

d. sculp-tor, pus-tnic, fiin-ță.

În funcție de numărul de silabe pe care le conțin, cuvintele pot fi:

◗ monosilabice – au o singură silabă: pom, cer, cap, lemn;

◗ plurisilabice – când sunt alcătuite din două sau mai multe silabe: aer (a-er), cameră (ca-me-ră), familie (fa-mi-li-e).

Reține!

Dacă o vocală este urmată de un diftong sau de un triftong, despărțirea se face după vocală.

Linia de despărțire în silabe se scrie doar la sfârșitul rândului și nu se reia la începutul rândului următor.

Nu se recomandă despărțirea unui cuvânt la sfârșit de rând prin trecerea pe rândul următor a unei singure litere (o vocală)! În schimb, când este absolut necesar, prima vocală a unui cuvânt se poate lăsa la sfârșitul unui rând.

A. B. C. D.

Dicționar

1 chelbașe (s. f.) – care are chelbe; calviție, chelie, pleșuvie.

2 țâțână, țâțâni (s. f.) – balama.

3 caier, caiere (s. n.) – mănunchi de lână, de in, de cânepă sau de borangic, care se pune pe furcă pentru a fi tors manual.

4 laviță, lavițe (s. f.) – scândură lată fixată pe țăruși de-a lungul unui perete în casele țărănești, pe care se stă.

5 sarică, sarici (s. f.) – manta țărănească lungă, țesută din fire groase de lână.

Valori etice în legendele popoarelor

Prelectură

1. De-a lungul timpului, oamenii au încercat să explice modul în care au apărut păsările, plantele, animalele, formele de relief etc. Cunoști vreo legendă/poveste referitoare la originea acestora?

2. Ce trăsături/valori apreciezi la cei din jur?

Desenează pe caiet un copac asemănător celui din imaginea alăturată. Scrie pe ramuri valorile morale în care crezi.

Lectură

,,Ștefan cel Mare a fost unul dintre rarele exemple ale istoriei noastre care a înțeles că puterile cele mari se găsesc în mulțimile liniștite ale poporului, nu în rândurile celor puțini și mândri care înconjurau tronul, urmărind căpătuiala, dar se cutremurau de groază când auzeau că se apropie orice dușman”, scria marele istoric Nicolae Iorga în Istoria lui Ștefan cel Mare povestită poporului românesc (1904).

Citește cu atenție legenda Povestea Vrancei. Conform legendei care circulă în ținut, numele Vrancea ar proveni de la Tudora Vrâncioaia, bătrâna care ar fi găzduit, ospătat și încurajat în casa ei pe domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare. Legenda spune că locuința bătrânei Tudora Vrâncioaia s-ar fi aflat pe teritoriul actual al comunei Bârsești, pe dealul Dumbrava.

Povestea Vrancei

Demult, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe când Țara Românească nu era unită încă și ținuturile Munteniei și Moldovei aveau fiecare domnii lor, a fost o luptă mare între plăieșii lui Ștefăniță și armia turcească, ce năpădise ca frunza și iarba pe pământul Moldovei. Bătălia a fost aprigă și, din cauza numărului prea mare de dușmani, față de oastea lui Ștefan, moldovenii au căzut biruiți.

Voievodul, amărât în suflet de această pierdere, fugise din fața puhoiului vrăjmaș, ca să nu fie prins și, rătăcind singur prin munți, a ajuns pe Valea Putnei.

Pe atunci, în Vrancea nu erau sate cu lume multă, ca în vremea de astăzi și nici locuri goale și dealuri chelbașe 1, cum se văd acum. Codrii stăpâneau mai peste tot și abia unde și unde câte un pâlc de case se găseau înșiruite și ascunse pe la poalele pădurilor, lăturiș cu scurgerea apelor, iar oamenii erau mai toți ciobani, care-și pășunau oile prin golurile și poienile munților.

După atâta umblătură prin codri, nimeri prin asfințitul soarelui la o casă de pe dumbrava Bârseștilor. Aici, o babă bătrână torcea dintr-un fuior de cânepă pe prispa casei.

— Bună ziua, bătrânico, zise voievodul descălecând și legând calul de țâțâna 2 porții.

— Bună să-ți fie inima, voinice, răspunse blând bătrâna care, uitând să mai tragă fir din caier 3, privea mirată pe viteaz, căci nu-l cunoștea cine este.

— Fă bine, mătușică, de-mi dă ceva de mâncare și lasă-mă să mă odihnesc puțin, că tare am ostenit de când umblu pe coclaurile astea.

Baba, fără să mai facă vorbă multă, puse masa și îi dete străinului să îmbuce lapte cu mămăligă și brânză de oi, repezindu-se apoi la coșar de așeză armăsarul la iesle.

Când se înapoie în casă, găsi pe străin culcat. Se așezase pe o laviță 4, așa îmbrăcat cu sarica 5 cum se afla și ațipise, căci, după cum se cunoștea pe trăsăturile feței, era tare obosit. Îl privea acum nedumerită baba și nu înțelegea cine să fie străinul acesta cu părul bălai și cu fața rumenă și frumoasă, de a rătăcit tocmai prin inima codrilor aceștia, unde doar mocanii de aici sălășluiau în voie cu oile lor, fără să le tulbure cineva liniștea.

Tot uitându-se așa cu luare-aminte, bătrâna observă că voinicul purta haine ostășești de domn, cusute în fireturi și aur, pe sub sarica greoaie de lână de oaie, care se lăsase puțin la o parte, dezvelindu-i pieptul de viteaz.

Îndată își dădu cu ideea că nu poate să fie altul decât Ștefan Vodă, domnul Moldovei, despre care auzise că fusese învins de turci într-o bătălie, că oastea i-a fost risipită și alungată, iar el s-a retras în munți.

Fără să mai stea pe gânduri, porni la fugă până la stâna din vale, ca să-și vestească feciorii, lăsând pe Ștefan Vodă singur, să se mângâie cu somnul.

Baba avea șapte feciori voinici, tot unul și unul, nalți, spătoși și vânjoși, care nu se temeau de nimeni în calea lor. În ei își pusese acum nădejdea și, ajungând la stână, le povesti cele întâmplate cu voievodul, îndemnându-i ca să plece cât mai curând și, răscolind ținutul Vrancei,

să strângă pe toți voinicii plaiului acesta, cu care Ștefan să pornească la luptă și să alunge pe turci din țară.

De cuvânt, feciorii babei, toți șapte, se răspândiră în șapte părți ale Vrancei, buciumând pe văi și dealuri, până a doua zi în zori, strângând fiecare câte o ceată de voinici, cu care se lăsară pe dealul Dumbrăvii.

Dimineața, când baba își văzu feciorii venind, deschise larg ușa de la odaia în care se afla Ștefan Vodă și voioasă zise:

— Măria Ta, nu fi întristat. Scris este ca un așa de bun viteaz să nu rămână învins de mâna dușmanului. Ia te uită cum îți vin ostașii cu care vei învinge lifta păgână.

Ștefan ieși în prag și rămase mirat când văzu curgând din toate părțile cete de voinici, înarmați cu lănci și arcuri, coase și topoare ce străluceau în razele soarelui de-abia răsărit.

— Dar de unde sunt acești voinici, bătrâno, și cine i-a adunat așa?

— Sunt plăieșii Vrancei, Măria Ta, și vin cu toții ca să pornești cu ei la luptă. Te-am văzut cât de amărât erai când ai venit aseară și știam că oastea ți-a fost nimicită în luptă cu turcii. De aceea am trimis pe cei șapte feciori ce-i am și, uite, până dimineață ți-au strâns oaste nouă în loc, toți voinici și dornici de luptă.

Apoi, chemându-și feciorii lângă ea, urmă:

— Aista-i Bodea, aista Spirea, celălalt Negrilă, apoi Bârsan, Spulber, Pavel și cu Nistor. Toți sunt feciorii mei și acum ți-i dau Măriei Tale. Cu ei și cu întreaga ceată ce au adunat, mergi fără teamă și-i vei scoate pe dușmani din țară. Acum, privea mândru la oștenii aceștia adunați în pripă în jurul său, care i se părură vrednici de luptă, apoi, întorcându-se către babă, îi zise:

— Dar cum te numești, bătrâno?

Ștefan cel Mare și aprodul Purice, pictură, Theodor Aman, 1875

Dicționar

1 tigvă (s. f.) pop. – totalitate a oaselor capului; craniu; țeastă; scăfârlie.

2 ponor (s. n.) – coastă abruptă rezultată din surpări sau prăbușiri de teren.

3 danie (s. f.) – obiect oferit cuiva sau primit de la cineva fără plată în semn de prietenie, de dragoste, de respect etc.; cadou; dar; atenție.

— Tudora Vrâncioaia.

— Să trăiești, mătușă Tudora, și Dumnezeu să-ți dea sănătate, pentru sprijinul și dragostea de țară ce arăți.

Apoi, îmbărbătându-și oastea adunată, plecară cu toții peste dealuri și străbătând codrii la vale, izbi în coastă pe vrăjmași.

Toți s-au luptat voinicește, Ștefan Vodă era printre cei dintâi, înconjurat de flăcăii Vrâncioaiei, care se luptau ca niște lei, lovind în dreapta și în stânga tigvele 1 păgâne care cădeau ca bostanii, înroșind pământul.

Și astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, Ștefan a învins și de data asta pe turci, izgonindu-i din țară afară.

Atunci, de bucurie, voievodul se puse de petrecu și se veseli cu ostașii săi, iar în urmă chemă lângă el pe cei șapte feciori ai Vrâncioaiei și le zise:

— Flăcăi, cu voi am câștigat izbânda și am alungat pe vrăjmași. Dacă nu nimeream la casa mamei voastre, multă vreme turcii ne secătuiau țara. Sunteți vrednici de răsplata domnească. Iată, voi sunteți șapte frați, iar în Vrancea sunt șapte munți. Ai voștri să fie în veci, cu văi, cu ponoare 2 și tot ce se află acolo. Întoarceți-vă, dar, înapoi în codrii voștri și să-i stăpâniți sănătoși, din neam în neam; iar mamei voastre duceți-i multă sănătate din partea voievodului Ștefan, care la vreme de strâmtorare a găsit la casa ei pat pentru odihnă și brațe vitejești de luptă.

Le făcu ocolniță pe piele de vițel, scrisă cu litere de aur, pentru dania 3 domnească, document în puterea căruia fiii Vrâncioaiei ajunseră stăpânii Munților Vrancei, de la Trotuș până în valea Bâsca a Buzăului.

Și de atunci, fiecare din cei șapte frați, înapoindu-se pe plaiurile Vrancei, s-au așezat la poalele munților, întemeindu-și fiecare sate, după numele lor: Bodești, Spirești, Negrilești, Bârsești, Spulber, Păulești, Nistorești.

Postlectură

1. Răspunde la următoarele întrebări referitoare la textul dat.

a. Care sunt personajele participante la acțiunea textului?

b. De ce rătăcește domnitorul prin țară?

c. Unde locuiește bătrâna?

d. Cum își dă seama bătrâna că străinul este Ștefan cel Mare?

2. Realizează în caiet corespondența între fiecare personaj/element al textului și trăsătura specifică:

1. Vrâncioaia a. numeroși

Munții Vrancei

În prezent, Vrâncioaia  este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vrancea.

2. Ștefan cel Mare b. bătrână

3. Feciorii c. biruiți

4. Moldovenii d. trist

5. Dușmanii e. curajoși

3. Rescrie în caiet enunțurile de mai jos și completează spațiile libere cu informațiile corespunzătoare din text.

a. Două caracteristici ale Vrancei la acea vreme sunt: … și … .

b. Tudora Vrâncioaia are … feciori.

c. Pe feciorii bătrânei îi cheamă

d. Domnitorul răsplătește pe fiecare dintre feciorii Vrâncioaiei cu câte .

4. Crezi că Ștefan cel Mare a procedat corect răsplătindu-i pe fiii Tudorei Vrâncioaia? Scrie două-trei enunțuri în care să-ți justifici răspunsul.

5. În ce categorie l-ai încadra pe Ștefan cel Mare? Este un model sau un antimodel? Justifică-ți răspunsul, valorificând idei din text.

Reține!

Legenda este un text narativ scurt, în proză sau în versuri, prin care se explică apariția unui lucru, a unei ființe, a unui fenomen, desfășurarea unor evenimente istorice sau faptele unor eroi sau ale unui erou (mitic), evidențiind valori precum binele, adevărul, frumosul, curajul, bunătatea etc. În legendă se împletesc faptele reale cu cele imaginare, cu ajutorul unor elemente fantastice, miraculoase.

Legendele sunt de mai multe tipuri:

◗ istorice – relatări legendare bazate pe evenimente istorice reale, de obicei războaie sau cuceriri;

◗ mitologice – explică originea, existența, caracteristicile unor fenomene, personaje, ale florei, ale faunei, ale astrelor etc.

◗ religioase – redau faptele sfinților.

Aplică!

1. Ce explică legenda Povestea Vrancei?

2. Citește fragmentele din diferite legende ale popoarelor și apoi răspunde cerințelor formulate.

◗ Moara de sare. Această legendă nordică spune că acum mulți ani era un uriaș care avea o moară fermecată. Moara era mică și putea produce multă sare. Într-o zi, uriașul a dat moara unei femei văduve și fiicei sale. Amândouă au lucrat la moară și au produs atât de multă sare încât au vândut-o locuitorilor orașului. Din păcate, un goblin invidios a furat moara și a aruncat-o în mare. Din acest motiv, apa mării este atât de sărată.

◗ Pescarul și țestoasa (legendă japoneză). Într-o zi, un pescar numit Urashima Tarō era la pescuit, când a văzut un grup de copilași care chinuiau o țestoasă. Tarō o salvă și îi dădu drumul înapoi în mare. În ziua următoare, o țestoasă mare se aproprie de el și îi zise că țestoasa mică pe care a salvat-o este fiica împăratului mării, Ryujin, care vrea să-i mulțumească.

Țestoasa îi dădu branhii lui Tarō și îl aduse pe fundul mării la Palatul Zeului Dragon (Ryugu-jo). Acolo îi întâlni pe împărat și pe prințesa Otohime, țestoasa din ziua precedentă.

Palatul era așa de mare că, în fiecare colț al acestuia, era un alt anotimp. Tarō rămase acolo cu Otohime pentru trei zile, dar i se făcu

Creează!

Care sunt valorile morale pe care le respectă Vrâncioaia? Dar Ștefan cel Mare? Desenează pe caiet o floare asemănătoare celei din imagine și scrie apoi valorile pe petalele florii. Asociază un simbol fiecărei valori găsite și justifică!

Calul troian (descris în legenda istorică despre războiul pentru cucerirea cetății Troia)

Știați că...?

Legenda spune că grecii, după ce asediaseră Troia timp de zece ani, au hotărât să cucerească cetatea printr-un vicleșug. Au construit un uriaș cal de lemn, în interiorul căruia au fost ascunși cinci sute de soldați, iar restul armatei s-a prefăcut că se retrage. Troienii au adus calul în oraș, însă soldații greci au ieșit din ascunzătoare și au deschis poarta cetății. Astfel, cetatea a fost cucerită.

Amintește-ți!

Banda desenată este un text multimodal, în care se îmbină cuvântul cu imaginea.

Elementele unei benzi desenate sunt:

◗ vinietele (cadre/cadrane care conțin imaginile);

◗ bulele de dialog (conțin replicile personajelor, exprimarea unor emoții etc.);

◗ recitativele (casetele din interiorul vinietelor care conțin comentariile naratorului).

repede dor de satul natal și dori să se întoarcă la mama sa care era în vârstă, așa că ceru permisiunea să plece. Prințesa îi spuse că-i pare rău să-l vadă plecând, dar îi ură numai bine. La plecare îi oferi o cutie misterioasă numită tamatebako pentru a-l proteja de toate relele care ar putea să se năpustească asupra lui, dar îi spune să nu o deschidă niciodată. Tarō luă cutia, sări pe spatele aceleiași broaște care l-a adus la palat și ajunse repede pe țărm.

Însă când sosi acasă, își dădu seama că totul era schimbat. Casa nu mai exista, mama sa dispăruse, iar oamenii care-l cunoșteau nu mai erau de găsit. Întrebă lumea pe care o întâlni pe drum despre bărbatul numit Urashima Tarō. Toți îi răspundeau că parcă a existat un om cu acest nume, dar cu siguranță a murit de mult timp. Tarō înțelesese că, de fapt, cele trei zile din palat au fost trei sute de ani pe pământ. Lovit de durere în suflet, fără să-și dea seama, deschise cutia pe care prințesa i-a dat-o și dispăru pentru o clipă într-un nor de fum alb. Când ieși din nor arăta îmbătrânit, cu riduri și păr alb, cu spatele îndoit și durerile vârstei înaintate. O voce tristă se auzi din ocean cum îi spune: „Ți-am zis să nu deschizi cutia. În ea era bătrânețea ta…”.

a. Menționează câte un element real și unul fantastic din fiecare fragment de legendă.

b. Trasează, în caiet, un tabel asemănător celui de mai jos. Scrie câte o valoare etică observabilă în fragmentele de legende date și secvența din care reiese aceasta.

Legenda Valoarea Secvența

c. Prezintă o asemănare și o deosebire existente între cele două fragmente/texte de legende menționate anterior.

3. Realizează o bandă desenată după legenda Povestea Vrancei sau după o altă legendă citită de tine și prezint-o în fața clasei.

4. Realizează o pagină de portofoliu în care să prezinți un personaj model din legendele lumii. Îl poți prezenta sub forma unui ciorchine, ca în modelul de mai jos.

Casa Tudorei Vrâncioaia de la Bârsești (județul Vrancea)

Urashima Tarō călătorind spre Palatul Zeului Dragon, Ogata Gekkō, 1887

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

ACASĂ LA SCRIITORII ROMÂNI

(L. Frank Baum)

În această unitate ai făcut o călătorie prin operele scriitorilor români și străini și ai aflat diverse lucruri despre lumea lor de acasă (unde s-au născut și au copilărit, care au fost membrii familiei sau prietenii lor, ce pasiuni aveau și ce năzdrăvănii făceau). Te invităm să pășești acum în casele în care aceștia au locuit sau în care și-au desfășurat activitatea și să spui și colegilor ce ai aflat.

„Bojdeuca de căsuță”, cum o numea însuși Ion Creangă, construită înainte de anul 1850, în mahalaua Țicău, „ce-i mai zic și Valea Plângerei”, a devenit muzeu memorial (primul muzeu memorial de literatură din România) la 15 aprilie 1918.

Căsuța de pe strada Țicăul de Sus nr. 4 l-a găzduit pe Ion Creangă din vara anului 1872, după ce fusese răspopit.  […] Toate Poveștile și Amintirile din copilărie au fost scrise în Bojdeuca din Țicău. În anul 1876, o jumătate de an, Mihai Eminescu a locuit aici, trăind „fără pic de gânduri rele” împreună cu Creangă, cu personajele lui, viața adevărată pe care o visa. În bucătărie se afla cuptorul cu hornul asemănător celui de la casa părintească din Humulești, măsuța de lemn cu trei picioare, cuptorul, icoana – amintire de la mama sa, portretul Tincăi Vartic și alte obiecte memoriale originale.

În camera de lucru pot fi revăzute masa de lucru, cu pagini scrise de Creangă, lampa, tocul, călimara,

nisipernița, scrinul amintind de cel al lui Eminescu, „biblioteca”, portretul original pictat de V. Mușnețanu, precum și multe alte obiecte originale. Cerdacul din spatele Bojdeucii, de unde Creangă și Eminescu priveau dealurile Ciric și Sorogari, dar și „pe cerul plin cu minunății”, amintește de această tulburătoare prietenie. (https://culturainiasi.ro/bojdeuca-lui-ion-creanga/)

Casa Memorială „Mihai Eminescu” de la Ipotești este un muzeu memorial amenajat în casa în care a trăit poetul Mihai Eminescu, în satul Ipotești din județul Botoșani.

În anul 1850, familia căminarului Gheorghe Eminovici a cumpărat o moșie în satul Ipotești, unde va construi o casă cu toate acareturile ce pot întregi o gospodărie de oameni înstăriți. Casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu și dormitorul mamei și al surorilor poetului. În această casă a locuit familia Eminovici până în 1878. Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bisericuță de familie, care datează din anii ’60 ai veacului

al XIX-lea de la un anume Murguleț. Lăcașul de cult are dimensiuni mici, dar adăpostește obiecte valoroase.

(http://haipelanoi.ro/obiectiv/casa-memoriala-mihai-eminescu-34)

„Nu există loc ca acasă.”

Este rândul vostru să intrați în casele scriitorilor pe care le-ați ales și să ne fermecați cu povestea lor, sub forma unui proiect cât mai atractiv, în care să îmbinați textul cu imaginea. Pentru aceasta, organizați-vă, sub îndrumarea profesorului, în grupe de 4-5 elevi și apoi țineți cont de precizările de mai jos.

În realizarea proiectului, veți avea în vedere următoarele etape:

1. alegerea scriitorului și a casei memoriale în care veți pătrunde;

2. stabilirea obiectivelor;

3. distribuirea sarcinilor, identificarea surselor de informare, stabilirea unui calendar de desfășurare a acțiunilor, stabilirea metodelor de cercetare;

Cum realizăm un proiect? Urmați pașii de mai jos.

4. cercetarea/investigația propriu-zisă;

5. îmbinarea informațiilor strânse și a imaginilor;

6. realizarea formei finale a proiectului;

7. susținerea proiectului;

8. feedbackul primit după prezentare.

1 Informarea. Strângeți informațiile necesare din surse cât mai diverse și credibile, ținând cont, eventual, de bibliografia indicată de profesor.

2 Planificarea. Împărțiți-vă sarcinile în cadrul grupei, astfel încât toți membrii să participe activ și să colaboreze la realizarea proiectului. Profesorul poate oferi suport, dacă este cazul.

3 Decizia. În cadrul grupei se hotărăște forma proiectului (colaj, portofoliu, prezentare etc.).

4 Implementarea/Realizarea formei proiectului. Fiecare membru al echipei lucrează responsabil, în acord cu planul stabilit și cu sarcina primită.

5 Autoevaluarea. După ce ați terminat, vă autoevaluați rezultatele muncii, apoi vă evaluați reciproc, pentru a stabili gradul de definitivare a proiectului. Profesorul are rolul de persoană-suport și de sfătuitor și poate veni cu sugestii de îmbunătățire.

6 Evaluarea. Elevii și profesorul evaluează în comun procesul și rezultatele obținute.

AUTOEVALUARE

Am lucrat în echipă.

Am utilizat materiale diverse.

Am realizat un material accesibil și atractiv.

Ne-am încadrat în timpul alocat.

EVALUAREA PROIECTULUI

Folosirea bibliografiei obligatorii

Respectarea planului proiectului

Dezvoltarea temei propuse

Argumentarea celor prezentate

Expunerea nuanțată și coerentă a ideilor

Folosirea elementelor/mijloacelor paraverbale și nonverbale

Utilizarea unor elemente convingătoare și atractive în sprijinul temei

Diversitatea materialelor folosite în prezentare

Captarea atenției ascultătorilor și adaptarea la reacțiile acestora

Originalitate în abordarea temei

Să lucrăm împreună!

RECAPITULARE

I. Citește cu atenție textul de mai jos, pentru a putea răspunde la cerințele propuse.

Nu-l mai văzusem de multă vreme pe Ciuș. Și câtă simpatie și tandrețe a trezit în mine! […]

O furtună care ținuse trei zile în șir alungase în interiorul uscatului întregul neam al pescărușilor. Obosiți de moarte, acopereau câmpii întregi, fără să facă o singură mișcare, ca și cum din cer ar fi căzut o ploaie de pietre albe. […] Dincolo de marginea falezei, marea încă își mai urla nebunia.

În acest decor, de epilog al unei mari drame a naturii, l-am întâlnit în acea după-amiază pe Ciuș. În singurătatea teatrală ce domnea de la un orizont la altul, singurătatea lui era simplă și blajină.

Ședea la marginea unui lan de floarea-soarelui, apăsând pământul cu copite ceva mai mari ca un berbec. Era singur și trist, umil și gingaș, scufundat parcă în gânduri, fermecător și oropsit.

— Ciuș!… l-am strigat cu un glas în care se trezea copilăria. Și cu fiecare pas făcut spre el, eram cuprins de o tot mai mare și necenzurată duioșie. […]

Așa prăpădit cum e, Ciuș a avut darul să smulgă de pe buzele noastre cel mai mângâietor cuvânt adresat lumii patrupede. Sunt multe asemenea cuvinte, dar niciunul nu se potrivește cu al lui.

Tot rostindu-l, în timp ce-l mângâiam pe frunte și pe bot, o teamă m-a cuprins de oamenii care vor avea din ce în ce mai rar prilejul să-l întâlnească. Peste noapte, am visat că Dumnezeu pregătea un nou potop. Iar eu mă rugam pentru soarta lui Ciuș.

— Doamne, îl imploram, îndură-te de el. Nu-l lăsa să piară în valurile de fier și de beton ce vor acoperi pământul. Îngăduie-l, Doamne, până la judecata de apoi. Să-i mai putem mângâia părul argintiu, să-l mai putem striga pe dulcele lui nume. Să mai putem simți din timp în timp, gustul pierdut al copilăriei…

Fii creativ!

◗ Privește imaginea de mai jos. Ce sugerează?

◗ Tu ai un animal preferat? Descrie-l printr-un desen. Asociază-i un simbol care să exprime sentimentul tău față de el.

1. Conținutul textului, personajele sau subiectul îți amintesc de altceva ce ai citit? Justifică?

2. Precizează autorul și titlul textului.

3. Menționează locul și momentul întâlnirii cu Ciuș.

4. Cine narează întâmplările? Ce tip de narator este?

5. Numește personajele prezente în text și menționează tipul lor.

6. Cine este Ciuș? Notează pe caiet varianta corectă:

a. un cățel; b. un căluț; c. un măgăruș; d. un ponei.

(Geo Bogza, Ciuș)

7. Trasează un tabel asemănător pe caiet, apoi precizează ce trăsături ale băiatului și ale lui Ciuș reies din fragmentele extrase.

Băiatul Trăsătură Ciuș Trăsătură

Și câtă simpatie și tandrețe a trezit în mine!

Și cu fiecare pas făcut spre el, eram cuprins de o tot mai mare și necenzurată duioșie. […]

Tot […] o teamă m-a cuprins de oamenii care vor avea din ce în ce mai rar prilejul să-l întâlnească.

În singurătatea teatrală ce domnea de la un orizont la altul, singurătatea lui era simplă și blajină.

Așa prăpădit cum e, Ciuș a avut darul să smulgă de pe buzele noastre cel mai mângâietor cuvânt adresat lumii patrupede.

Să-i mai putem mângâia părul argintiu…

8. Menționează două valori etice/culturale prezente în text.

9. Numește două emoții prezente în text.

10. Rescrie secvența în care se menționează o etapă a vieții de care își amintește personajul narator la vederea lui Ciuș.

11. Transcrie un tipar textual narativ din text și arată rolul lui.

12. Explică, în două-trei enunțuri, semnificația ultimelor două alineate.

13. Consideri că este important ca între om și animal să se creeze legături? De ce?

14. Scrie două trăsături prin care să justifici că textul dat este unul narativ.

15. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele marcate cu portocaliu în text.

16. Scrie câte un antonim pentru cuvintele marcate cu verde în text.

17. Alcătuiește două enunțuri în care cuvintele furtună și frunte să fie folosite cu sens secundar, respectiv figurat.

18. Formulează un enunț cu omonimul cuvântului păr din structura: Să-i mai putem mângâia părul argintiu…

19. Desparte în silabe următoarele cuvinte din text și explică regula aplicată: extraordinară, bâlbâiala, răspund, subiecte, muțenia, neliniști.

20. Transcrie pe caiet cuvintele de mai jos, apoi încercuiește cu roșu diftongii, cu galben triftongii și cu albastru hiaturile din cuvintele: voioasă, scrie, ei, luat, idee, voiam, spuneau.

II. Imaginează-ți că nu ai mai fost în satul bunicilor de câțiva ani și că te-ai reîntors în acel loc în vacanță. Acolo ai reîntâlnit animalul copilăriei tale, de care te leagă multe amintiri. Redactează o scrisoare adresată unui prieten, în care să-i povestești despre reîntâlnirea cu animalul respectiv, precum și emoțiile generate de această reîntâlnire. În scrisoarea ta vei introduce și o secvență descriptivă.

În redactarea textului tău, vei avea în vedere:

◗ să respecți structura unei scrisori;

◗ să relatezi la persoana I;

◗ să menționezi întâmplările în ordine cronologică;

◗ să menționezi o emoție/un sentiment pe care ai trăit-o/l-ai trăit;

◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație, precum și regulile de așezare în pagină.

O, cum mai înfioară vântul frunzele copacilor din Cișmigiu!

Parcă e același freamăt adormitor de acum 15-20 de ani, când rătăceam cu colegii, în anumite ore ale dimineții, pe aleile mai dosnice, care adăposteau zeci de… plimbăreți! […]

În umbra destrămată de toamnă a parcului, toți copacii ning pete de aur: frunze desprinse de crengi flutură viața de o clipă a unui efemer vegetal și, ca-ntr-un basm de Walt Disney, se aștern covor moale sub pașii întârziați ai trecătorului plictisit de banalul vieții cotidiene! […]

Cinci și jumătate! Până la șase, când trebuie să ne-ntâlnim, mai am timp să-mi odihnesc ochii și gândurile în grădina aceasta cu amintiri.

O iau agale spre „morminte”, cum numeam colțul discret unde ne adunam noi, lăzăriștii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam trudiți, dragă doamne, de atâta învățătură! Ce mult s-au schimbat!…

De la „morminte”, o potecă îngustă duce spre aleea mare, care, la rândul ei, te scoate în spatele Liceului Lazăr.

Este timpul să mă-ndrept spre liceu. N-aș vrea să-mi stric tocmai acum, la întâlnirea noastră după douăzeci de ani, reputația de punctual, bine stabilită printre colegii mei de-a lungul anilor de școală.

Căci, deși în fiecare zi veneam la școală pe jos de- acasă, din Sfinții Voievozi – pentru că pe atunci nu era linie directă de tramvai sau autobuz pe strada Popa Tatu – totuși n-am întârziat o singură dată. Eram întâiul sau al doilea, „Măcar la atâta lucru să fiu fruntea!” mă parigoriseam eu.

Cu toate acestea, uneori am avut și întârzieri în catalog, însă întârzieri voit făcute, cu un scop bine determinat și mai ales binecuvântat! Când prima oră de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care știam că nu știu și că trebuia să m-asculte, „întârziam”, ca să amân catastrofalul deznodământ pe altă dată, când mă socoteam mai bine pregătit.

(Grigore Băjenaru, Cișmigiu & Comp

.)

A. Înțelegerea textului

1. Notează un indice temporal și unul spațial din text.

2. Precizează tipul naratorului și justifică printr-o secvență din text.

3. Menționează, într-un enunț, materiile care-i provocau elevului de altădată „întârzierea” la școală.

6 puncte

6 puncte

6 puncte

4. Explică, în două-trei enunțuri, semnificația structurii: Cu toate acestea, uneori am avut și întârzieri în catalog, însă întârzieri voit făcute, cu un scop bine determinat și mai ales binecuvântat! 6 puncte

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor propuse. (60 de puncte)

B. Elemente de construcție a comunicării

1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele marcate cu verde în text.

2. Scrie câte un antonim pentru cuvintele marcate cu portocaliu în text.

3. Transcrie din primele trei alineate un cuvânt folosit cu sens propriu de bază și unul cu sens figurat. Alcătuiește apoi enunțuri în care cuvântul cu sens propriu să fie folosit cu sens secundar, respectiv figurat.

4. Formulează un enunț cu omonimul cuvântului pas din structura: se aștern covor moale sub pașii întârziați ai trecătorului…

5. Desparte în silabe următoarele cuvinte din text: desprinse, odihneam, catastrofal.

6. Transcrie, din ultimul paragraf, câte un cuvânt cu diftong și hiat. Încercuiește-le!

II. Redactează o scrisoare de 100-150 de cuvinte, adresată unui prieten, în care să-i povestești o aventură trăită de tine la școală. Data redactării scrisorii este 16 iunie 2023. (30 de puncte)

În redactarea scrisorii, vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată;

◗ să redactezi scrisoarea la persoana I;

◗ să respecți etapele unei narațiuni;

◗ să ții cont de convențiile unei scrisori;

◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație și de așezare în pagină.

Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

FIȘĂ DE OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI

6 puncte

6 puncte

6 puncte

6 puncte

6 puncte

6 puncte

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament și bifează răspunsul care ți se potrivește cel mai bine în Fișa de observare a comportamentului. După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect punctele tale forte și pe cele slabe.

Comportamentul

Am dovedit interes în învățare.

Am urmat instrucțiunile.

Am lucrat individual.

Am cerut ajutor când am avut nevoie.

Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.

Am participat la activități.

Am dus activitățile până la capăt.

Mi-am spus părerea.

Am cooperat în activitățile de grup.

Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna

PE TĂRÂMUL PRIETENIEI

LECTURĂ

◗ Textul narativ literar în proză

◗ Narațiunea la persoana a III-a

◗ Momentele subiectului

◗ Dialogul în textul literar

◗ Textul narativ literar în proză. Aprofundare

◗ Text auxiliar

COMUNICARE ORALĂ

◗ Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: parafrazare, informații explicite și implicite, rezumare

REDACTARE

◗ Rezumatul

◗ Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

◗ Verbul (actualizare)

◗ Moduri verbale și timpurile lor: conjunctiv și condițional-optativ

◗ Posibilități combinatorii ale verbului

◗ Predicatul verbal. Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi; numele predicativ

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

◗ Valori ale culturii populare în spațiul românesc

PROIECT TEMATIC RECAPITULARE

EVALUARE

Textul

narativ literar în proză

Prelectură

1. Ai un cerc de prieteni? Notează numele lor și pasiunile comune.

2. Ai trăit vreo aventură alături de ei? Menționeaz-o printr-un desen și un cuvânt-cheie.

3. Notează, într-un minut, cât mai multe cuvinte despre prietenie care îți vin în minte. Formulează o definiție originală a prieteniei, integrând trei dintre cuvintele găsite.

TEXT DE BAZĂ

Cireșarii

Țombi dragă… începu el să se tânguie. Mi se pare că ne-am rătăcit prin pădure… […]

Constantin Chiriță (1925–1991) a fost prozator, romancier, scena rist și eseist. Cărțile sale s-au adresat în special adolescenților.

Constantin Chiriță este autorul cunoscutei serii de romane pentru adolescenți intitulate Cireșarii, care cuprinde cinci volume: Cavalerii florii de cireș, Castelul fetei în alb, Roata norocului, Aripi de zăpadă, Drum bun, Cireșari. Acestea au fost ecranizate în anii 1970 ca serial de televiziune, care s-a bucurat de un deosebit succes.

Protejându-și mersul speriat cu mâinile, făcu pas după pas, pas după pas… și deodată auzi, aproape, un scheunat prietenos și simți la glezne o răsuflare bună. Era o geană de lumină în aer, oare de unde? Și Țombi își lipise botul de un loc bătătorit, cu iarbă scurtă, răvășită. Regăsise poteca!… Dar încotro să apuce? Unde era nordul?… În dreapta!… În stânga?… Lumina încă mai tremura pe potecă. Dar oare cât timp? Dacă dihăniile pădurii vor sări din nou asupra lui?… Iar simțea piatră și gheață în membre… Se uită în jur, se uită spre cerul care se zărea ca niște pete albastre, apoi porni încet, pe potecă, târându-și picioarele, tremurând și așteptând să i se înfigă în umeri gheare și ciocuri reci.

Cireșarii își aleseseră locul pentru popasul de noapte într-o poiană largă, aflată la vreo cinci sute de metri de intrarea în peșteră. Își instalaseră în grabă două corturi: unul mare pentru băieți, altul mai mic pentru fete. Masa de seară se servi repede, transformându-se printr-o hotărâre unanimă în cea mai îmbelșugată masă a zilei. Îndeletnicirea lor de moment, foarte domestică și comună, se petrecea într-un decor unic, de o rară sălbăticie și măreție. Parcă erau în fundul unei căldări, înconjurați de stânci uriașe, de dantele și zorzoane de piatră, și mai erau arborii cu răcori înmiresmate, și mai ales culorile amurgului ca niște falduri blânde, binecuvântându-i și veghind deasupra capetelor lor.

Cutezătorii fuseseră harnici și inimoși: ajunseseră la peșteră odată cu asfințitul, își pregătiseră locul pentru popasul de noapte, erau toți sănătoși, nu mai erau flămânzi și parcă și oboseala pleca încet din ei… Da!… Ziua încă nu se terminase și nici lumina nu se subțiase de tot, și mai erau câteva treburi de făcut, unele plăcute, poate chiar distractive, altele ceva mai grele, la care nu oricine putea să se încumete. Dar rolurile erau împărțite de multă vreme.

de Constantin Chiriță

Astfel, în timp ce Ursu și Victor, cu toporiștele în mâini, se repeziră spre marginea pădurii pentru a alege lemne de plută, Lucia și Dan, manevrând cam la întâmplare două lopeți scurte, de excursie, rădeau iarba și frunzișul dintr-un cerc trasat cu grijă între cele două corturi și săpau chiar în mijlocul cercului o groapă ovală. Ionel și Maria aduceau vreascuri, cu brațele, parcă ferindu-se unul de altul, fiecare făcându-și depozitul propriu.

Gata! îi trezi Lucia din preocuparea lor oarbă și îndărătnică. Cu ce ați adus până acum, putem petrece aici o noapte polară…

Și se pregăti să aprindă focul, dar Maria se înțepeni în fața ei:

Stai! încă n-ai voie să faci focul!

De ce? se miră Lucia.

Oooofff! Suflet rece de savant! Nu înțelegi, nu simți că focul n-are niciun farmec dacă nu-l aprinzi atunci când începe să te ia cu fiori întunericul, când încep să licărească stelele și să arunce scântei pentru ațâțat, când îl așteaptă toți cu ochii dornici de fum…! […]

Ședință în mers! anunță ea. Fără vorbărie și digresiuni. Exemplul îl voi da eu: Trei puncte la ordinea de zi! Unu: Alegerea șefului… Doi: Hotărâri cu privire la siguranța expediției… Trei: Urmările hotărârii… Și la sfârșit, știți ce ne așteaptă: ceva care se numește somn. […]

Ursu era însă prea tulburat ca să mai aibă gând de harță. Nici nu înțelesese ce vrea Lucia; simțise parcă o provocare în vorbele ei, dar n-o acceptă. Se uită încă o dată spre creste: nu se mai vedea soarele, nici voalurile lui de lumină, și asta îl neliniștea cumplit. Se apropie de corturi împotriva inimii. […]

De data asta răsună foarte dură și categorică vocea lui Ursu:

Nu! Votul poate să mai aștepte. E ceva mult mai grav!

Toți presimțiră apropierea unei amenințări. Dar vocea lui Ursu deveni imediat calmă și liniștitoare:

Poate că nu-i chiar atât de grav… Mi se pare că s-a rătăcit cineva în pădure…

Cine? întrebă un cor uluit.

Tic! răspunse Ursu. L-am văzut de la Zănoaga și i-am lăsat semne foarte sigure. Dacă n-a ajuns aici până acum… Și din păcate s-a întunecat…

În câteva clipe toți cireșarii cunoșteau povestea lui Ursu.

Zguduită, Maria rosti întrebarea tuturor:

Ce putem face?

Umbrele serii se transformaseră în pâclă groasă.

Mai întâi focul! spuse Victor. Trebuie să facem un foc mare ca să se vadă de departe.

Și noi să rămânem de mămăligă lângă foc? spuse cu un ton de protest Ionel.

Eu zic să facem două grupuri, îl liniști Ursu și să intrăm în pădure pe două căi. Fiecare grup cu o lanternă. Câte doi…

Atunci să facem trei grupuri, socoti Lucia. Ursu are dreptate, interveni Ionel. Trebuie să facă cineva focul și să-l păzească.

Ba putem face trei grupuri, pentru că avem trei lanterne, spuse Victor. Ursu, un grup, și alte două grupuri de câte doi. Eu cu Maria…

Deodată se auziră vreascurile pârâind și o limbă galbenă, uriașă țâșni spre cer. Ionel aprinsese focul.

Și eu cu Dan! spuse Lucia. Ionel să rămână la foc. Gata! Luați lanternele!

O secundă! ceru Victor. Să ne înțelegem asupra semnalelor. Fiecare își va striga numele ca să ne recunoaștem direcțiile. Din minut în minut, sau la jumătate de minut. Prin „A” se dă alarma, prin „IU” se anunță găsirea lui Tic.

Plecarea! strigă Ursu uitându-se în urmă.

Totul se petrecuse în câteva minute. Focul de lângă corturi devenise o vâlvătaie. Ionel arunca mereu vreascuri, și nicio primejdie nu amenința împrejurimile. Groapa fusese săpată după ce încercaseră roza vânturilor. Cercetașii nocturni pătrunseseră în pădure pe trei căi: Lucia și Dan pe potecă, Ursu în dreapta lor, Victor și Maria în stânga. Strigându-și la intervale regulate numele, înaintau spre inima pădurii. Copleșiți de spaimă și de speranță.

Prichindelul avusese o licărire de luciditate în groaza lui. Amintindu-și că mușchiul copacilor arată cam întotdeauna nordul, își învinsese spaima și pipăi cu mâinile scoarța câtorva arbori. După ce simți pe alocuri, în vârful degetelor, porțiuni mătăsoase, reveni apoi pe cărarea în care păzea ca o santinelă Țombi cel iarăși curajos, și astfel ghici direcția peșterii. […]

Mergeau încet nenorociții, Țombi în frunte, prichindelul în urma lui ținându-i coada într-un gest prelung, nesfârșit, de mângâiere și recunoștință, amenințați de toate spaimele nopții, de toate dușmăniile pădurii, dar cu un mic bob de speranță în suflet… Un bobuleț care începu să se agite când ciufuliciul, multă vreme neciufulit de pieptenul fricii, zări, în depărtare, o tresărire luminoasă, și care explodă de-a binelea când auzi strigăte și nume cunoscute. Erau cireșarii! Fiecare își rostea numele. Oare când și unde dispăruse spaima și groaza și gheața? Oare existaseră vreodată? Atras de jocul cireșarilor începu și el să strige, cât îl țineau puterile: Tic! Tic!

Ursu! Ursu! se auzea de undeva de departe.

Lucia! Dan! răsuna undeva în fața lui. […] Dar strigătele și chemările răsunau prea frenetic și prea aproape.  […] Strigându-și din când în când numele, porni în goană, cu Țombi după el, spre lumină. Și deodată se trezi în fața focului! […]

Scuzați, vă rog… Începu bravul ciufulici. Aici a poposit expediția cireșarilor?

Ionel se întoarse uimit și speriat și năucit spre vocea nevăzută:

Tic!

În carne și oase! Ba chiar și cu Țombi lângă el!

Cum ai ajuns aici, prăpăditule?…îîî… Răule!

M-am luat după semnalul tău, după foc. Bravo!

Mare isteț mai ești, îl alintă Ionel. Ai găsit pachetul cu mâncare?… Te pomenești că ți-o fi foame?

Prichindelul era supraîncărcat de primirea lui Ionel. Se așteptase la niște muștruluieli și la niște ghionturi!

Am găsit pachetul, cum să nu-l găsesc! Și eu care am crezut că mi l-a pus acolo zâna cea bună! Vasăzică tu mi l-ai pus!

E un secret! râse Ionel. Cine l-a pus… nu mai contează. Bine că l-ai găsit. Ei! Cum stai cu foamea?

Aoleu, ce foame mi-e! Aș mânca și foc!… Dar ceilalți unde-s? N-au terminat joaca?

Aoleu! se vaită Ionel la rândul lui. Am uitat să dau semnalul. Și ei te caută. Am organizat o expediție în regulă ca să te găsim. Stai puțin…

Își făcu mâinile pâlnie și începu să strige din toate puterile către toate direcțiile:

Iuuuuu! Ionel… Iuuuuu! Ionel!… Iuuuuu! Ionel! Iuuuuu! Ionel!

Din pădure i se răspunse cu chiote. Toți știau că prichindelul se afla la foc, lângă Ionel. Dar chiotele nu încetară imediat, și nici semnăturile orale ale cercetașilor. Jocul se apropia însă de foc.

Ionel îi oferi cârnului cu ochii numai neastâmpăr tot felul de bunătăți și-i povesti pe scurt, în timp ce ascultătorul înfuleca de zor, cum decursese prima zi a expediției. Tic dădea mereu din cap, dar nu uita să rupă în două tot ce ducea la gură și să-l blagoslovească astfel pe Țombi cu cel mai îmbelșugat ospăț din viața lui… meritat cu prisosință.

Postlectură

1. Ai citit textul? Acum răspunde, în caiet, la întrebări.

Ce vezi? … Văd …

Ce auzi? Aud

Ce simți? … Simt …

2. De ce întâmplare/aspect din realitate ți-a amintit acest fragment?

3. Numește tema textului și menționează alte două cărți/texte în care ai întâlnit această temă.

4. Vânătoarea de cuvinte! Caută cu atenție în text și descoperă secvențele unde se găsesc următoarele cuvinte, apoi indică numărul de silabe și partea de vorbire: mângâiere, cinci, Lucia, existaseră, amenințări, mătăsoase, vâlvătaie, dihăniile, Ziua, pădure, lui, Țombi.

5. Notează câte un cuvânt care să exprime sentimentele/ideile tale după lectura textului.

Narațiunea la persoana a III-a. Momentele subiectului

Descoperă!

1. Unde se petrece acțiunea? Exemplifică cu două structuri din text.

2. Menționează când se petrece acțiunea.

3. Cine participă la evenimente?

4. Precizează la ce persoană sunt relatate întâmplările. Justifică răspunsul cu două secvențe din text.

Reține!

Narațiunea prezintă, într-o succesiune temporală logică, fapte și întâmplări la care participă, în general, mai multe personaje.

Când narațiunea se realizează la persoana a III-a, naratorul este obiectiv, adică nu se implică în evenimente, este doar un observator care știe tot ce li se întâmplă personajelor.

Aplică!

1. Identifică, în textul-suport, două trăsături ale narațiunii.

2. Precizează ce tip de narator apare în text.

3. Precizează două acțiuni ale lui Tic, așa cum sunt narate în text.

Portofoliu

Realizează, pe o pagină, schema textului narativ, pentru portofoliul tău!

Ai în vedere următoarele:

PERSONAJE

ACȚIUNEA, întâmplări plasate în timp și spațiu

la care participă povestește

NARATORUL

În lumea textului

1. Transcrie, din text, două enunțuri care indică acțiuni ale personajelor.

2. Care este momentul care declanșează acțiunea?

3. Prezintă, în două-trei rânduri, situația dificilă.

4. Cum se termină acțiunea?

Reține!

Într-o narațiune există trei părți: situația inițială, succesiunea de întâmplări și situația finală. Textul poate fi delimitat în cinci momente ale subiectului:

1. Expozițiunea – situația inițială în care sunt prezentate coordonatele spațio-temporale ale acțiunii și personajele care inițiază acțiunea.

2. Intriga – constituie un moment care declanșează acțiunile viitoare (cauza acțiunii).

3. Desfășurarea acțiunii – partea cea mai întinsă care prezintă întâmplările generate de intrigă, într-o ordine cronologică.

4. Punctul culminant – momentul de maximă tensiune care are la bază o situație dificilă și încercările de rezolvare a acesteia.

5. Deznodământul – situația finală care duce la încheierea acțiunii.

DESFĂȘURAREA ACȚIUNII

(toate întâmplările care au loc)

PUNCTUL CULMINANT (momentul de maximă tensiune)

EXPOZIȚIUNEA

(situația inițială)

Cine?, Unde?, Când?

Aplică!

INTRIGA

(momentul care declanșează acțiunea)

DEZNODĂMÂNTUL (situația finală)

1. Delimitează textul în fragmente, indică cuvântul-cheie și apoi formulează o idee principală.

2. Completează, în caiet, următoarea schemă cu secvențe din textul-suport. Succesiunea de întâmplări Situația inițială

Situația finală

3. Asociază pentru fiecare secvență momentele subiectului corespunzătoare și indică ideile principale.

4. Modifică o întâmplare a textului. Precizează de ce ai ales-o și cum schimbă aceasta succesiunea evenimentelor.

5. Scrie, în 8-10 rânduri, un alt deznodământ al fragmentului.

Dialogul în textul literar

În lumea textului

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

Astfel, în timp ce Ursu și Victor, cu toporiștele în mâini, se repeziră spre marginea pădurii pentru a alege lemne de plută, Lucia și Dan, manevrând cam la întâmplare două lopeți scurte, de excursie, rădeau iarba și frunzișul dintr-un cerc trasat cu grijă între cele două corturi și săpau chiar în mijlocul cercului o groapă ovală. Ionel și Maria aduceau vreascuri, cu brațele, parcă ferindu-se unul de altul, fiecare făcându-și depozitul propriu.

Gata! îi trezi Lucia din preocuparea lor oarbă și îndărătnică. Cu ce ați adus până acum, putem petrece aici o noapte polară…

Și se pregăti să aprindă focul, dar Maria se înțepeni în fața ei: Stai! încă n-ai voie să faci focul!

De ce? se miră Lucia.

a. Menționează care sunt personajele care apar în fragmentul dat.

b. Ce fac personajele?

c. Precizează ipostaza în care sunt personajele (vorbitor/ascultător).

d. Prin ce semne de punctuație sunt marcate intervențiile personajelor?

e. Câte replici apar în fragment? Cum sunt delimitate?

Reține!

Dialogul redă comunicarea dintre două sau mai multe personaje. Este constituit din replici prin care personajele participante la comunicare își modifică rolul, transformându-se în vorbitori sau ascultători. Vorbitorul este cel care trimite mesajul, iar ascultătorul este cel care îl recepționează. Rolurile se schimbă pe toată durata discuției.

M esaj

V A Cod

Dialogul se caracterizează prin prezența liniei de dialog la începutul fiecărei replici.

Rolul dialogului într-o operă literară este:

◗ de a oferi dinamism;

◗ de a caracteriza personajele în mod direct (personajele se prezintă prin ceea ce spun și prin modul lor de a vorbi);

◗ de a caracteriza personajele în mod indirect;

◗ de a evidenția relațiile dintre personaje;

◗ de a marca diverse valori expresive: sentimente, atitudini, întreruperi, ezitări ale personajelor.

Într-un dialog observăm:

◗ o componentă verbală –idei, informații, opinii etc.;

◗ o componentă nonverbală  – elementele ce exprimă atitudinea (gesturile, mimica, poziția corpului etc.);

◗ o componentă paraverbală – pronunția replicilor, accentuarea unor cuvinte, intensitatea vocii, tonul pe care se vorbește.

1. Ascultă cu atenție interviul de aici https://www.youtube.com/watch?v=UpmykTA19eA, apoi notează în caiet informațiile cerute.

a. Cine sunt persoanele care participă la discuție?

b. Care este ipostaza lor inițială? Rămâne aceeași până la final? Motivează răspunsul.

c. Care este tema discuției?

2. Menționează semnele de punctuație utilizate în primele două replici ale dialogului și precizează rolul lor.

Ce putem face?

Umbrele serii se transformaseră în pâclă groasă.

Mai întâi focul! spuse Victor. Trebuie să facem un foc mare ca să se vadă de departe.

Și noi să rămânem de mămăligă lângă foc? spuse cu un ton de protest Ionel. […]

Atunci să facem trei grupuri, socoti Lucia.

Ursu are dreptate, interveni Ionel. Trebuie să facă cineva focul și să-l păzească.

3. Prezintă rolul dialogului în textul-suport.

4. Imaginează un dialog de 8-10 replici între tine și Tic, având ca temă rătăcirea în pădure.

5. Pornind de la fragmentul dat, imaginează un alt dialog între personaje, propunând rezolvarea diferită a situației.

Ce putem face?

Umbrele serii se transformaseră în pâclă groasă.

Textul narativ literar în proză Aprofundare

Postlectură

1. Ascultă cu atenție coloana sonoră a filmului Cireșarii (https://www.youtube.com/ watch?v=ioCzPnX4-yM) și notează cuvintele-cheie care crezi că se potrivesc cu semnificațiile textului-suport.

2. Notează personajele din textul-suport de la paginile 52-54 și creează pentru personajul preferat o insignă în care să incluzi următoarele informații: o replică interesantă, un simbol, o trăsătură, un prieten, o semnificație a numelui.

3. Evidențiază într-o schemă relațiile care se stabilesc între personaje. Prezint-o apoi în fața clasei.

4. Cu care dintre personaje ai vrea să fii prieten? De ce?

5. Ai vrea să faci parte din expediție? Ce personaj ai vrea să fii? Cum ai influența acțiunea?

6. Precizează tema textului, justificând alegerea cu informații din text.

7. Povestește textul, indicând și momentele subiectului prezente în fragmentul citat.

8. Știi cine sunt cireșarii? Caută informații, apoi realizează o carte de vizită.

9. Realizează un poster care să cuprindă un schelet de recenzie.

Scrie într-o singură propoziție despre ce este vorba în text.

Scrie într-o expresie ce conține textul.

Scrie într-un cuvânt ce conține textul.

Precizează culoarea pe care o asociezi cu textul.

Notează cel mai important aspect (idee, gând, imagine).

Realizează un desen care să surprindă esențialul.

Nume

Ocupație

Date de contact

Imagine sugestivă

10. Asociază textul-suport Cireșarii de Constantin Chiriță cu un alt text citit de tine, evidențiind o asemănare.

11. Credeți că prietenia îi va ajuta pe cireșari să termine cu bine expediția în peșteră? Răspundeți la întrebare jucând diferite roluri (metoda Frisco).

• Conservatorul apreciază mai mult soluțiile vechi, încurajând păstrarea acestora.

• Exuberantul asigură o atmosferă creativă, propunând idei originale, inedite.

• Pesimistul vede lucrurile în negru, criticând ideile celorlalți, dar și sugestiile de ameliorare.

• Optimistul încurajează grupul să privească totul într-o perspectivă posibilă, realizabilă, găsind soluții realiste, stimulând participanții să gândească pozitiv.

Realizează o hartă mentală a textului-suport Cireșarii de Constantin Chiriță.

Iată un model realizat de Veronica Cercel, elevă la Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis-Teutsch” din Brașov, având ca text-suport Micul prinț, de Antoine de Saint-Exupéry.

Portofoliu O hartă mentală este o reprezentare a unui subiect, a unei idei sau a unui concept, pusă în valoare prin desene simple, cuvinte-cheie, folosind culori, săgeți, astfel încât ideea principală va fi în centrul reprezentării, iar cele secundare vor porni din centru, la fel ca ramurile unui copac.

Antoine de Saint-Exupéry (1900–1944) a fost un poet, jurnalist, romancier și eseist francez. A devenit cunoscut unui număr mare de cititori mai ales datorită povestirii

Le Petit Prince (Micul prinț), publicată în 1943, una dintre cele mai răspândite cărți din lume, tradusă în 361 de limbi.

Un mic locuitor al unei planete minuscule pornește într-o lungă călătorie prin lume, să caute adevăratul sens al vieții. În cursul peregrinărilor sale, ajunge să-și dea seama că pentru a fi fericit „este suficient să te gândești că undeva, printre milioane de stele, există ființa iubită”, iar ceea ce conferă un sens existenței sunt relațiile dintre oameni, care implică și responsabilitatea fiecăruia pentru soarta celorlalți.

TEXT AUXILIAR

Prelectură

1. Privește cele două imagini. Ce sugerează? Stabilește o asemănare între ele.

2. Cum ar fi lumea dacă nu s-ar crea legături? De ce crezi că este nevoie pentru a crea o astfel de legătură? Numește cel puțin o trăsătură de care trebuie să dea dovadă cei doi din imaginea A, în relația stabilită.

Lectură

prinț

Chiar atunci sosi și vulpea:

Bună ziua, zise vulpea.

Bună ziua, răspunse cuviincios micul prinț întorcându-se, dar nu văzu pe nimeni.

Sunt aici, zise glasul, sub măr…

Cine ești tu? zise micul prinț. Ești tare frumoasă…

Sunt o vulpe, zise vulpea.

Vino să te joci cu mine, o pofti micul prinț. Sunt atât de trist…

Nu pot să mă joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt îmblânzită.

A! Iartă-mă, rosti micul prinț. Dar după un răstimp de gândire, adăugă:

Ce înseamnă „a îmblânzi”?

Nu ești de prin partea locului, zise vulpea, ce cauți pe-aici?

Caut oamenii, zise micul prinț. Ce înseamnă „a îmblânzi”?

Oamenii, zise vulpea, au puști și vânează. E foarte neplăcut! Mai cresc și găini. E singurul folos de pe urma lor. Cauți găini?

Nu, zise micul prinț. Caut prieteni. Ce înseamnă „a îmblânzi”?

E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”…

A-ți crea legături?

Desigur, zise vulpea. Tu nu ești deocamdată pentru mine decât un băiețaș, aidoma cu o sută de mii de alți băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume…

Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare… mi se pare că m-a îmblânzit…

Se prea poate, zise vulpea. Pe Pământ întâlnești tot soiul de lucruri…

Micul

de Antoine de Saint-Exupéry

A.

B.

O! Dar nu e pe Pământ, zise micul prinț.

Vulpea se arătă foarte nedumerită:

Pe altă planetă?

Da.

Pe planeta aceea sunt vânători?

Nu.

Interesant. Dar găini?

Nici.

Nimic nu e desăvârșit, suspină vulpea.

Vulpea însă se întoarse la gândurile ei:

Viața mea e veșnic aceeași. Eu vânez găinile, pe mine mă vânează oamenii. Toate găinile se aseamănă între ele, și toți oamenii se aseamănă între ei. Așa că mă cam plictisesc. Dar dacă tu mă îmblânzești, viața mi se va însenina. Voi cunoaște sunetul unor pași deosebiți de-ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Ai tăi mă vor chema din vizuină, ca o melodie. Și-apoi, privește! Vezi tu, colo, lanurile acelea de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie grâul nu mi-e de folos. Lanurile de grâu mie nu-mi trezesc nicio amintire. Și asta-i trist! Tu însă ai părul de culoarea aurului. Va fi, de aceea, minunat când mă vei fi îmblânzit! Grâul, auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă murmurarea vântului prin grâu…

Vulpea tăcu și se uită la micul prinț.

Te rog… îmblânzește-mă, zise apoi.

Bucuros aș vrea, răspunse micul prinț, numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut.

Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă!

Ce trebuie să fac? zise micul prinț.

Trebuie să ai foarte multă răbdare, răspunse vulpea. La început, te vei așeza ceva mai departe de mine, uite-așa, în iarbă. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei zice nimic. Graiul e izvor de neînțelegeri. Însă vei putea, pe zi ce trece, să te așezi din ce în ce mai aproape de mine…

A doua zi, micul prinț veni din nou.

Ar fi fost mai bine dacă veneai și astăzi la aceeași oră, zise vulpea. Dacă tu, de pildă, vii la ora patru după-amiaza, eu încă de la ora trei voi începe să fiu fericită. Și cu cât va trece timpul, cu-atât mai fericită mă voi simți. La ora patru, mă va cuprinde un frământ și o neliniște: voi descoperi cât prețuiește fericirea! Dar dacă vii la voia întâmplării, niciodată nu voi ști la care ceas să-mi împodobesc sufletul. Ne trebuie rituri.

Ce-i acela rit? zise micul prinț.

E încă un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. E ceea ce face ca o zi să se deosebească de celelalte zile, o oră, de celelalte ore. De pildă, vânătorii mei au un rit. Se duc să joace, joia, cu fetele din sat.

Apoi adăugă:

Joia, prin urmare, e o zi minunată! Mă plimb și eu atunci, până la vie. Dacă vânătorii s-ar duce la joc la voia întâmplării, toate zilele ar fi la fel, iar eu n-aș mai avea niciodată vacanță.

Și-așa micul prinț îmblânzi vulpea. Iar când ora despărțirii fu aproape:

Vai! zise vulpea… Am să plâng.

Din vina ta, zise micul prinț, eu nicidecum nu-ți voiam răul, ci numai tu ai vrut să te-mblânzesc…

Așa e, zise vulpea.

Dar ai să plângi! zise micul prinț.

Așa e! zise vulpea.

Și-atunci nu dobândești nimic din asta!

Ba dobândesc, zise vulpea, datorită culorii grâului.

Du-te să mai vezi o dată trandafirii. Vei descoperi că floarea ta nu are-n lume seamăn. Întoarce-te apoi la mine, să-ți iei rămas-bun, iar eu îți voi dărui o taină. […]

Rămâi cu bine, zise el…

Te du cu bine, zise vulpea. Iată care-i taina mea. E foarte simplă: Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor.

Postlectură

1. Notează în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect.

A. A îmblânzi înseamnă:

a. a domestici;

B. Vânătorii nu vânează în ziua de:

a. marți;

C. Taina vulpii constă în faptul că:

a. ea poate fi îmblânzită;

b. a crea legături;

b. joi;

b. este mai de preț decât trandafirii;

2. Răspunde prin enunțuri, la fiecare din următoarele cerințe:

a. Indică tema textului și un cuvânt-cheie.

b. Numește personajele care participă la acțiune.

c. Cine este naratorul? La ce persoană se face relatarea?

d. Transcrie câte o structură care să indice timpul și spațiul acțiunii.

e. Menționează un moment al subiectului prezent în text.

f. Precizează care este taina vulpii.

3. Prezintă care sunt pașii urmați pentru îmblânzirea vulpii.

4. Ce înseamnă pentru tine a îmblânzi?

Ai îmblânzit pe cineva? Cum? De ce?

5. Completează, în caiet, diagrama Venn, cu informațiile cerute.

c. a disciplina.

c. duminică.

c. limpede nu poți vedea decât cu inima.

Cireșarii Micul prinț deosebiri deosebiri

asemănări

Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: parafrazare, informații explicite și implicite, rezumare

În lumea textului

Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele date.

Dar lui Tom i se părea că o duce de ajuns de bine, mai cu seamă vara. Cerșea doar atât cât să nu-și pună pielea în joc, căci legile împotriva cerșetoriei erau aspre și pedepsele grele, așa că-i rămânea vreme destulă ca să asculte încântătoarele basme și legende pe care i le spunea bunul părinte Andrew –despre uriași și zâne, despre pitici și duhuri puternice, despre castele fermecate și crai și despre prinți a căror strălucire îți ia ochii! Tot ascultându-le, aceste povești minunate îl înaripară, și nopți de-a rândul, culcat pe mâna de paie scârboase, sleit de oboseală, mort de foame și scăpat din vreo snopeală, băiatul își descătușa închipuirea în întuneric și uita curând de durerile și suferințele sale, zugrăvindu-și tablourile pline de desfătare ale vieții pe care o ducea un prințișor răsfățat, în vreun palat regal. Cu vremea, o dorință arzătoare începu să nu-i dea pace zi și noapte: să vadă cu ochii lui un prinț adevărat. Pomenise odată despre asta tovarășilor lui de joacă din Curtea Gunoaielor, dar ei îl luaseră peste picior și-l batjocoriseră atât de nemilos, încât după aceea fu bucuros să-și păstreze visul pentru el.

Treptat, tot citind și visând întruna la viața prinților, Tom fu atât de puternic înrâurit, încât fără să-și dea seama, începu să facă pe prințul. Graiul și purtările sale deveniră ciudat de simandicoase, potrivite cu ceremonialul curții regale, spre nețărmurita înveselire a prietenilor săi apropiați. Dar, zi cu zi, influența lui Tom asupra băieților creștea și cu timpul ei ajunseseră să-l socotească, cu un fel de respect amestecat cu teamă, drept o ființă deosebită.

Părea că știe atât de multe și putea să spună și să facă lucruri atât de minunate! Și după toate, avea atâta înțelepciune, o minte atât de pătrunzătoare!  […] Oameni în toată firea veneau de multe ori la Tom după o povață și rămâneau adesea uimiți, văzând cât de plină de miez, bine cumpănită era judecata lui. Într-un cuvânt, devenise un adevărat erou pentru toți cei care-l cunoșteau, afară de familia sa, căci numai ei nu vedeau nimic de soi într-însul.

După o bucată de vreme, Tom își înjghebă în taină o curte regală. El însuși era prințul, tovarășii săi de joacă preferați erau străjerii, șambelanii, scutierii, sfetnicii, lorzii și doamnele din suită, și familia regală.

(Mark Twain, Prinț și cerșetor)

a. Indică pentru fiecare paragraf câte un cuvânt-cheie și notează-l pe caiet.

b. Pornind de la cuvântul-cheie ales, formulează o idee principală.

Aplică!

Realizează rezumarea orală a fragmentului citat și prezint-o colegilor.

Rezumarea este o redare sau o prezentare pe scurt a ideilor unui text. Această prezentare poate fi orală sau scrisă și permite asimilarea și înțelegerea esențialului din materialul sursă.

Fii creativ!

Lui Tom îi plăcea să asculte încântătoarele basme și legende pe care i le spunea bunul părinte Andrew – despre uriași și zâne, despre pitici și duhuri puternice, despre castele fermecate și crai și despre prinți a căror strălucire îți ia ochii!

Tu știi o legendă despre zâne, pitici, castele sau prinți?

Dacă nu știi deja, citește una și prezintă oral rezumatul colegilor tăi. Realizați apoi un clasament cu cele mai captivante legende prezentate.

Reține!

Știați că...?

◗ Mark Twain este pseudonimul literar al lui Samuel Langhorne Clemens.

◗ A fost prieten cu numeroase celebrități, printre care inventatorul Nikola Tesla.

◗ Mark Twain a patentat trei invenții, cel mai mare succes avându-l un carnet cu autolipire (peste 25.000 de astfel de carnete au fost vândute); pe pagini era un adeziv uscat ce trebuia umezit înainte de utilizare.

◗ Singura înregistrare video cu Mark Twain a fost făcută de Thomas Edison și a fost folosită în The Prince and the Pauper (1909).

În lumea textului

Recitește fragmentul și rezolvă cerințele.

Treptat, tot citind și visând întruna la viața prinților, Tom fu atât de puternic înrâurit, încât fără să-și dea seama, începu să facă pe prințul. Graiul și purtările sale deveniră ciudat de simandicoase, potrivite cu ceremonialul curții regale…

a. Înlocuiește cât mai multe cuvinte din text cu sinonime.

b. Schimbă ordinea cuvintelor pentru a crea noi propoziții.

c. Ce observi? Propozițiile reformulate au același înțeles cu textul original?

d. Numărul de cuvinte și de propoziții a rămas același?

e. Prezintă și colegilor noul text.

Reține!

Parafrazarea este o reformulare a unui text, sub o altă formă, folosind cuvinte proprii și având ca scop o mai bună înțelegere a acestuia; este o clarificare sau o explicație a conținutului analizat.

Rezumarea redă pe scurt informațiile principale ale textului; parafrazarea este folosită pentru a relata detaliile sau importanța unei idei din text, uneori ajungând mai dezvoltată decât textul în sine.

Aplică!

1. Lucrați în perechi! Un elev răspunde la întrebarea: Crezi că se va îndeplini dorința lui Tom? Celălalt va parafraza răspunsul colegului și îl va prezenta. Rolurile se vor inversa în cadrul grupului.

2. Oferă o interpretare pentru enunțul următor: Tom începu să facă pe prințul…

3. Cum explici comportamentul lui Tom?

4. Ce poți deduce din faptul că Tom își crease în taină o curte regală?

5. Crezi că acest comportament implică apariția unor probleme? Justifică!

Reține!

Informațiile explicite sunt formulate direct de vorbitor.

Informațiile implicite se deduc din context, nefiind formulate direct; reprezintă presupuneri pe baza informațiilor oferite.

Aplică!

Realizează un dialog între Tom și un prinț adevărat. Prezintă-l apoi și cere colegilor să descopere o informație explicită și una implicită care au fost incluse în dialogul tău.

Rezumatul

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

Era miezul nopții, era ora somnului naiv, dulce, generos, pe care-l merită copilăria.

Și deodată, ca o trompetă semeață, unică, arogantă, răsună cântecul unui cocoș. Și Tic, și Dan se treziră speriați. Parcă le țipase cineva în ureche printr-o pâlnie. La început nu înțeleseră ce s-a întâmplat. Abia după câteva minute, când răsună al doilea „cucurigu!” la fel de falnic și de entuziast, amândoi pricepură cine i-a trezit. Dan se tângui neputincios. Tic însă, mai practic, alergă la geamuri și le închise fără șovăială. Niciunul nu se trezise de-a binelea. Acționau ca niște somnambuli. Adormiră repede, dar nu scăpară de atenția cocoșului. Acutele lui disperate străpungeau pereții și ferestrele ca pe niște țesături de mătase. Tic se uită la ceasul lui fosforescent. Era ora unu. […]

Somnul le dădea târcoale și niciunul nu i se împotrivea. Imagini confuze începeau să se transforme în visuri. Poate că pe fețele lor răsărea zâmbetul duios și liniștit al destinderii, al trecerii spre somn. Primele tresăriri, primele neguri și încâlceli…

Și iarăși strigătul victorios de trompetă!

Cu mâinile la urechi, Dan începu să se tânguie și să se roage:

Fă ceva, Ticușorule! […]

Tic nu se lăsă prea mult rugat. Dibui un obiect undeva pe o ladă de lângă patul lui și-l aruncă drept în capul lui Dan.

Pune-ți perna pe cap, poate că nu-l mai auzi! Eu o să-mi sacrific un pantof. […]

După câteva minute se strecură și Tic în curte. Orătăniile se pregăteau de culcare. Ochi cocoșul. Era mare, puternic, țanțoș, așa cum îi stă bine unui cocoș. Nu l-ar fi prins, o zi întreagă să fi fugit după el. În buzunarul lui se găsea însă o funie subțire, transformată de dimineață în lasou, iar în mâini avea amintirea unor exerciții. Criminalul cu pinteni parcă bănuia ceva. Se îndrepta glonț spre nuc. Dar nu mai avu vreme să ajungă în prima creangă. Lasoul îi curmă brusc elanul. Nici măcar nu avu vreme să dea un semnal de alarmă. Cârâielile i se înecară în gât. Tic îl trase cu iuțeală spre dânsul, îl prinse între picioare și începu operația pe care i-o promisese în gând. Adică scoase din buzunar un rotocol de izolier-band, tăie o bucată cam de zece centimetri, pe care începu s-o înfășoare cu pricepere în jurul pliscului. Totul dură zece secunde. Cocoșul sări din mâinile lui ca o ghiulea. Dar se opri undeva năuc și iritat. Își sucea capul în toate părțile. Pliscul însă nu voia să-l asculte. Se transforma parcă într-un gotcan, așa se sălbăticise. Zadarnic. Amețit de neputință și de oboseală, se cățără în nuc. (Constantin Chiriță, Cireșarii)

a. Precizează personajele care apar în fragment.

b. Transcrie doi indici temporali din textul dat.

c. Delimitează textul în fragmente.

d. Indică pentru fiecare fragment un cuvânt-cheie.

e. Formulează pentru fiecare fragment câte o idee principală.

În lumea textului

Aplică!

1. Realizează rezumatul fragmentului prezentat, respectând convențiile tipului de text.

2. Rezumă fragmentul dat în zece propoziții.

3. Rezumă textul într-un singur enunț.

Reține!

Rezumatul este prezentarea pe scurt, obiectivă, folosind cuvinte proprii a informațiilor dintr-un text.

Etape ale realizării rezumatului

◗ Citește textul integral, cu atenție.

◗ Identifică fragmentele textului.

◗ Realizează planul simplu de idei.

◗ Alcătuiește un scurt text în care fiecare idee începe cu alineat.

Reguli de respectat la realizarea unui rezumat

◗ Respectă succesiunea întâmplărilor.

◗ Relatează la persoana a III-a.

◗ Utilizează timpurile verbale adecvate (prezent sau perfect compus).

◗ Redă textul în propriile cuvinte, nu cita.

◗ Răspunde la întrebările Cine?, Ce face?, Când?.

◗ Nu utiliza termeni precum „autorul”, „naratorul”, „personajul”.

Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

Descoperă!

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

Cine? întrebă un cor uluit.

Tic! răspunse Ursu. L-am văzut de la Zănoaga și i-am lăsat semne foarte sigure. Dacă n-a ajuns aici până acum… Și din păcate s-a întunecat…

În câteva clipe toți cireșarii cunoșteau povestea lui Ursu.

Zguduită, Maria rosti întrebarea tuturor:

— Ce putem face?

Umbrele serii se transformaseră în pâclă groasă.

— Mai întâi focul! spuse Victor. Trebuie să facem un foc mare ca să se vadă de departe.

— Și noi să rămânem de mămăligă lângă foc? spuse cu un ton de protest Ionel.

Eu zic să facem două grupuri, îl liniști Ursu și să intrăm în pădure pe două căi. Fiecare grup cu o lanternă. Câte doi…

Atunci să facem trei grupuri, socoti Lucia.

Ursu are dreptate, interveni Ionel. Trebuie să facă cineva focul și să-l păzească.

1. Care este tema dialogului?

2. Cine participă la discuție?

3. Precizează emoțiile participanților. Cum le-ai descoperit?

4. Menționează rolul semnelor de punctuație din fragmentul scris îngroșat.

5. Transcrie verbele care indică acțiunile personajelor în cadrul dialogului.

6. Rescrie propoziția, înlocuind semnul întrebării cu punct, dar fără a schimba sensul.

Reține!

TEXT DIALOGAT (vorbire directă)

 Reprezintă reproducerea întocmai a spuselor cuiva.

 În prim-plan este vorbitorul.

 Înaintea textului reprodus se utilizează linia de dialog.

 Este un dialog/text dialogat.

 Predomină propozițiile interogative și exclamative.

Exemplu: — Când ai intrat? întreabă Laura. →

— Acum cinci minute, răspunde Ina.

 Verbele sunt, în general, la persoana I și a II-a.

Exemplu: Eu îi cert!

 Se folosesc verbe la modul imperativ.

Exemplu: — Vino!

 Apar verbe de declarație: a zice, a spune, a grăi, a întreba etc. După aceste verbe se folosesc două puncte (:).

 Se folosesc substantive în cazul vocativ

Exemple: — Bunico, e rău să nu ai copii?

— Astăzi ne întâlnim la ora 10:00.

TEXT NARATIV (vorbire indirectă)

 Reprezintă reproducerea sub forma povestirii a spuselor cuiva.

 Dispare linia de dialog.

 Este o povestire/un text narativ.

 Se folosesc verbe precum: a întreba, a se mira etc. Se folosesc numai propoziții enunțiative.

Exemplu: Laura a întrebat-o când a intrat. Ea i-a spus că a intrat acum cinci minute.

 Verbele trec de la persoana I și a II-a la persoana a III-a.

Exemplu: El spuse că îi ceartă.

 Verbele la modul imperativ trec la modul conjunctiv.

Exemplu: I-a spus să vină.

 Se folosesc verbe de declarație (zice, spune, întreabă etc.), urmate de cuvinte precum: că, să, ca să, dacă, unde etc.

 Substantivele în cazul vocativ sunt transformate în substantive în dativ sau acuzativ.

Exemple: Nepoțelul o întreabă pe bunică dacă este rău să nu ai copii.

Ei s-au înțeles să se întâlnească la ora 10:00 în acea zi.

Pentru a transforma vorbirea directă în vorbire indirectă parcurgem următoarele etape:

◗ eliminarea liniei de dialog;

◗ transformarea verbelor de la persoana I și a II-a în forme verbale la persoana a III-a;

◗ eliminarea cuvintelor care indică o exclamație, un strigăt;

◗ folosirea verbelor de declarație (a zice, a spune etc.) urmate de cuvinte precum: că, să, ca să, dacă, unde etc.

Aplică!

1. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă. Scrie în caiet textul rezultat. Gata! îi trezi Lucia din preocuparea lor oarbă și îndărătnică. Cu ce ați adus până acum, putem petrece aici o noapte polară…

Și se pregăti să aprindă focul, dar Maria se înțepeni în fața ei: Stai! încă n-ai voie să faci focul!

De ce? se miră Lucia.

2. Menționează modificările pe care le-ai făcut.

3. Explică rolul utilizării semnelor de punctuație din replicile dialogului.

4. Indică personajele care participă la dialog și precizează rolul lor.

5. Scrie un dialog de zece replici între tine și un adolescent din grupul cireșarilor, apoi transformă-l în vorbire indirectă.

6. Transformă vorbirea directă din replicile de la începutul lecției în vorbire indirectă.

Explorează!

Notează în caiet doar verbele și menționează ce indică ele.

Acțiune frumos El există explorăm inteligent doi explorare rucsac știi mergi noi mers stai verb sunt

Amintește-ți!

Verbul (actualizare)

Descoperă!

◗ Notează cât mai multe acțiuni pe care le pot face împreună cei doi prieteni, Tic și Țombi.

◗ Menționează ce părți de vorbire sunt cuvintele notate.

◗ Recitește fragmentul și rezolvă cerințele date:

Tic! răspunse Ursu. L-am văzut de la Zănoaga și i-am lăsat semne foarte sigure. Dacă n-a ajuns aici până acum… Și din păcate s-a întunecat… În câteva clipe toți cireșarii cunoșteau povestea lui Ursu.

Zguduită, Maria rosti întrebarea tuturor: Ce putem face?

a. Notează toate verbele din text.

b. Indică două verbe auxiliare și menționează ce rol au.

c. Identifică verbul la infinitiv și precizează cum l-ai recunoscut.

VERBUL este o parte de vorbire flexibilă care indică acțiunea, starea sau existența.

Verbul poate fi:

◗ predicativ (poate alcătui singur predicatul): Noi scriem compuneri interesante.

◗ nepredicativ:

 auxiliar (ajută la formarea modurilor și timpurilor compuse): a avea – timpul perfect compus (eu am scris); a vrea – timpul viitor (eu voi scrie); a fi – timpul viitor anterior (voi fi scris).

MODUL este forma pe care o ia verbul pentru a arăta cum consideră vorbitorul acțiunea.

◗ INDICATIV – arată o acțiune reală.

Indicativul este singurul mod care are toate timpurile:

 prezent: învăț, înveți, învață, învățăm, învățați, învață

 imperfect: învățam, învățai, învăța, învățam, învățați, învățau

 perfect simplu: învățai, învățași, învăță, învățarăm, învățarăți, învățară

 perfect compus: am învățat, ai învățat, a învățat, am învățat, ați învățat, au învățat

 mai-mult-ca-perfect: învățasem, învățaseși, învățase, învățaserăm, învățaserăți, învățaseră

 viitor: voi învăța, vei învăța, va învăța, vom învăța, veți învăța, vor învăța

 viitor anterior: voi fi învățat, vei fi învățat, va fi învățat, vom fi învățat, veți fi învățat, vor fi învățat

◗ IMPERATIVUL  – exprimă un ordin, o poruncă, un îndemn, un sfat, o rugăminte. Are forme doar pentru persoana a II-a, singular și plural. Nu are forme specifice de timp.

Are formă:

 afirmativă (Cântă!, Cântați!);

 negativă (Nu cânta!, Nu cântați!).

Verbul predicativ la modurile indicativ și imperativ îndeplinește funcția sintactică de predicat verbal.

Formele verbale nepersonale studiate sunt:

 INFINITIVUL – forma de dicționar a verbului; el poate apărea precedat sau nu de cuvântul a (a vorbi);

 PARTICIPIUL – arată acțiunea suferită de un obiect (cules, învățat).

1. Notează în caiet, apoi subliniază formele corecte ale verbelor și alcătuiește enunțuri cu ele: trebuie/trebuiesc; bănuiește/bănuie; scri/scrii; copie/copiază; place/plăcea; creează/crează.

2. Menționează timpul, persoana și numărul pentru următoarele forme verbale la modul indicativ: cumpărăm, vedeați, văzuși, au înțeles, vom citi, înțelesesem, mergeți, va fi, veni.

3. Indică timpul formelor verbale subliniate în enunțurile de mai jos.

a. El adună acum merele din livadă.

b. Doar adună un coș plin cu mere.

c. El cântă zilnic în corul școlii.

d. Cântă ce i-a plăcut, apoi se opri brusc. Prin ce se deosebesc formele verbale?

4. Precizează formele de imperativ ale următoarelor verbe (atât cele afirmative, cât și cele negative): a merge, a face, a fi, a asculta, a descoperi, a zice.

5. Scrie câte un enunț astfel încât următoarele forme verbale să aibă valoarea indicată:

am – verb predicativ; ai – verb auxiliar; fi – verb predicativ; – verb auxiliar; – verb predicativ; – verb auxiliar.

6. Trece verbul a înțelege la toate timpurile modului indicativ, utilizând doar persoana a II-a singular și plural.

7. Analizează verbele din textul următor după model.

Prichindelul avusese o licărire de luciditate în groaza lui. Amintindu-și că mușchiul copacilor arată cam întotdeauna nordul, își învinsese spaima și pipăi cu mâinile scoarța câtorva arbori. După ce simți pe alocuri, în vârful degetelor, porțiuni mătăsoase, reveni apoi pe cărarea în care păzea ca o santinelă Țombi cel iarăși curajos, și astfel ghici direcția peșterii.

Model: avusese – verb predicativ, modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a III-a, numărul singular, formă afirmativă.

8. Notează forma de viitor pentru fiecare formă verbală identificată.

a. Voi învăța pentru evaluare foarte bine.

b. Am să îl întreb despre bunicii lui.

c. Voi fi plecat când va fi venit el.

d. O să îl cert când ajunge.

e. Oi veni când voi putea.

9. Realizează un dialog de 8-10 replici cu unul dintre cireșari. Subliniază verbele, precizează modul, timpul, persoana și numărul.

Reține!

Conjugarea înseamnă modificarea formei verbului în funcție de anumite categorii specifice. Verbul își schimbă forma în funcție de mod, timp, persoană și număr. El este centrul comunicării, în jurul lui se grupează celelalte părți de vorbire. Fără verb mesajul nu are sens.

Exersează!

Cum conjugăm, fără să greșim, verbele a crea, a agrea și a recrea? Folosim ca model verbul a lucra.

a lucra

eu lucrez

tu lucrezi

el/ea lucrează

noi lucrăm

voi lucrați

ei/ele lucrează

Amintește-ți!

a crea eu creez tu creezi el/ea creează noi creăm

voi creați ei/ele creează

Forme de viitor:

◗ viitor standard (exprimă o acțiune care se va desfășura în viitor): voi citi;

◗ viitor anterior (exprimă o acțiune viitoare, terminată înaintea unei alte acțiuni viitoare; se formează cu verbul auxiliar a fi și forma de participiu a verbului): voi fi citit;

◗ viitor de limbă vorbită: am să citesc;

◗ viitor popular: oi citi.

Modul conjunctiv

Explorează!

1. Completează, în caiet, enunțul cu trei acțiuni dorite. Prietenului meu îi place să , , .

2. Indică elementul comun pentru verbele subliniate. Mai întâi focul! spuse Victor. Trebuie să facem un foc mare ca să se vadă de departe.

Și noi să rămânem de mămăligă lângă foc? spuse cu un ton de protest Ionel.

Eu zic să facem două grupuri, îl liniști Ursu și să intrăm în pădure pe două căi. Fiecare grup cu o lanternă. Câte doi…

Atunci să facem trei grupuri, socoti Lucia.

3. Precizează cum consideri acțiunea:

a. reală;

b. dorită;

c. posibilă, realizabilă;

d. un îndemn.

Modul conjunctiv exprimă o acțiune posibilă, realizabilă.

Marca gramaticală a modului conjunctiv este prezența cuvântului să

În unele enunțuri orale conjunctivul la persoana a III-a se poate folosi fără cuvântul să.

Exemplu: Meargă unde o vrea!

Verbul predicativ la modul conjunctiv îndeplinește funcția sintactică de predicat verbal.

Timpurile modului conjunctiv

1. Prezent – verbul arată o acțiune posibilă care se poate desfășura fie în momentul vorbirii, fie după momentul vorbirii.

2. Perfect – verbul arată o acțiune care se poate desfășura înainte de momentul vorbirii.

Conjunctiv prezent – să + formele de indicativ prezent

eu să învăț tu să înveți el să învețe

noi să învățăm

voi să învățați

ei să învețe

eu să vreau tu să vrei el să vrea

noi să vrem

voi să vreți

ei să vrea

eu să culeg tu să culegi el să culeagă noi să culegem voi să culegeți ei să culeagă

eu să citesc tu să citești el să citească noi să citim voi să citiți ei să citească

Conjunctiv perfect – să + verbul auxiliar a fi + participiul verbului

eu să fi învățat

tu să fi învățat

el să fi învățat

noi să fi învățat

voi să fi învățat

ei să fi învățat

eu să fi vrut

tu să fi vrut

el să fi vrut

noi să fi vrut

voi să fi vrut

ei să fi vrut

eu să fi cules

tu să fi cules

el să fi cules

noi să fi cules

voi să fi cules

ei să fi cules

eu să fi citit

tu să fi citit

el să fi citit

noi să fi citit

voi să fi citit

ei să fi citit

Reține!

Aplică! Amintește-ți!

1. Scrie în caiet formele verbului a explora la modul conjunctiv.

2. Alcătuiește un enunț cu un verb la modul imperativ, apoi înlocuiește-l în enunț cu unul la modul conjunctiv. Ce observi?

3. Indică modul și timpul următoarelor forme verbale: să repet, am să observ, să fi venit, o să plece, să glumească, are să cânte.

4. Precizează la ce mod sunt verbele subliniate din următoarele enunțuri.

Doarmă cât o dori!

Fie ce o fi!

Plece unde vede cu ochii!

Facă ce își dorește!

5. Scrie în caiet doar varianta corectă a următoarelor forme verbale:

să aibă/să aivă/să aibe

să fii/să fi

să devi/să devii

să obți/să obții

să previi/să previ

să ști/să știi

6. Menționează acțiunea exprimată de verbele la modul conjunctiv din următoarele enunțuri:

a. Am rugat-o pe Ioana să vină devreme.

b. Îi voi sugera Mariei să meargă cu mine la cumpărături.

c. Să fi venit mai devreme, acum termina.

d. Să-mi fi spus, o ajutam.

7. Subliniază verbele la modul conjunctiv din textul dat și analizează-le.

— Așa sunt eu în felul meu, știu una și bună: să-mi slujesc stăpânul cu dreptate. Hai, nu mai sta la îndoială, că mă tem să nu mă apuce noaptea pe aici.

(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)

Modul condițional-optativ

Explorează!

1. Completează enunțurile în caiet.

a. Dacă aș fi o floare, aș fi … , pentru că … .

b. Dacă aș fi o culoare, aș fi , pentru că .

c. Dacă aș fi o pasăre, aș fi … , pentru că … .

2. Precizează ce arată verbul aș fi în enunțurile completate de tine.

3. Menționează verbele care apar în forma aș fi și precizează valoarea lor.

4. Scrie două enunțuri în care să precizezi ce ai dori să afli în timpul acestei ore de limba română. De cine depinde îndeplinirea acestor dorințe?

am să citesc (voi citi) – verb, modul indicativ, timpul viitor, formă de limbă vorbită.

Sfaturi gramaticale

◗ La persoana a II-a singular, următoarele verbe se scriu cu doi i: tu să fii, tu să știi, tu să ții, tu să vii, tu să devii, tu să susții, tu să deții, tu să reții, tu să revii, tu să previi, tu să redevii.

◗ La fel ca la indicativ prezent, verbele a crea și a agrea se scriu și se pronunță cu doi e: să creez, să agreez.

Reține!

Modul condițional-optativ exprimă o acțiune dorită sau o acțiune posibilă, dar care depinde de o condiție. Verbul predicativ la modul condițional-optativ îndeplinește funcția sintactică de predicat verbal. Timpurile modului condițional-optativ

1. Prezent – verbul arată o acțiune desfășurată fie în momentul vorbirii, fie după momentul vorbirii

Condițional-optativ prezent – verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) + forma de infinitiv a verbului

eu aș învăța tu ai învăța el ar învăța noi am învăța voi ați învăța ei ar învăța

eu aș vrea tu ai vrea el ar vrea noi am vrea voi ați vrea ei ar vrea

eu aș culege tu ai culege el ar culege noi am culege voi ați culege ei ar culege

eu aș citi tu ai citi el ar citi noi am citi voi ați citi ei ar citi

2. Perfect – verbul arată o acțiune desfășurată înainte de momentul vorbirii.

Condițional-optativ perfect – verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) + verbul auxiliar a fi + forma de participiu a verbului

eu aș fi învățat tu ai fi învățat el ar fi învățat noi am fi învățat voi ați fi învățat ei ar fi învățat

eu aș fi vrut tu ai fi vrut el ar fi vrut noi am fi vrut voi ați fi vrut ei ar fi vrut

Aplică!

eu aș fi cules tu ai fi cules el ar fi cules

noi am fi cules voi ați fi cules ei ar fi cules

eu aș fi citit tu ai fi citit

el ar fi citit

noi am fi citit voi ați fi citit ei ar fi citit

1. Precizează când se desfășoară acțiunea verbelor la condițional-optativ din enunțurile date.

a. Aș urmări serialul preferat, dar aș întârzia la întâlnirea clubului de matematică.

b. Le spun că aș merge în drumeție dacă aș fi mai tânără.

c. Dacă aș fi ascultat, acum aș fi fost pe locul întâi.

2. Menționează timpul verbelor la modul condițional-optativ din enunțurile de mai jos.

a. Mihai ar vrea să meargă la patinoar.

b. Ar fi venit, dacă l-ai fi chemat mai devreme.

c. Mânca-l-ar bunica de copil cuminte!

d. Dormire-ai dus!

e. Aș fi înțeles, de mi-ar fi explicat situația.

3. Rescrie în caiet forma corectă de condițional-optativ, timpul prezent.

a. Elevul ar tăcea/ar tace dacă i-ai atrage atenția.

b. Ți-ar place/Ți-ar plăcea să mergem în excursie?

c. Ar fi bine dacă aș vede/aș vedea filmul de acțiune.

d. Ar apare/Ar apărea la timp dacă l-ai fi sunat mai devreme.

4. Construiește enunțuri cu următoarele ortograme: c-am/cam, n-ai/nai, ne-am/neam, var/v-ar, m-ai/mai.

Posibilități combinatorii ale verbului

Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi

Descoperă!

1. Scrie în caiet verbele din enunțurile următoare. Precizează valoarea verbului a fi în enunțurile date.

a. Andrei este în curtea școlii.

b. Cât este o ciocolată?

c. Cartea este pe masă.

d. Voi fi venit când tu vei fi terminat cartea de citit.

2. Cu ce putem înlocui verbul a fi din enunțurile de la exercițiul 1 a, b și c?

3. Indică valoarea predicativă și nepredicativă a verbului a fi din următoarele enunțuri.

a. Ana este în parc cu prietenii.

b. Maria este prietena Anei.

c. Mărul este pe masă și este verde.

d. Anca este acolo și este pregătită pentru întrecere.

Reține!

Exersează!

Cu ce putem înlocui verbul a fi în enunțurile date?

Alege din listă: a exista, a costa, a proveni, a se afla

Ce valoare are verbul a fi în aceste contexte?

Bluza este 50 de lei.

El este în parc acum.

Cartea este și la noi în bibliotecă.

Marfa este din China.

Verbul a fi are valoare nepredicativă când se combină cu un alt cuvânt pentru ca enunțul să aibă înțeles, fiind un verb copulativ.

Verbul a fi + cuvintele cu care se combină alcătuiesc un predicat nominal.

Cuvintele care se combină cu verbul a fi în predicatul nominal formează un nume predicativ.

Andrei este corect. Ana este prietena mea.

Predicatul nominal este alcătuit din verbul copulativ a fi și un nume predicativ.

Verbul copulativ face legătura între subiect și numele predicativ, nu are înțeles de sine stătător, fiind un verb nepredicativ.

Numele predicativ arată o caracteristică a subiectului. Poate fi exprimat prin:

◗ adjectiv: Cartea este interesantă. (Cum este cartea?)

◗ substantiv: Mihai este fratele meu. (Cine este Mihai?)

Numele predicativ este:

◗ simplu (exprimat printr-un singur termen): Floarea este firavă.

◗ multiplu (exprimat prin mai mulți termeni): Mihai este atent și prietenos.

Acordul numelui predicativ cu subiectul

Subiectul impune genul și numărul substantivului și adjectivului cu funcția sintactică de nume predicativ.

Exemple: Elevul este silitor. Fetele sunt cuminți. Băiatul este colegul meu.

Amintește-ți!

Valorile verbului a fi

◗ predicativă: El este în clasă. (se află/există)

◗ copulativă: El este inteligent.

◗ auxiliară: Ar fi câștigat dacă era atent.

1. Indică valoarea verbului a fi în enunțurile următoare.

a. Campionii sunt pe podium.

b. Cei trei sunt campioni.

c. Caietul este 4 lei și este de matematică.

d. Ar fi fost bine, dacă ai fi sosit la timp.

2. Completează în caiet enunțurile date, astfel încât să respecți funcțiile sintactice cerute în paranteză.

a. Grădina este (predicat nominal) (predicat verbal)

b. Soarele a fost (predicat verbal) (predicat nominal)

c. Prietenul meu era (predicat nominal) (predicat verbal)

3. Menționează felul numelui predicativ și prin ce parte de vorbire este exprimat:

a. Corina este o elevă silitoare și cuminte.

b. Mărul era copt și gustos.

c. El este polițist.

d. Copacul este înverzit.

e. Ana este sora și prietena mea și este foarte îndrăzneață și vorbăreață.

4. Realizează acordul între subiect și numele predicativ dintre paranteze.

a. Caietele sunt (curat și liniat). Iarba este (verde și des). Cartea este (captivant).

b. Prăjiturile și ciocolata sunt (gustos). Fata este (înalt), iar băiatul (mititel).

5. Alcătuiește enunțuri care să conțină:

a. un nume predicativ multiplu exprimat prin adjectiv;

Fii creativ!

Realizează o narațiune la persoana a III-a, de 10-15 rânduri, în care predicatul verbal și predicatul nominal au parte de o aventură în Țara Gramaticii. În cadrul compunerii, vei introduce elemente învățate în cadrul lecțiilor despre verb. Poți realiza definiții expresive ale celor două noțiuni și poți insera în cadrul povestirii chiar scheme realizate cu diverse culori.

b. un nume predicativ simplu exprimat prin numeral cardinal;

c. un predicat verbal exprimat prin verbul a fi;

d. un nume predicativ multiplu exprimat prin substantiv.

6. Analizează predicatele nominale și verbale din textele de mai jos.

a. Ursu era însă prea tulburat ca să mai aibă gând de harță. Nici nu înțelesese ce vrea Lucia; simțise parcă o provocare în vorbele ei, dar n-o acceptă. Se uită încă o dată spre creste: nu se mai vedea soarele, nici voalurile lui de lumină, și asta îl neliniștea cumplit. Se apropie de corturi împotriva inimii.

b. Cutezătorii fuseseră harnici ș i inimo ș i: ajunseseră la pe ș teră odată cu asfințitul, î ș i pregătiseră locul pentru popasul de noapte, erau toți sănăto ș i, nu mai erau flămânzi ș i parcă ș i oboseala pleca încet din ei…

c. După câteva minute se strecură și Tic în curte. Orătăniile se pregăteau de culcare. Ochi cocoșul. Era mare, puternic, țanțoș, așa cum îi sta bine unui cocoș. Nu l-ar fi prins, o zi întreagă să fi fugit după el.

Valori ale culturii populare în spațiul românesc

Descoperă!

◗ Imaginează-ți că vizitezi un muzeu de artă și ajungi în fața acestei picturi. Ce amintiri îți trezește? Ce simți în acel moment?

◗ Știi cine este pictorul? Dar care a fost sursa de inspirație?

◗ Adaugă cuvântului valoare opt elemente care îți vin în minte.

tezaur

valoare

CULTURA cuprinde toate valorile materiale și spirituale ale unui popor – credințe, tradiții, obiceiuri, simboluri, modele de gândire și simțire – create de-a lungul istoriei.

CULTURA POPULARĂ este ansamblul manifestărilor artistice și folclorice care provin direct din sistemul de credințe, valorile și tradițiile unui popor.

VALOARE – suma calităților care dau preț unui lucru sau unei persoane; lucrul bun, dezirabil, important ca atare (adevărul, binele, frumosul). Ceea ce este vrednic de apreciere, de stimă (din punct de vedere material, social, moral etc.).

Sinonime: importanță, merit, preț, însemnătate

SPAȚIU ROMÂNESC – regiune geografică a României.

Aplică!

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date. Ce reprezintă pentru noi ia românească?

Dacă analizăm ia tradițională românească, vom găsi, frumos și unic conturate, simboluri profunde, elemente ce vorbesc despre soare și stele, despre pământ și flori, despre etape din existența umană sau etape din existența unui popor întreg. Vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată dintre om și natură, despre lupta dintre bine și rău, o luptă permanentă în care triumfă întotdeauna binele. Vorbesc despre iubire și respect, despre hora românească, ceea ce ne creează un puternic sentiment de înrudire, despre momente vesele și frumoase ale vieții, despre familie și valorile acesteia. Vorbesc nu numai despre viață, ci și despre moarte, despre trecerea spre lumea de dincolo. Vorbesc despre succesiunea anotimpurilor, despre raportarea noastră,

Reține!

Dobrogea

Moldova

Bucovina Maramureș Transilvania

Crișana

Banat

Oltenia

Muntenia

a oamenilor, la pământ și la cer. Vorbesc despre trecut și viitor. Vorbesc despre valoare și nonvaloare. Trebuie menționat faptul că, de-a lungul timpului, ia românească a fost un element care a fascinat pictori, fotografi, personalități și designeri din țară și de peste hotare.

Principesa Ileana, Principesa Elena, Regina Maria au fost printre personalitățile regale care au purtat cu mândrie portul popular românesc. Dintre toate, cea care a transformat ia într-un stil vestimentar personal, a fost Majestatea Sa Regina Maria (regină a României, principesă de Edinburg, de Saxa-Coburg și Gotha).

De la apariția ei și până în prezent, ia românească a fost, este și ar trebui să rămână un element care să fie admirat și apreciat nu numai în țară, dar și în afara ei, ceea ce se și întâmplă, de altfel. Pictorul francez Henri Matisse pictează în 1940 „La blouse roumaine”, inspirat de colecția de ii primite de la pictorul român Theodor Palladi.

Picturile lui Matisse se vor transforma în sursă de inspirație pentru casa de modă Yves Saint Laurent, care a integrat ia într-o colecție de haut-couture, în 1981. În anul 2006, un alt vestit designer, Jean Paul Gaultier, dedică o colecție întreagă portului tradițional românesc. În anul 2008, Oscar de la Renta folosește imprimeuri și texturi inspirate din ținuta populară românească. În anul 2011, Philippe Guilet dedică României o colecție „100% couture, 100% modernă, 100% românească cu artizani și artiști români”.

În același sens, condusă de puternicul sentiment național, în anul 2013, o comunitate constituită prin intermediul rețelei de socializare Facebook (denumită „La Blouse Roumaine”), reușește să creeze un eveniment special, declarând ziua de 24 iunie, „Ziua Universală a Iei”, zi în care femeile românce sunt îndemnate să poarte ie, indiferent în ce colț al lumii s-ar afla. Așa cum apar informațiile din perioada respectivă, ziua de 24 iunie nu a fost aleasă întâmplător, fiind „ziua de Sânziene”, o sărbătoare asociată cultului recoltei, vegetației și fertilității, dar și soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu rădăcini într-un străvechi cult solar.

Așadar, dacă ia românească ar putea să povestească într-un dulce grai românesc, am putea afla, din minunatele ei spuse, o fascinantă poveste a unui neam și a unui pământ aflate într-o strânsă comuniune.

(https://www.ietraditionala.com/blog/ia-romaneasca-un-mijloc-de-promovare-a-identitatii-romanilor.html)

1. Ce ți-a atras atenția în textul dat? Justifică.

2. Precizează care sunt elementele care definesc ia românească?

3. Menționează ce evidențiază ia românească.

4. Când se sărbătorește Ziua Universală a Iei? De ce a fost aleasă această zi?

5. Care este numele tabloului care înfățișează ia românească? Cine l-a pictat?

6. Notează personalitatea care a transformat ia în stil vestimentar personal.

7. Răspunde la întrebarea pusă la începutul textului: Ce reprezintă pentru noi ia românească?

8. Reprezintă prin desen valori românești cunoscute.

9. Asociază iei tradiționale un simbol/un obiect, o culoare, o emoție.

Valori românești

Lucrați împreună!

1. Grupați-vă în perechi. Realizați un album (poate fi și online) cu personalități care au purtat ia românească cu mândrie. Scrieți câteva informații inedite despre personalitățile respective. Votați apoi cea mai frumoasă fotografie din albumul creat de fiecare pereche.

2. Ia românească are caracteristici specifice pentru diverse zone din țară. Creați o prezentare pentru fiecare ie. Fiecare grupă va alege modalitatea de prezentare preferată.

Portofoliu

Alege o zonă din spațiul românesc. Creează un poster în care să prezinți o valoare specifică (ospitalitatea, tradițiile etc.) acestui spațiu.

Proiect de grup

Târgul de valori românești Împărțiți clasa în echipe de 4-5 elevi. Fiecare echipă va avea un coordonator, care-și va reprezenta și susține colegii. Acesta va extrage dintr-un coșuleț o zonă din spațiul românesc: Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Maramureș, Banat, Ardeal.

Fiecare zonă din spațiul românesc aleasă va fi reprezentată cu tot ceea ce îi este specific: tradiții, port, obiceiuri, oameni, locuri, valori.

Timp de lucru: o săptămână.

Etape:

◗ împărțirea sarcinilor de lucru;

◗ culegerea materialelor;

◗ alegerea modalității de prezentare (PowerPoint, colaj, pliant etc.);

◗ susținerea prezentărilor în fața clasei.

Organizați un tur de galerie, iar, la final, alegeți cea mai reușită prezentare.

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

MARI PRIETENII

Mihai Eminescu și Ion Creangă, o mare și frumoasă prietenie

Unul se numește Ion Creangă, iar celălalt Mihai Eminescu. Și cred că o să-i țineți minte pentru că Ion Creangă a scris o poveste minunată, plină de haz, cu Harap-Alb, cu Gerilă, cu Flămânzilă, cu Păsări-Lăți-Lungilă; tot el a povestit multe întâmplări pline de năzdrăvănii deosebit de vesele, ori duioase, din vremea copilăriei și a tinereții lui. Mihai Eminescu a scris și el o poveste încântătoare cu Făt-Frumos-din-Lacrimă, dar mai ales a alcătuit poezii neîntrecut de frumoase, cum ar fi Luceafărul etc. Acești doi mari scriitori au fost foarte buni prieteni.

Se sfătuiau împreună, își citeau unul altuia poveștile ori poeziile. Discutau despre cărțile citite și despre câte se întâmplă pe lume. […]

Între dânșii, Eminescu și Creangă își spuneau „bădiță”, așa, ca o dezmierdare: „bădiță Ioane”, „bădiță Mihai”.

(https://orapovesteicaie.wordpress.com/category/despre-prietenie/)

Charlie Chaplin și Albert Einstein, când filmul se întâlnește cu știința

Einstein a spus odată că Charlie Chaplin ar fi singura persoană pe care ar dori s-o întâlnească într-o zi, ceea ce a și făcut.  […] Prezentați unul celuilalt de către Carl Laemmle, directorul Studiourilor Universal, cele două minți strălucite au găsit imediat un limbaj comun și au stabilit o întâlnire. Charlie l-a invitat pe Albert la cină în locuința sa și acesta a fost începutul frumoasei și profundei lor prietenii.

Chaplin a spus la un moment dat că Einstein era o persoană foarte calmă și plăcută, cu o extraordinară energie intelectuală și o mare emotivitate. Concepțiile lui erau pe placul artistului, care îi aprecia altruismul, sinceritatea și felul de a fi.  […] „Albert Einstein e chiar mai bun decât mine; toată lumea îl admiră, deși practic nimeni nu-l înțelege deloc”, a mai spus actorul.

El a rememorat, de asemenea, cum soția lui Einstein, Elsa, i-a povestit despre momentul în care Albert a elucidat teoria relativității. Se pare că într-o dimineață se purta foarte ciudat în timpul micului dejun și părea pierdut în gânduri. După masă, s-a dus și s-a așezat la pian, a cântat pentru aproape o jumătate de oră și apoi a dispărut sus pe scări ca să studieze. Abia peste două săptămâni s-a reîntors din camera lui și, când a făcut-o, teoria relativității era scrisă pe două coli de hârtie.

(https://bel-esprit.ro/prietenii-celebre-charlie-chaplin-si-albert-einstein/)

„Nimeni nu poate trăi fără prieteni, chiar dacă stăpânește toate bunurile lumii.”

(Aristotel)

Să lucrăm împreună!

◗ Formați grupe de 4-5 elevi.

◗ Fiecare membru al grupei notează pe un post-it un cuvânt referitor la prietenie.

◗ Creați cu ajutorul cuvintelor notate o definiție inedită a prieteniei.

◗ Realizați un proiect cu tema Mari prietenii, folosind elemente din literatură, muzică, pictură etc.

În cadrul proiectului, trebuie să aveți în vedere:

 o definiție a prieteniei;

 citate sugestive;

 prezentarea unor prietenii celebre;

 ilustrarea prieteniei prin imagini;

 o modalitate de prezentare inedită;

 prezentarea planului proiectului.

În realizarea proiectului, veți avea în vedere următoarele etape:

1. stabilirea obiectivelor;

2. planificarea activităților – distribuirea sarcinilor, identificarea surselor de informare, stabilirea formei proiectului, procurarea materialelor necesare;

3. realizarea cercetării;

4. îmbinarea armonioasă a produsului final;

5. susținerea proiectului în fața colegilor;

6. evaluarea – ascultați părerile celorlalți.

Notați pe o coală A4 răspunsurile la întrebările din chestionar.

1 Ce discipline/materii au fost implicate în realizarea proiectului?

2 Cât timp a fost dedicat pentru documentare?

3 Puteți menționa sursele din care v-ați informat?

4 Credeți că ați învățat ceva după realizarea acestui proiect? Explicați.

5 Considerați că implicarea în proiect v-a oferit exemple practice? Exemplificați.

6 Vă place cum a evoluat proiectul?

7 De ce ați ales această modalitate de prezentare?

8 Cu cine v-ați consultat în realizarea proiectului? Cum v-a ajutat?

9 Ce notă vă acordați? De ce?

10 Cum v-ați simțit în timpul realizării proiectului? Dar, la final, după prezentare?

RECAPITULARE

◗ Tu ai o prietenă? Vorbește despre ea, caracterizând-o printr-un cuvânt, un sunet, o culoare, un gest, o emoție.

◗ Ce reprezintă prietena ta pentru tine?

I. Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele date.

Domnișoara Rottenmeier intră în cameră și, văzând cât de mult se străduiește Clara s-o liniștească pe această zvăpăiată cu ochii înecați în lacrimi, se apropie de Heidi și-i spuse cu toată asprimea: Adelheid, văicărelile tale sunt necugetate și fără temei și dacă nu te astâmperi și te mai prind plângând, îți iau cartea și nu ți-o mai dau niciodată, ai înțeles?!

Cuvintele răstite ale guvernantei avură darul s-o sperie pe Heidi, care, de frică, se făcu albă ca varul. Căci, în afară de Clara, cartea asta era pentru ea lucrul cel mai de preț din această casă. De aceea, încetă pe loc să mai plângă și, ștergându-și la iuțeală lacrimile, se căzni din răsputeri să n-o mai podidească plânsul. Curând, Heidi își pierdu de tot pofta de mâncare. Slăbea mereu și era din ce în ce mai palidă. Bunul Sebastian nu putea să mai îndure văzând-o cum se stinge și nu o dată, când Heidi nu voia să mănânce, îi spunea cu o voce părintească:

Luați, micuță domnișoară! De ce numai o lingură? Luați două, nici nu știți ce gustoasă este.

Dar blândețea lui era zadarnică. Seara, când se culca, Heidi zărea mereu în fața ei munții și pajiștile înverzite și tristețea care o cuprindea era atât de mare încât își ascundea capul sub pernă ca să nu i se audă plânsul. Vremea trecea și Heidi nu mai știa dacă e iarnă sau vară, căci zidurile din jurul casei erau veșnic cenușii. De ieșit, ieșeau foarte rar, căci Clara nu era în stare să facă o plimbare mai lungă.

Reîntors acasă, domnul Sesemann află despre starea lui Heidi, ba, mai mult, află că fetița începuse să umble noaptea, în somn, prin casă. Doctorul îi spuse că situația era gravă, că fetița era foarte bolnavă. Hotărî să o ducă pe Heidi înapoi, în Elveția. Când îi explică toate acestea Clarei, fata se împotrivi, invocând tot felul de motive.  […] În cele din urmă, neavând încotro, Clara acceptă hotărârea tatălui său, cerând în schimb să i se îngăduie să pună în bagajul lui Heidi tot ce știa că i-ar face mai multă plăcere. Domnul Sesemann nu avu nimic împotrivă, și astfel Clara îi pregăti prietenei sale un trusou de toată frumusețea.

Domnul Sesemann o chemă pe Dete, îi explică și ei despre ce era vorba și o rugă să o ducă pe Heidi la bunicul ei. Mătușa Dete se sperie auzind această veste, căci la despărțire bunicul le spusese cu toată hotărârea să nu le mai vadă niciodată în ochii lui. Începu să turuie verzi și uscate, precum că azi-mâine nu-și poate părăsi lucrul, iar în zilele următoare cu atât mai puțin. Domnul Sesemann își dădu seama cum stau lucrurile și o lăsă să plece, fără să-i mai spună nimic. Îl chemă la el pe Sebastian și îl anunță că trebuie să o ducă pe Heidi acasă, la bunicul ei. Apoi se așeză la birou și începu să-i scrie o scrisoare lungă bunicului.

În dimineața plecării, Heidi se duse în camera Clarei. În mijlocul camerei se afla un geamantan mare, deschis. Vino să vezi și tu ce-am pus în el, îi spuse Clara. Și numaidecât înșiră în fața ei o mulțime de lucruri: rochițe, batiste, șaluri de tot felul. Apoi îi arătă un coșuleț în care se aflau douăsprezece pâinițe albe, proaspete. La vederea lor, Heidi nu se mai putu stăpâni și începu să sară în sus de bucurie. Cele două prietene erau atât de vesele, încât nimănui nu i-ar fi dat prin minte că peste câteva clipe aveau să se despartă. De altfel, nici nu avură timp să se întristeze, căci nu dură mult și-l auziră pe Sebastian strigând: Trăsura vă așteaptă !

Heidi dădu fuga în camera ei și, trăgând de sub pernă cartea căpătată de la bunica, o vârî iute în coșuleț. Apoi deschise repede dulapul și scoase pălăria de paie, ce era împachetată într-o bucată de pânză roșie. O puse și pe ea în coșuleț, iar pe cap își puse pălăria de sărbătoare, cu pene.

(Johanna Spyri, Heidi, fetița munților)

1. Indică două structuri din text care să conțină indici de timp și de spațiu.

2. Precizează personajele care participă la acțiune.

3. Menționează tipul naratorului și argumentează cu o secvență din text.

4. Cine ar putea fi naratorul în fragmentul citat?

5. Notează un cuvânt-cheie și tema textului.

6. Scrie două idei principale/secundare din fragmentul dat.

7. Precizează rolul dialogului în secvența scrisă îngroșat.

8. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă, menționând schimbările efectuate.

9. Extrage două idei principale din fragmentul citat.

10. Care este momentul subiectului surprins în fragment? Justifică răspunsul.

11. Menționează modul și timpul următoarelor forme verbale: intră, avură, să plângă, luați, începuse, ar face, ai înțeles.

12. Transcrie, din text, un verb cu valoare auxiliară și unul cu valoare predicativă.

13. Scrie, din text, un predicat nominal și unul verbal.

14. Creează un enunț în care substantivul prietenă să fie nume predicativ.

15. Alcătuiește enunțuri în care verbul a vrea să fie, pe rând, auxiliar și predicativ.

16. Rescrie enunțul Când îi explică toate acestea Clarei, fata se împotrivi. , trecând verbele la timpul mai - mult - ca - perfect și, respectiv, la imperfect, păstrând persoana și numărul.

17. Precizează felul predicatelor din enunțul următor și analizează-le.

Doctorul îi spuse că situația era gravă.

II. Redactează rezumatul textului citat, respectând:

◗ regulile de elaborare a rezumatului;

◗ succesiunea logică a întâmplărilor;

◗ normele de ortografie și de punctuație.

EVALUARE

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte)

Afară s-aprindea clipa de argint a cerului pe înserate… melancolia umbrelor fără de soare și de lună, clipa când nimeni nu îndrăznește să aprindă lumânările subt ochii zilei care vede încă…

Isprăvește, Monica, se impacientă Olguța.

Lasă, că nu mai am mult.

Olguța măsluise și negațiunile, silind-o pe Monica să numeroteze cu câte-un „cincizeci” persuaziv fiecare rând al cincisprezecelea.

Ascultă, Monica, începu Olguța agitată, după oarecare codeală jenată, îți dau ție păpușa mea.

Pentru că ți-am scris asta? disprețui Monica colile acoperite de parada amăgitoare a literilor. Eu am două păpuși!… Tu ce-ai să faci fără păpușă?

Nu!… Da mie nu-mi trebuie păpușă. Ai isprăvit?

Am isprăvit… Asta nu-i frumos, Olguța! Ce-are să spună tante Alice!

Lasă… Caută-mi o panglică.

Olguța făcu sul colile.

Ai găsit?

Da.

Acum fă o fundă frumoasă; știi, cum mi-ai făcut pentru premii.

De ce, Olguța? întrebă Monica, înflorind din vârful degetelor funda sulului cu pedeapsa.

Mama are să vadă că funda-i bine făcută și-are să fie mulțumită.

…?

Fiindcă eu nu știu să fac funde… ș-atunci are să uite să mai controleze!

Vai, Olguța, tare ești șireată!

A. Înțelegerea textului

(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

1. Menționează personajele care participă la dialog. 6 puncte

2. Scrie câte o structură care să cuprindă indici de timp și de spațiu.

3. Precizează tipul naratorului și justifică cu o structură din text.

4. Notează rolul dialogului în fragmentul dat. 6

5. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă în fragmentul scris îngroșat. 6

B. Elemente de construcție a comunicării

6. Scrie modul și timpul următoarelor verbe: să aprindă, vede, măsluise, am scris, are să spună, fă. 6 puncte

7. Transcrie, din text, câte o structură în care verbul a avea să aibă valori diferite.

Precizează valoarea pentru fiecare structură. 6

8. Rescrie două predicate nominale. 6

9. Menționează prin ce părți de vorbire sunt exprimate numele predicative identificate la exercițiul anterior. 6

10. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra valorile verbului a fi

II. Redactează un text narativ care să constituie o continuare a fragmentului dat. În textul tău vei introduce și o secvență dialogată de minimum șase replici. Vei avea în vedere:

◗ să scrii numărul de replici cerute;

◗ să introduci încă un personaj;

◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație.

Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

6 puncte

(30 de puncte)

Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII

LECTURĂ

◗ Textul narativ literar în versuri

◗ Textul narativ literar în versuri. Acțiune, timp și spațiu. Structura textului

◗ Dialogul în textul narativ literar în versuri. Personajele. Personificarea

◗ Textul narativ literar în versuri.

Aprofundare

◗ Text auxiliar

COMUNICARE ORALĂ

◗ Dicția. Importanța dicției în interacțiunile verbale

REDACTARE

◗ Textul explicativ. Tiparul textual explicativ

◗ Elemente auxiliare în scriere

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE

A COMUNICĂRII

◗ Substantivul

◗ Substantive defective. Substantive colective

◗ Cazul substantivului

◗ Posibilități combinatorii ale substantivului

◗ Pronumele (actualizare). Pronumele personal (flexiune cazuală)

◗ Pronumele personal

◗ Posibilități combinatorii ale pronumelui

◗ Pronumele reflexiv

◗ Subiectul. Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles)

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

◗ Valori ale culturii populare în spațiul românesc: proverbele

PROIECT TEMATIC

RECAPITULARE

EVALUARE

Textul narativ literar în versuri

Alecu Donici

(1806–1865) și-a

început în tinerețe cariera militară, absolvind liceul de pro fil din Sankt Petersburg, alături de fratele său Petrache. În anii 1840 și 1842 editează două cărți de Fabule cu opere proprii și traduceri. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale moravurile rele din societatea umană. Cele mai populare fabule ale sale: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, broasca și știuca, Doi câini.

Prelectură

1. Spune-ți părerea! Menționează dacă ești de acord sau nu cu afirmațiile de mai jos, justificându-ți răspunsul.

a. Școala este locul în care se promovează egalitatea între semeni.

b. Să fii diferit înseamnă să fii inferior.

2. Cu ce animale ai asocia următoarele trăsături de caracter: viclenia, puterea, curajul, lașitatea, ipocrizia? Argumentează asocierea.

TEXT DE BAZĂ

Lectură

Ascultă cu atenție lectura textului și notează orice întrebare îți vine în minte pe durata lecturii.

Teiul și stejarii

Un teișor crescut sub deal, în depărtare, Odată blestema norocul de uitare, Așa zicând:

Prin nouri tunetul se răsturna, trăsnind, Și risipind

Acei mai mari

Știați că...?

Stejarul este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Stejarul înflorește în luna mai. Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. Este răspândit în Europa, Asia Mică și în Africa de Nord.

(https://ro.wikipedia.org)

Ce fericiți stejarii sunt! Din fire înzestrați, Puternici ei și nalți, Văd lumea cea frumoasă, Aproape stau de soare; Iar eu, o! soartă ticăloasă! Aici în depărtare

Viața-mi am urât. El bine n-au sfârșit

Și s-au stârnit furtună, vânt Și cerul s-au întunecat Și fulgerul au scăpărat.

Postlectură

Stejari!

Iar teiul de sub deal era nevătămat. Atunci el s-au trezit că este vinovat Și mulțumind, au zis așa către noroc: Apărătorul meu! Eu de acum te rog Ca parte liniștii să dăruiești tu mie Și traiul depărtat, drept pravilă să-mi fie, Pentru că am văzut prea bine

Că cei ce stau la înălțime, Măcar de sunt și mari

Și tari, Dar pică la pământ

De vânt.

1. Citiți pe roluri textul Teiul și stejarii de Alecu Donici.

2. Menționează o idee sau o secvență care ți-a atras atenția. Justifică-ți alegerea!

3. Ai întâlnit în viața reală o situație asemănătoare? Dezvoltă!

de Alecu Donici

Textul narativ literar în versuri

Acțiune, timp și spațiu. Structura textului

În lumea textului

1. Transcrie din text cuvintele referitoare la spațiul și timpul în care se petrece acțiunea textului.

2. Care sunt personajele textului? Asociază fiecărui personaj o trăsătură de caracter.

3. Rezumă, în maximum 70 de cuvinte, acțiunea textului-suport.

Reține!

Termenul de fabulă provine din latină.

Fabula este un text narativ literar în versuri sau în proză, de scurtă întindere, care, prin intermediul unei întâmplări puse pe seama animalelor, a plantelor sau a obiectelor, dorește să ofere o lecție de viață.

Trăsături

◗ Este structurată în două părți: narațiunea propriu-zisă și morala (învățătura). Morala se poate desprinde explicit (menționată direct în text) sau implicit (dedusă din conținut).

◗ Timpul și spațiul narațiunii prezintă caracter general, adică întâmplările narate se pot derula oricând și oriunde.

◗ Personajele unei fabule (animale, plante, obiecte, fenomene ale naturii) sunt prezentate cu ajutorul personificării.

◗ Poate fi considerată un adevărat joc de măști, în care personajele sunt caracterizate printr-o trăsătură dominantă de caracter, ele reprezentând tipuri umane (tipul omului viclean, lingușitor, naiv, mincinos, cinstit, bun, harnic etc.).

◗ Predomină narațiunea, dar dialogul joacă un rol important în definirea personajelor și în derularea rapidă a acțiunii.

◗ Critică vicii, defecte cu scopul de a le îndrepta.

◗ Are caracter educativ, deoarece transmite o învățătură.

Aplică!

1. La ce persoană se realizează narațiunea din textul Teiul și stejarii de Alecu Donici?

2. Menționează tipul de narator prezent în text.

3. Delimitează textul în două părți: întâmplarea propriu-zisă și morala. Scrie pentru fiecare parte un cuvânt-cheie.

4. Explică, în 30-40 de cuvinte, învățătura care se desprinde din morala textului.

5. Joc de rol. Imaginează-ți că ești unul dintre personajele din text. Relatează întâmplarea din perspectiva unui narator subiectiv.

„Părintele fabulei” este considerat a fi Esop. În literatura universală sunt foarte cunoscute fabulele lui Jean de La Fontaine.

În literatura română au scris fabule: Alecu Donici, Anton Pann, Grigore Alexandrescu, George Topîrceanu, Tudor Arghezi și Cincinat Pavelescu.

Dialogul în textul narativ literar în versuri

Personajele. Personificarea

Aplică!

1. Reprezintă prin desen personajele care participă la dialog în textul narativ în versuri Teiul și stejarii de la pagina 84.

2. Care este tema discuției lor?

3. Care sunt personajele din textul Teiul și stejarii de Alecu Donici?

4. Identifică, în text, două figuri de stil învățate și susține-le cu exemple adecvate.

Reține!

În fabulă, dialogul:

◗ este modul prin care personajele (animale, plante, păsări sau obiecte) își exprimă opiniile referitoare la aspecte din realitate. Uneori, întâlnim monologul adresat, care are rol în definirea caracterelor personajelor fabulei;

◗ conferă textului aspectul de scenetă.

Personificarea este figura de stil prin care sunt atribuite însușiri omenești obiectelor, plantelor, păsărilor, fenomenelor naturii, ființelor necuvântătoare.

Fii creativ!

Norocul, având ca sinonime cuvintele „soartă”, „destin” (favorabil), înseamnă o întâmplare neașteptată, o împrejurare care asigură reușita unei acțiuni sau îndeplinirea unei dorințe.

Ce înseamnă pentru tine norocul? Exprimă-te cât mai convingător, apelând la exemple din viața ta sau a altora.

Numește trei cuvinte care arată obiecte aducătoare de noroc. Reprezintă-le prin desene sugestive.

Personajele fabulei sunt desprinse din lumea necuvântătoarelor (animale, plante, păsări, fenomene ale naturii, obiecte) și formează o adevărată galerie de măști care sunt folosite pentru a ironiza invidia, prostia, lăcomia, ipocrizia, orgoliul, lenea etc. De obicei, personajele fabulei sunt prezentate în contradictoriu, majoritatea fabulelor prezentând încă din titlu această opoziție (Leul și măgarul, Câinele și cățelul, Uliul și găinile etc.).

Aplică!

1. Ce trăsătură de caracter a personajului Teiul se poate identifica din versurile: — Ce fericiți stejarii sunt!/Din fire înzestrați,/Puternici ei și nalți,/ Văd lumea cea frumoasă.

2. Care este rugămintea teiului?

3. Ce rol are dialogul în textul narativ literar în versuri Teiul și stejarii?

4. Cui adresează teiul o rugăminte?

5. Ce rol au fenomenele meteorologice din text în decizia luată de tei?

7. Ce defecte și ce calități poți atribui teiului, în urma lecturii atente a textului? Trasează în caiet tabelul de mai jos și completează-l, conform cerințelor.

Defecte Versuri sugestive Calități Versuri sugestive

8. Cu ce personaj, dintr-un text citit de tine, poți asocia teiul? Dar stejarii? Formulează răspunsul în enunțuri.

9. Ce tipuri umane se ascund sub măștile teiului și stejarilor? Susține răspunsurile cu exemple din text.

10. Stabilește dacă enunțurile următoare sunt adevărate sau false și scrie în caiet litera corespunzătoare afirmației.

a. Teiul e fericit în lumea lui. A F

b. Norocul îl ocolește pe tei. A F

c. Stejarii sunt ironici la adresa teiului. A F

d. Teiul este răpus de furtună. A F

e. Norocul este de partea teiului. A F

Știați că...?

Teiul, sau Tilia, este un gen care cuprinde aproximativ 30 de arbori? Teii ajung până la 40 de metri înălțime, cu frunze cu o anvergură de 6-20 cm, străbătute de nervuri. Teiul produce flori de culoare alb-gălbuie, plăcut mirositoare, fiecare floare fiind formată din 5 sepale care cad în momentul înfloririi. Fructul este o nucă de formă sferică sau ovală de dimensiuni mici. Teiul este răspândit prin pădurile din regiunile deluroase până aproape de zona muntoasă.

Textul narativ literar în versuri

Aprofundare

1. Transcrie enunțurile date în ordinea secvențelor care compun subiectul fabulei Teiul și stejarii de Alecu Donici.

a. Teiul se simte vinovat pentru că a fost stăpânit de invidie.

b. Stejarii sunt puși la pământ din cauza vântului.

c. Teiul este nefericit pentru că se simte singur.

d. Teiul crește la poalele unui deal.

e. Oamenii puternici pot fi doborâți.

2 Sensul cuvântului subliniat din secvența: traiul depărtat, drept pravilă să-mi fie are sensul de:

a. înlăturat; b. izolat; c. de demult.

3. Selectează, din text, două personificări.

4. Menționează sentimentele ce se desprind din versurile: Ce fericiți stejarii sunt!/Din fire înzestrați,/Puternici ei și nalți,/Văd lumea cea frumoasă.

5. Extrage din textul-suport două motive care îl fac invidios pe tei.

6. Crezi că teiul gândește bine? Răspunde într-un text de 30-50 de cuvinte.

7. Asociază textul Teiul și stejarii de Alecu Donici cu alt text studiat sau citit de tine ca lectură suplimentară, indicând cel puțin o asemănare.

Investigație

1. Citește fabula Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu.

2. Povestește pe scurt întâmplările.

3. Notează personajele.

4. Menționează câte o trăsătură morală a fiecărui personaj și desenează masca pe care o poartă.

Personaj 1 …

Personaj 2 …

5. Explică morala fabulei.

6. Indică o situație din viața reală care crezi că se potrivește acesteia.

Jean de La Fontaine

(1621–1695), scriitor francez, a criticat, prin fabulele sale, moravurile sociale din

Franța și a rămas în literatură ca urmaș demn al lui Esop, părintele fabulei. Prin operele sale, La Fontaine a demascat diferite caractere, apelând la personaje animaliere și din regnul vegetal. Cele mai cunoscute fabule ale sale sunt: Greierele și furnica, Corbul și vulpea, Lupul și mielul etc.

Lectură

TEXT AUXILIAR

Prelectură

1. Privește cu atenție imaginile de mai jos. Numește o trăsătură potrivită pentru fiecare animal.

2. Alege două dintre animalele de mai sus și alcătuiește o scurtă povestire (50-80 de cuvinte),

Lupul și mielul

de Jean de La Fontaine

Dreptatea-i totdeauna de partea celui tare; V-o dovedește această întâmplare.

Venise să se-adape mielul blând

În unda cristalină a apei curgătoare, Când se ivi deodată din crâng un lup flămând, Plecat la vânătoare.

De ce îmi tulburi apa, băiete? zise fiara, Strângându-și cu mânie gheara. Îți vei primi pedeapsa, prea mult ai îndrăznit! Dar mielul spuse umilit:

Să nu fii supărat, Măria Ta, Te rog să te-ostenești a te uita, Că pe această curgătoare apă, Din care și Măria Ta se-adapă, Eu mă găsesc la vale, cu câțiva pași mai jos, E, deci, un lucru-nvederat

Că apa nu ți-am tulburat…

Ba da, mi-ai tulburat-o, nemernic mincinos!

Și nu mă ponegriseși tot tu, anul trecut?

Anul trecut? Mă iartă, dar nu eram născut.

Eu sug la sânul mamei, un miel sunt, mic și prost.

De n-ai fost tu acela, un frate-al tău a fost.

N-am frate…

Atunci altul, tot unul din ai tăi, Știu că mă dușmăniți, Voi, cu ciobanii voștri și câinii voștri răi; Mi-au spus-o toți din codru, dar o să mi-o plătiți!

Zicând acestea, lupul pe miel l-a înhățat, Și-ntr-o poiană-ndepărtată

Cu mare poftă l-a mâncat, Fără o altă judecată.

în care acestea să fie personaje prietene.

3. Crezi că între oameni cu trăsături diferite pot exista relații de prietenie? Justifică modul tău de gândire cu exemple din viața reală.

Postlectură

1. Ascultă varianta audio a textului Lupul și mielul de Esop. https://www.youtube.com/watch?v=cmaelDDBwFk

2. Compară-l cu textul literar în versuri, cu același titlu, scris de La Fontaine. Stabilește o asemănare și o deosebire.

3. Folosește un dicționar și explică următoarele cuvinte: (se) ivi, ostenești, adapă, învederat.

4. Menționează tema textului Lupul și mielul, precum și două cuvinte-cheie reprezentative.

5. Alege o secvență care ți-a atras atenția, în urma lecturii textului. Justifică alegerea.

Metoda cubului

Folosind metoda cubului, demonstrează că ai înțeles textul.

1. Descrie – În 30-50 de cuvinte, descrie locul unde se petrec întâmplările din textul Lupul și mielul de Jean de La Fontaine.

2. Compară – Compară cele două personaje ale textului-suport aflate în conflict, având în vedere trăsăturile fiecăruia. Folosește-te de secvențe din text.

UNDE?

6. Pe baza informațiilor din text, răspunde la întrebările de mai jos: CINE? DE CE? CE? CÂND?

7. Cum explici utilizarea sintagmei Măria Ta, ca formulă de adresare a mielului către lup? Dar faptul că lupul folosește, la adresa mielului, cuvintele: nemernic mincinos?

8. Alege varianta potrivită pentru morala fabulei:

a. Vina este a celor slabi și sinceri.

b. În multe situații, doar cei puternici au câștig de cauză.

c. Mielul este vinovat și trebuie să plătească.

d. Întotdeauna, cei puternici câștigă.

9. Schimbă deznodământul fabulei, imaginându-ți unul fericit. Apelează la versuri, dacă ți se pare potrivit.

10. Rescrie fabula Lupul și mielul, într-o manieră originală, adaptând-o la contextul actual.

3. Asociază – În 50-70 de cuvinte, asociază textul Lupul și mielul cu un alt text literar studiat de tine sau citit ca lectură suplimentară, menționând o asemănare.

4. Analizează – Analizează cu atenție textul și identifică tiparele textuale întâlnite în acesta. Susține-le cu exemple potrivite.

5. Aplică – Scrie un dialog de 6-8 replici între tine și lup, încercând să îl determini să nu „pedepsească” mielul.

6. Argumentează – Consideri că lupul a procedat corect? Motivează-ți răspunsul, într-un text de 50-80 de cuvinte, având în vedere întâmplările narate.

1. DESCRIE

2. COMPARĂ

6. ARGUMENTEAZĂ

3. ASOCIAZĂ

4. ANALIZEAZĂ

5. APLICĂ

Dicția

Importanța dicției în interacțiunile verbale

În lumea textului

Citește cu atenție fragmentul de text.

„Babi… cum? Babilonienii? Cine-or mai fi și ăștia? Sunt un popor care nu mai sunt?!

Încurcată mai e și istoria asta!… Dar nu trebuie să se vadă că nu știu”, plănuiește mica strategă, hotărâtă să folosească toate resursele camuflajului […].

„Cine a fost Hamurabi? De unde să știu eu? Sunt pierdută, iar se uită la mine! Acum o să scap penarul și-o să adun toate penițele, căpețelele de creion, ascuțitoarea, guma. Până atunci o să răspundă altul…”

Să spun eu ?

Reține!

Dicția reprezintă modul de pronunțare corectă și clară a unui text pentru a putea fi auzit și înțeles de interlocutor. Tonul și pronunția sunt foarte importante, în ceea ce privește dicția.

Portofoliu

Imaginează-ți o conversație între cele două fete din imaginea de mai sus. Scrie replicile imaginate (8-10 replici) și prezintă-le în fața clasei, folosind un ton adecvat pentru a capta atenția colegilor. Folosește-te de inteligența emoțională!

Eugenița se răsucește cu inocență spre vecinul din spate, din stânga, din dreapta. „Eu?” Da, chiar ea. Infanteristul a fost lovit de moarte. Se ridică șovăitoare, palidă, și îngăimă cu glasul pierdut:

Ha… Hamuba… Habamu… Habar… n-am, tovarășe profesor…! (Mircea Sântimbreanu, Recreația mare, Hamurabi)

1. Ce anume provoacă emoția resimțită de copil?

2. Din ce cauză crezi că nu poate pronunța corect numele personajelor la care se referă profesorul?

3. Cum crezi că se putea rezolva problema pe care a întâmpinat-o Eugenița?

4. Stabilește rolurile din cadrul actului de comunicare din clasă, analizând imaginea și textul. Cine este emițătorul? Dar receptorul/receptorii? Pot fi inversate rolurile? În ce situație?

Lucrați pe grupe!

Alegeți unul dintre textele de mai jos, desemnați un reprezentant al grupei care să citească, în ritm alert, textul ales.

a. Știu că știi că știuca-i știucă, Și că știuca se mănâncă, Dar mai știu că știuca-i pește Și că știuca se prăjește.

b. Șapte sape late, Sapă-n sus șaite, Peste șapte sate, Și-alte șapte sape, Peste șapte sate.

c. Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, cosește sasul și-n șosea.

d. Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.

Textul explicativ

În lumea textului

Crezi că lumea poate fi asociată cu un curcubeu? Răspunde la această întrebare folosindu-te de un text explicativ de 50-80 de cuvinte. Te poți folosi de întrebările: Ce?, De ce?, Cum?.

Curcubeul este un fenomen optic care apare când lumina Soarelui suferă fenomenele de refracție, reflexie și difuzie la întâlnirea cu picăturile de apă din atmosferă; are aspectul unui imens arc multicolor desfășurat pe cer. La contactul cu un strop mărunt de apă, lumina albă este descompusă în frecvențe individuale corespunzătoare culorilor din spectrul vizibil, prin refracție, la fel ca la intrarea într-o prismă optică. O parte din lumina din interiorul picăturii de apă este reflectată la contactul cu marginea opusă a stropului de apă, iar o alta se descompune încă o dată la momentul ieșirii din picătura de apă, amplificând separația culorilor. Separarea în frecvențele individuale, combinată cu existența unui număr mare de picături de apă expuse luminii solare, creează un curcubeu de formă circulară.

Ordinea culorilor dintr-un curcubeu este de la lungimi de undă mici în arcul exterior la cele mari în arcul interior. Succesiunea culorilor de la exterior spre interior este următoarea: roșu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo, violet (ROGVAIV).

(https://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/140-cum-se-formeaza-curcubeul.html)

1. Cum se numește fenomenul care este descris în textul de mai sus?

2. De ce și cum se formează un curcubeu?

3. Ce este curcubeul circular?

4. Cum se succedă culorile curcubeului? Care sunt acestea?

Reține!

Textul explicativ este un text informativ care ajută la înțelegerea unui proces, a unui fenomen sau a unei probleme.

Trăsăturile textului explicativ

◗ Se remarcă estomparea emițătorului, faptele prezentate nemaifiind atribuite unei anumite persoane și au valoare de adevăr.

◗ Se folosesc verbe la persoana a III-a, singular și plural, modul indicativ, timpul prezent.

Tema (Ce?) Pentru că… Astfel…

TEXT EXPLICATIV

De ce? Cum? Concluzie

◗ Se utilizează proprietatea termenilor, câmpul lexical al cuvintelor având legătură strânsă cu subiectul explicat.

◗ Se folosesc conectori logici cauză-efect: pentru că, deoarece, fiindcă, deci etc.

◗ Tonul utilizat este unul neutru.

◗ Textul poate fi însoțit de tabele, imagini, grafice, diagrame etc.

Tipuri de texte explicative: articolul de dicționar, prospectul de medicamente, instrucțiuni de utilizare a unor obiecte, experimentul, rețeta de bucătărie etc.

Experimentul

Experimentul este o observare provocată, care are drept scop antrenarea oamenilor în utilizarea de modalități și tehnici noi pentru rezolvarea și demonstrarea unor probleme.

a experimenta = a derula operații cu scopul de a observa, a studia, a verifica și măsura efecte sau rezultate obținute în urma procesului desfășurat.

Experimentați!

1. Balonul fermecat

Ai nevoie de:

◗ un balon mai gros;

◗ o pâlnie;

◗ o sticlă mică;

◗ bicarbonat de sodiu;

◗ oțet.

Cum procedezi?

Pune balonul pe capătul îngust al pâlniei și toarnă în el o lingură de bicarbonat de sodiu. În sticlă toarnă cam două degete de oțet. Cu grijă, atașează balonul de gura sticlei, apoi varsă bicarbonatul din balon în sticlă. Ce se întâmplă? Oțetul și bicarbonatul de sodiu vor reacționa, iar balonul se va umfla aproape instantaneu.

De ce? Deoarece reacția dintre bicarbonatul de sodiu și oțet generează dioxid de carbon gazos. (Marea carte despre experimente, Istituto Geografico De Agostini)

2. Culorile curcubeului

Ai nevoie de:

◗ un vas puțin adânc, de preferat dreptunghiular, cu apă;

◗ lanternă;

◗ oglindă plană;

◗ un carton alb.

Cum procedezi?

1. Umpli vasul cu apă.

2. Introduci oglinda în vas, ușor sprijinită de un perete al acestuia

3. Îndreaptă lumina lanternei pe apă și urmărește ca lumina să cadă pe partea de oglindă aflată sub apă.

4. Ține cartonul în fața oglinzii pentru a capta lumina reflectată. Ce se întâmplă?

Pe carton vor apărea culorile curcubeului, reflectate din oglindă. De ce?

Fasciculul de lumină reflectat de oglindă, atunci când iese din apă, este refractat, iar culorile care compun lumina albă cad în puncte diferite și astfel devin vizibile.

(Marea carte despre experimente, Istituto Geografico De Agostini)

3. Mingi de gheață colorate

Ai nevoie de:

◗ baloane;

◗ apă;

◗ colorant alimentar;

◗ foarfecă.

Cum procedezi?

Adaugă câteva picături de coloranți alimentari sau acuarele în baloanele obișnuite de petrecere, apoi umple-le cu apă. Legați-le și puneți-le în congelator timp de 4-6 ore sau afară.

Ce se întâmplă?

După ce balonul a înghețat, îl spargeți și îl scoateți. Pe timp de iarnă, în toată zăpada albă, aceste mingi de gheață colorate vor fi foarte distractive. De ce?

Colorantul alimentar va rămâne impregnat în gheață, iar temperaturile scăzute din timpul iernii

vor face ca „mingile” de gheață colorate să reziste mult timp.

(Marea carte despre experimente, Istituto Geografico De Agostini)

Elemente auxiliare în scriere

În lumea textului

Citește textul cu atenție și rezolvă cerințele date.

ROGVAIV, scris și R.O.G.V.A.I.V. sau Rogvaiv, este un acronim provenind de la culorile vizibile (roșu, oranj, galben, verde, albastru, indigo și violet) și care reprezintă o formulă pentru reținerea mai ușoară a culorilor și a ordinii lor din spectrul vizibil (culorile curcubeului).

Roșu Oranj Galben Verde Albastru Indigo Violet

La fel ca și în cazul curcubeului, culorile din imaginea de mai sus sunt aranjate în ordinea descrescătoare a lungimilor lor de undă, cea a culorii roșu fiind de 700 nanometri, iar cea a culorii violet, de 400 nm.

Datorită faptului că spectrul este continuu, culorile sunt definite pe intervale arbitrare, între ele neexistând granițe stabilite definitiv. Definirea culorii indigo din spectru s-a petrecut chiar recent, ea fiind atribuită lui Isaac Newton, care a vrut ca numărul culorilor să fie șapte, pentru a corespunde zilelor săptămânii, celor șapte note ale unei game muzicale și numărului de planete cunoscute atunci.

1. Rescrie în caiet varianta corectă și justifică oral alegerea făcută.

a. Textul-suport este un text descriptiv literar/descriptiv nonliterar/ explicativ.

b. În text limbajul este lipsit de expresivitate/expresiv.

c. Textul îmbină/nu îmbină elemente verbale cu imagini.

2. Ce rol are imaginea inserată în cadrul textului?

3. Textul conține cuvinte scrise diferit sau puse în paranteză. Notează-le și indică rolul lor.

a. Oferă o explicație, o precizare suplimentară.

b. Evidențiază anumite elemente importante din text.

Reține!

Parantezele rotunde ( ) reprezintă un semn de punctuație folosit pentru a încadra o precizare sau o explicație în cadrul unui enunț.

Sublinierea în text marchează cuvintele importante sau te redirecționează către diferite link-uri.

Aplică!

Scrie un text narativ, de 150-200 de cuvinte, cu titlul La vânătoare de curcubeie, în care să inserezi și o secvență explicativă. Folosește elemente auxiliare în scriere (paranteze, sublinieri). Adaugă textului tău și imagini.

Model de analiză

împăratul = substantiv comun, gen masculin, număr singular, articulat cu articolul hotărât l

Amintește-ți!

Substantivul

Descoperă!

1. Ești împăratul Substantiv. Ce parte de vorbire, din cele cunoscute de tine, ai alege să fie împărăteasa? Dar supușii tăi? Justifică-ți răspunsul în enunțuri, dând cât mai multe exemple.

2. Menționează substantivele din textul de mai jos și analizează-le conform modelului.

Împăratul se bucură cât un lucru mare când auzi de la fetele lui cele mai mari cât îl iubesc. El socoti că altfel de iubire nu poate să fie decât cea dulce ca mierea și ca zahărul. Și uitându-se și la fata cea mai mică, ce sta mai deoparte și cu sfială, o întreabă și pe dânsa:

Cum mă iubești tu, fata mea?

Ca sarea în bucate, tată! răspunse și ea cu fața senină, zâmbind cu dragoste firească și lăsându-și ochii în jos, de rușine că vorbi și ea. (Petre Ispirescu, Sarea în bucate)

Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește: ființe, lucruri, fenomene ale naturii, sentimente, stări sufletești.

Clasificare

◗ substantive comune (denumesc obiecte de același fel, din aceeași clasă): copil, casă, floare, bucurie etc.;

◗ substantive proprii (prezintă, în mod individual, ființe, lucruri): Craiova, Andrei, Dunărea, Apusul etc.

Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu majusculă.

Genurile substantivului: → masculin (un-doi): pom – pomi;

→ feminin (o-două): floare – flori;

→ neutru (un-două): album – albume.

Genul substantivelor care denumesc ființe poate fi exprimat: prin cuvinte diferite (tată – mamă), prin același cuvânt pentru ambele genuri (girafă, elefant, fluture –substantive epicene) sau prin adăugarea unor sunete (urs – ursoaică, rață – rățoi).

Numărul substantivului: → singular (un singur obiect: carte);

→ plural (mai multe obiecte: cărți).

Substantivele defective

Reține!

Substantivele defective sunt substantivele care sunt lipsite fie de forma de plural, fie de forma de singular.

Substantive defective de plural (nu au formă de plural):

 discipline școlare: istorie, geografie;

 alimente: lapte, miere;

 materii: aur, aramă, cupru;

 noțiuni abstracte: curaj, cinste.

Substantive defective de singular (nu au formă de singular): icre, câlți, aplauze, plete etc.

Reține!

◗ Există substantive care nu pot fi diferențiate după număr: genunchi, pui, învățătoare.

◗ Există substantive care au două sau mai multe forme de plural: corn → coarne bandă → bande

→ cornuri → benzi

→ corni

◗ Există substantive cu două forme de plural corecte: coperte/coperți; căpșune/căpșuni; cireșe/cireși; niveluri/nivele; coarde/corzi; bobi/boabe; roți/roate; tuneluri/tunele etc.

Amintește-ți!

Fii creativ!

Imaginează-ți că băiețelul din imagine acționează ca un magnet. Fiind substantiv, va alege cuvintele care se pot lipi de el (îl determină): un, el, curajos, acum, pe, cum, mare, când, noi, așa

Articolul reprezintă o categorie gramaticală a determinării care arată gradul de cunoaștere a unui substantiv.

Articolul hotărât indică faptul că obiectul desemnat de substantiv este cunoscut vorbitorilor; se așază la finalul substantivului: pomul, floarea, albumului, tablourilor.

Articolul nehotărât indică faptul că obiectul desemnat de substantiv nu este cunoscut vorbitorilor; se așază înaintea substantivului, fiind cuvânt separat: un pom, unui pom, niște copii, o floare, unui album, unor invitați.

Substantivele colective Descoperă!

1. Precizează înțelesul substantivul popor. La ce număr este forma substantivului?

2. Trece substantivul popor la alt număr.

3. Alcătuiește un enunț cu substantivul popor. La ce număr este verbul predicat?

Reține!

Substantivele colective sunt substantivele cu formă de singular și înțeles de plural.

Exemplu: roi, armată, cârd, cireadă etc.

Atenție!

◗ Substantivele colective se pot forma și cu ajutorul unor sunete: muncitorime, brădet, păpuriș etc.

◗ Atunci când îndeplinesc funcția de subiect, substantivele colective se acordă cu predicatul la numărul singular (Echipa de fotbal a câștigat locul I).

◗ Dacă substantivul colectiv, cu funcția sintactică de subiect, este determinat de un alt substantiv la numărul plural, care arată elementele constituente ale grupului, acordul se poate face fie la singular, fie la plural (O mulțime de fete a/au venit la spectacol.).

1. Selectează, din exemplele de mai jos, substantivele defective de plural și pe cele defective de singular și notează-le în coloane diferite: rechizite, blugi, caș, lapte, milă, grâne, oxigen, miere, ochelari, plete, pantaloni, orez

2. Consultând DEX, precizează formele de plural ale substantivelor: centru, colț, corn, bob.

Aplică!

Reține!

Cazul reprezintă forma pe care o ia substantivul pentru a exprima funcția sintactică a acestuia într-o propoziție. Substantivul are cinci cazuri: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ și vocativ.

Cazul substantivului

Descoperă!

Precizează funcția sintactică a substantivului subliniat din enunțurile date: Cărțile din biblioteca școlii sunt interesante. Coperta cărții este ruptă.

Se observă că, în enunțuri, substantivul își schimbă forma pentru a exprima legăturile cu alte cuvinte din propoziție.

Cazul nominativ. Corelarea cu funcția sintactică

Substantivele în cazul nominativ au următoarele funcții sintactice:

 subiect (Cine?): Elevul este în clasă.

 nume predicativ (Cine este?, Cum este?, Ce este?): Mihai este elev.

Aplică!

1. Alcătuiește enunțuri în care să ai subiecte exprimate prin:

a. substantiv colectiv;

b. substantiv propriu (nume de țară).

2. Ordonează cuvintele date în așa fel încât subiectul să se afle la începutul, în interiorul sau la finalul enunțului formulat de tine:

a. a scris, Copilul, tema, în caiet.

b. librărie, volume, În, minunate, au.

3. Identifică numele predicative din enunțurile următoare:

a. Premianții sunt elevii mei.

b. Ana este colega de bancă a Simonei.

c. Vântul puternic de azi-noapte a fost Crivățul.

Cazul acuzativ. Corelarea cu funcția sintactică.

Prepoziția este partea de vorbire neflexibilă care leagă un atribut sau un complement de partea de vorbire pe care o determină.

Prepozițiile sunt:

◗ simple (un singur termen): cu, de, în, între, la, lângă etc.

◗ compuse (doi sau mai mulți termeni): de la, de pe lângă, despre, înspre etc.

Prepoziția

Substantivele în cazul acuzativ au următoarele funcții sintactice:

 atribut substantival prepozițional (Care?, Ce fel de?): Am văzut o pădure de stejari.

 complement (cu sau fără prepoziție, când determină un verb și răspunde la întrebările: ce?, pe cine?, despre cine?, despre ce?, de la cine?, de la ce?, pentru cine?, pentru ce? etc.): Bunicul citește ziarul. L-am salutat pe vecinul meu.

 circumstanțiale (determină un verb, în general; arată împrejurările desfășurării acțiunii și răspunde la întrebările: unde?, de unde?, pe unde?, încotro?, când?, de când?, până când?, cum?, în ce fel?, în ce mod?): Au plecat în pădure. Scrie cu atenție o compunere.

Aplică!

1. a. Rescrie în caiet și subliniază substantivele în acuzativ din fragmentul de mai jos:

Racul, broasca și o știucă

Într-o zi s-au apucat

De pe mal în iaz s-aducă

Un sac cu grâu încărcat. (Alecu Donici, Racul, broasca și o știucă) b. Indică prepozițiile și felul lor.

2. Precizează funcțiile sintactice ale substantivelor aflate în cazul acuzativ, din textul de mai jos:

Racul, broasca și o știucă

Într-o zi s-au apucat

De pe mal în iaz s-aducă

Un sac cu grâu încărcat.

Și la el toți se înhamă:

Trag, întind, dar iau de samă

Că sacul sta neclintit,

Căci se trăgea neunit.

(Alecu Donici, Racul, broasca și o știucă)

3. Construiește două enunțuri în care substantivul vuiet să îndeplinească, mai întâi, funcția sintactică de subiect, apoi pe cea de complement.

4. Alege forma corectă de nominativ sau acuzativ a substantivelor următoare: salăți/salate aragaze/aragazuri înghețate/înghețăți ciocolate/ciocolăți chibrite/chibrituri succese/succesuri

Cazul genitiv. Corelarea cu funcția sintactică

Substantivul în cazul genitiv are funcția sintactică de atribut substantival genitival (al/a/ai/ale cui?): Florile vecinilor sunt bine îngrijite.

Atenție! Substantivul în cazul genitiv poate fi însoțit de articol genitival.

Articolul genitival

Aplică!

Alcătuiește scurte enunțuri în care prepoziția cu să însoțească substantive care să aibă următoarele funcții sintactice: – atribut substantival; – complement; – circumstanțial.

Atenție!

masculin

feminin singular plural singular plural al ai  a ale

Aplică!

1. Identifică și scrie pe caiet substantivele în genitiv din enunțurile următoare:

Poveștile minunate ale copilăriei mi-au marcat viața.

Visurile mărețe ale lui Alin l-au determinat să învețe mai bine. Întrebarea surprinzătoare a Elenei a necesitat documentare.

Echipamentul de fotbal al băiatului este nou.

Profesorii dedicați ai elevilor au fost premiați.

Articolul genitival se acordă în gen și număr cu substantivul pe care îl însoțește și face legătura între cele două substantive (substantivul centru și substantivul care îl determină).

Aplică!

Completează în caiet spațiile din structurile de mai jos cu formele potrivite ale articolului genitival:

a. o rochie … mamei;

b. un penar colegului;

c. niște culori … surorii;

d. unei ferestre … casei.

Fii creativ!

Alcătuiește un scurt text în care să integrezi formele pentru cazurile genitiv, dativ și vocativ ale substantivului propriu Olga și ale substantivului comun sora. Subliniază formele respective, folosind culori diferite.

2. Analizează substantivele în cazul genitiv din enunțurile de la exercițiul anterior.

Model: ale copilăriei – substantiv comun, genul feminin, numărul singular, cazul genitiv, articulat cu articolul hotărât i, precedat de articolul genitival ale, funcția sintactică de atribut substantival genitival.

Cazul dativ. Corelarea cu funcția sintactică

Substantivul în cazul dativ îndeplinește funcția sintactică de complement (Cui?):

Lui Andrei i-am făcut observație.

1. Scrie în caiet formele de dativ ale următoarelor substantive: floare, copil, minge, barcă, Olga, Ion.

2. Conține forme corecte de dativ seria:

a. mamei, colegei, familiei, vitrinei;

b. fetii, colegăi, florii, bunicii;

c. floarei, Anichi, mingiilor, caietului.

3. Construiește un enunț în care substantivul elev să fie complement în cazul dativ.

Cazul vocativ. Punctuația vocativului

Vocativul este cazul adresării directe, al strigării și al atenționării. Substantivele în cazul vocativ desemnează o persoană sau un animal și se remarcă prin desinențe specifice:

– la masculin (-e, -lor): băiete/băieților;

– la feminin (-o, -ă, -lor): soro, fată/fetelor.

Atenție!

◗ Substantivele în cazul vocativ nu au funcție sintactică și se separă, în scris, prin virgulă de restul cuvintelor din propoziție.

◗ După vocativ se poate folosi semnul exclamării.

◗ Dacă apare însoțit de determinanți, virgula va separa întregul grup de restul cuvintelor din propoziție (Draga mamei, îți vei aminti mereu de copilărie!).

Aplică!

1. Rescrie în caiet substantivele în vocativ din enunțurile următoare: Fetelor, au sosit rochiile!

Mergem în excursie, copii!

Îți scriu, dragă mamă, o poezie de ziua ta!

Hai, prieteni, la mare!

Când ai sosit, Maria?

Rezolvă, băiete, toate exercițiile!

2. Corectează greșelile identificate în enunțurile de mai jos:

a. Treci la tablă Radule.

b. Fat-o, nu mai plânge.

c. Draga, mamei, ți-am adus flori.

d. Stimați colegi mergem împreună pe drumul cunoașterii.

Posibilități combinatorii ale substantivului

Explorează!

1. Rescrie textul în caiet și apoi subliniază substantivele. Iarna își așterne pătura moale pe întreg ținutul. Copacii albi sunt înghețați. În zilele geroase, îmi place să stau pe fotoliul din cameră și să citesc din cartea cu aventuri. Uneori privesc cu uimire dansul fulgilor de nea.

2. Menționează grupurile din care fac parte substantivele subliniate la exercițiul 1 și stabilește dacă, în aceste grupuri, substantivele sunt centru sau adjunct.

3. Ce funcții sintactice au substantivele în grupurile cărora aparțin?

Reține!

Substantivul se poate combina în propoziție cu alte cuvinte, fiind atât centru, cât și adjunct:

◗ centru într-un grup nominal. În acest caz, substantivului i se subordonează atributul adjectival (copacii albi), atributul substantival prepozițional, atributul substantival genitival (fotoliul din cameră, dansul fulgilor);

◗ adjunct într-un grup nominal. În această calitate este atribut substantival prepozițional (fulgii de nea) sau atribut substantival genitival (sunetul ploii);

◗ adjunct într-un grup verbal, fiind complement sau circumstanțial (citește cartea, mă gândesc la bunicii mei, i-am citit fratelui meu, ascultă cu atenție).

Aplică!

1. Alcătuiește un enunț în care substantivul centru vază să intre în relație cu două atribute diferite.

2. Completează pe caiet structurile cu articolele posesive corespunzătoare: centrul de informare turiștilor un fluier arbitrului grădina de zarzavaturi … bunicilor volumul de proză … lui Sadoveanu o prietenă … mamei hainele cele noi … împăratului

3. Analizează substantivele subliniate în textul următor:

Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi.

Știați că...?

◗ Cea mai mare diferență de litere între forma de plural și singular o are substantivul om – oameni (4 litere)

◗ Există substantive care atât la singular, cât și la plural se scriu și se pronunță identic: pui, ochi, rinichi, nume, codice, elice, spadice, pântece, torace, faringe, laringe, meninge, unchi, tei, baci, mușchi, genunchi, ardei, arici, băiețoi, broscoi, ciocoi, cobai, crai, holtei, lămâi, licurici, pici, puști, pisoi, pițigoi, polițai, vraci, căsoaie, spate, foarfece.

◗ Singurele substantive feminine terminate în i din limba română sunt cuvântul zi și numele zilelor săptămânii de luni până vineri.

(Emil Gârleanu, Căprioara)

Amintește-ți!

Pronumele este partea de vorbire care ține locul unui substantiv.

Pronumele (actualizare)

Descoperă!

Citește cu atenție textul și apoi răspunde la întrebări.

Oh, e cu siguranță foarte comod să ai așa un obiect tare și colțuros sub cap – îi spusese tatăl ei, când îi descoperise pentru prima oară o carte sub pernă. Recunoaște că-ți șoptește noaptea povestea ei la ureche.

(Cornelia Funke, Inimă de cerneală)

a. Câte pronume personale există în fragmentul dat? Ce rol au ele?

b. Identifică, în fragmentul de text, formele accentuate și pe cele neaccentuate ale pronumelui personal.

c. La ce număr și la ce persoană sunt pronumele din textul dat?

Pronumele personal (flexiune cazuală)

Descoperă!

1. Scrie în caiet varianta corectă din enunțurile de mai jos:

a. Mie/Mi-e îmi plac romanele de aventuri.

b. Va/V-a dus în excursie în weekend.

c. L-a/La văzut la librăria din colț.

d. Mi-a/Mia scris un bilet amuzant.

2. Completează în caiet enunțurile cu formele neaccentuate potrivite ale pronumelor personale:

a. Irina aduce cărți minunate mie și prietenei mele.

b. Pe fereastră, … văd pe tine și pe colega ta de bancă.

c. Pe ei … -a chemat la repetiții.

d. Ție place înghețata cu vanilie.

e. Vouă … a spus adevărul despre întâmplare.

Amintește-ți!

Formele pronumelor personale se disting în funcție de:

◗ persoană:

 persoana I (vorbitorul) – eu, noi;

 persoana a II-a (ascultătorul) – tu, voi;

 persoana a III-a (cel despre care se vorbește) – el/ea, ei/ele.

◗ număr:

 singular;

 plural;

◗ gen (la persoana a III-a):

 masculin (el, îl, l-, lui);

 feminin (ea, o, ei);

◗ caz (flexiune cazuală)

Caz Formă Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a sg. pl. sg. pl. sg. pl.

N eu noi tu voi el ea ei ele

Ac accentuată mine noi tine voi el ea ei ele neaccentuată (clitică) mă mne nete tevă vîl l- o îi ile le-

G – – – – lui ei lor lor

D accentuată mie nouă ție vouă lui ei lor lor neaccentuată (clitică) îmi mi ne ni îți ți vă, vvi îi i îi i le li le li

V – – tu! – voi! – – –

Atenție!

 Formele pronominale: el, ea, ele se pronunță cu diftongul [ie]: [iel ], [ia], [iele], iar eu, ei se pronunță cu triftong [ieu], [iei ].

 Formele neaccentuate ale pronumelor se mai numesc și clitice pronominale și pot fi legate grafic prin cratimă de un cuvânt (ne-a dat, l-a ascultat), dar pot exista și independente (îți  scriu, ne ducem).

Pronumele personal de politețe

Descoperă!

1. Stabilește o ierarhie a personajelor din imagine.

2. Realizează un dialog de șase replici între rege și clovnul din partea dreaptă a imaginii.

3. Înlocuiește pronumele personale din enunțurile următoare cu pronume personale de politețe:

a. Ea este câștigătoarea concursului de dans.

b. Am aflat despre secretul lor.

c. Ție îți plac fructele exotice, iar lui îi place ciocolata.

d. Proiectul ei este despre planete.

Reține!

Pronumele personal de politețe arată respectul față de o persoană. Are forme numai la persoana a II-a și a III-a și se diferențiază după gen doar la persoana a III-a, singular.

Forme ale pronumelui personal de politețe

Caz Persoana a II-a

N-Ac-V dumneata (d-ta)

D-G dumitale (d-tale)

dumneavoastră (dv., dvs., d-voastră)

dumneavoastră (dv., dvs., d-voastră)

Caz

Persoana a III-a singular plural masculin feminin masculin feminin

N-Ac dumnealui (d-lui)

dânsul

D-G dumnealui (d-lui)

dânsului

dumneaei (d-ei)

dânsa

dumneaei (d-ei)

dânsei

dumnealor (d-lor)

dânșii

dumnealor (d-lor)

dânșilor

dumnealor (d-lor)

dânsele

dumnealor (d-lor)

dânselor

Atenție!

◗ Există formule reverențioase care exprimă un grad maxim de respect: Excelența Sa, Domnia Ta/Voastră, Înălțimea Ta/Voastră; Sfinția Ta/Voastră, Excelența Sa etc. și se scriu cu literă mare și fără cratimă. Folosirea acestor formule se face distinctiv: Maiestate/Majestate – regi; Alteța Sa – membrii familiilor domnitoare; Preasfinția Sa, Sfinția Sa – episcopi ortodocși; Sanctitatea Sa – papa; Eminența Sa – demnitari ai bisericii catolice, Excelența Sa – înalți funcționari.

◗ Gradul minim de respect se exprimă prin formele: dânsa, dânsul, dânșii, dânsele.

◗ În vorbirea populară și familiară se utilizează și formele: mata, matale, mătălică, mătăluță, tălică.

◗ Pronumele personal de politețe dumneavoastră impune acordul la plural, chiar dacă e folosit la singular.

Aplică!

Citește cu atenție fragmentele și răspunde cerințelor.

Domnule, nu te supăra, dumneata știi multe…

Ei? a întrebat Irimescu, văzând că nu mai urmează.

Uite ce e, dumneata știi multe, c-ai învățat carte multă. Nu e așa că pisica face ca vrăbiile?

Cum ca vrăbiile?

Face din gât ca vrăbiile.

Învățătorul s-a uitat la el cu luare-aminte, iar Niculăiță a urmat:

Și mă gândeam că poate ai dumneata vreo carte în care scrie că pisica face din gât ca vrăbiile și-ți lucram și eu la vreo ulucă la ceva…

(Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Niculăiță Minciună)

Madam! pentru Dumnezeu, țineți-l să nu se dea la mine! eu sunt nevricos, și nu știu ce-aș fi în stare… de frică…

Dar cocoana, luând în brațe pe favorit și mângâindu-l cu toată duioșia: Vai de mine! cum crezi d-ta?… Noi suntem băieți cuminți și binecrescuți… Noi nu suntem mojici ca Bismarck…

(I.L. Caragiale, Bubico)

a. Identifică și subliniază pronumele personale din cele două fragmente.

b. Menționează cazul pronumelor identificate la exercițiul anterior.

c. Înlocuiește pronumele personale de politețe cu alt tip de pronume învățat. Explică ce modificare aduce această înlocuire.

d. Ce grad de respect exprimă pronumele personale de politețe identificate?

Posibilități combinatorii ale pronumelui

Reține!

Pronumele personal poate apărea ca un cuvânt centru de grup sintactic, dar și ca adjunct.

Atenție!

◗ Doar formele accentuate pot apărea în calitate de centru.

Exemplu: Ei au înțeles rolul temelor.

◗ În calitate de adjunct, pronumele se comportă ca un substantiv, apărând atât cu forme clitice, cât

cu forme accentuate.

Exemple: Imaginile cu tine au devenit virale. (grup nominal)

Mă gândesc la tine. (grup verbal)

Descoperă!

Funcții sintactice ale pronumelui

◗ Subiect: El este colegul meu de bancă.

◗ Nume predicativ: Premianta este ea.

◗ Complement în acuzativ: Pe ea am văzut-o la spectacol. La ora de limba română vom vorbi despre el.

◗ Circumstanțial în acuzativ: Mergem la ei în fiecare vară. Am sosit înainte de ei la întâlnire. Cântă aproape la fel de bine ca ea.

◗ Complement în dativ: Lor li se face observație mereu.

◗ Atribut în acuzativ cu prepoziție: Fotografiile de la ei m-au înveselit.

◗ Atribut în genitiv: Însemnările ei sunt interesante.

Aplică!

1. Identifică și selectează pronumele personale din enunțuri în funcție de tabelul dat:

a. Îți mulțumim pentru atenția pe care ne-o acorzi.

b. Pe el nu l-a întrebat nimeni despre excursie.

c. Vă lipsesc pagini din carte?

d. Profesorul vă solicită numai pe voi.

e. Lor li s-a prezentat un material despre încălzirea globală.

f. Mi-a recitat o poezie de Nicolae Labiș.

2. Construiește propoziții cu ortogramele: mi-a/mia; l-aș/laș; ne-a/nea; v-ar/var

Anticiparea și reluarea prin clitice pronominale

Substantivele și pronumele cu funcția sintactică de complement direct și indirect pot fi dublate de forme clitice:

◗ prin anticipare:

L-am chemat pe Andrei.;

◗ prin reluare:

Fetei i-a dat premiul I.

Pronumele reflexiv

Descoperă!

1. Căror persoane țin locul cuvintele scrise cu albastru?

2. La ce persoană și la ce număr sunt verbele pe care acestea le însoțesc?

3. Ce observație puteți face după această descoperire?

Reține!

Pronumele reflexiv exprimă identitatea de persoană și număr dintre obiectul asupra căruia se răsfrânge, direct sau indirect, acțiunea verbelor și subiectul acestora.

Formele pronumelui reflexiv

◗ Pronumele reflexiv are forme doar pentru două cazuri: acuzativ și dativ.

◗ Are forme proprii doar la persoana a III-a singular și plural, fără diferențiere de gen.

◗ Pentru persoanele I și a II-a, pronumele reflexiv împrumută formele neaccentuate de acuzativ și dativ ale pronumelui personal. Când sunt folosite ca reflexive trebuie să aibă aceeași persoană și același număr cu verbul.

A. B.

Mă plictisesc (de ceva)

I sg. I sg.

Atenție!

Mă plictisești

I sg. II sg.

◗ În exemplul A , forma pronominală mă este pronume reflexiv, deoarece există potrivirea în persoană și număr cu verbul.

◗ În exemplul B, forma pronominală mă este pronume personal, deoarece nu există potrivirea în persoană cu verbul.

Ac accentuată – – – – sine –clitică (neaccentuată) mă; m- ne te vă; v- se; s- se; s-

D accentuată – – – – sie; sieși sie; sieși clitică (neaccentuată) îmi; mi ne; ni îți; ți- vă; v-; vi- își; și- își; și-

A.

B.

C.

Copiii se joacă în parc. Fetița se spală pe mâini. Rapunzel își piaptănă părul auriu.

Caz Formă

Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a sg. pl. sg. pl. sg. pl.

Aplică!

1. Scrie în caiet forma corectă.

S-a/Sa insistat asupra problemei.

Colega sa/s-a a ajutat-o la temă.

Nu sau/s-au hotărât asupra rutei călătoriei.

Vii sau/s-au pleci?

S-ar/Sar părea că a aflat vestea.

Mulți sar/s-ar peste micul-dejun.

2. Construiește enunțuri în care pronumele reflexive să respecte indicațiile:

◗ persoana a III-a, număr singular, caz acuzativ;

◗ persoana a II-a, număr plural, formă neaccentuată, caz dativ;

◗ persoana a III-a, număr plural, caz dativ;

◗ persoana I, numărul singular, formă neaccentuată, caz acuzativ.

3. Scrie în caiet enunțurile de mai jos și subliniază cu o linie pronumele reflexive și cu două linii pronumele personale:

Mă întreb dacă e bine să învăț limba germană.

Te cheamă la poartă ca să îți spună un secret.

Îți face complimente în fiecare zi.

Își face griji pentru bunici.

Mă roagă să recit o poezie.

Te uiți în oglindă în fiecare dimineață.

S-a întrecut pe sine când a făcut prăjitura.

Și-amintește cu drag de copilărie.

4. Scrie un text, de 50-70 de cuvinte, în care să descrii modul în care îți începi ziua, folosind cel puțin trei pronume reflexive.

5. Analizează pronumele reflexive identificate în textul de mai jos, folosind modelul dat.

Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

În față, părinții se priviră scurt, dându-și simultan ochii peste cap, cu o sincronizare impecabilă și, după toate aparențele, îndelung exersată.

Mama își rulă pupilele înapoi și, întorcându-se spre băiat, începu să

negocieze:

De-abia am plecat… M-am gândit să facem o pauză când ajungem la prima benzinărie.

Nuuuuu, gemu în sinea lui tata, care știa că până la prima benzinărie nu mai e mult.

Nu la benzinărie, protestă Doru. Miroase urât.

Dar tu unde ai vrea să oprim? Vrei să te ducem la căsuța cu turtă dulce?

(Florin Bican, Și v-am spus povestea așa)

Model: mă – pronume reflexiv, persoana I, numărul singular, cazul acuzativ, formă neaccentuată.

Descoperă!

Identifică și analizează pronumele personale și pronumele reflexive din fragmentul

următor:

Aș vrea să plâng de fericit, Că simt suflarea ta divină, Că pot să văd ce-ai plăsmuit!

Mi-e inima de lacrimi plină, Că-n ea s-au îngropat mereu Ai mei, și-o să mă-ngrop și eu! (George Coșbuc, Vara)

Subiectul (actualizare)

Subiectul exprimat

Descoperă!

1. Scrie în caiet două enunțuri în care să asociezi persoanele din imagine cu acțiunile pe care le fac.

2. Subliniază, în enunțurile scrise la exercițiul 1, cuvintele care arată cine face acțiunea.

3. Construiește enunțuri în care substantivelor iarbă, copii le vei atribui însușiri. La ce întrebări răspund aceste substantive?

4. Construiește un enunț în care ambele persoane din imagine să constituie un singur subiect.

Amintește-ți!

Subiectul este partea principală de propoziție care arată cine face acțiunea exprimată de predicatul verbal sau care arată cui i se atribuie o însușire, calitate sau caracteristică exprimată de numele predicativ al unui predicat nominal.

Se exprimă prin:

◗ substantiv: comun (Școlarii sunt în clase.), propriu (Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră.)

◗ pronume: El este premiant.

◗ numeral: Trei sunt cei care au confirmat sosirea.

Subiectul poate fi:

◗ simplu (un singur termen): Băieții aleargă.

◗ multiplu (doi sau mai mulți termeni): Băieții și fetele aleargă.

Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles)

Descoperă!

1. Scrie în caiet enunțurile următoare și subliniază cu o linie subiectele.

a. Copiii se joacă în parc. c. Au descoperit florile și păsările. e. Te alături lor?

b. Ei se bucură de timpul frumos. d. Vor inventa jocuri distractive.

2. Ce observi în enunțurile de la punctele c., d. și e.? Cine face acțiunea desemnată de verbul cu funcția sintactică de predicat? Subiectul neexprimat poate fi:

Reține!

◗ subiect subînțeles (menționat într-o propoziție anterioară și reluat prin verbul la persoana a III-a, singular și plural): Fetele au sosit devreme. Au luat înghețată de vanilie pentru petrecere. (Cine? – fetele, ele)

◗ subiect inclus (dedus din desinența verbului la persoana I și a II-a, singular și plural): Am luat examenul cu nota 10. (Cine? – eu)

Acordul predicatului cu subiectul

Descoperă!

Alege forma corectă:

a. Copiii sare/sar coarda.

b. Fata merge/merg în excursie.

c. Fetele și băieții este/sunt în parc.

d. Păsările zbor/zboară în înaltul cerului.

Aplică!

1. Realizează acordul dintre predicat și subiect, respectând cerințele dintre paranteze:

a. Fetele (a merge, indicativ, prezent) în tabără, la munte.

b. Mama și tata ne- (a sfătui, indicativ, perfect compus) în privința excursiei.

c. Noi (a participa, indicativ, viitor) la o competiție sportivă.

d. Noi și ei (a recita, indicativ, viitor) versuri de Mihai Eminescu.

e. Ei (a fi, indicativ, mai-mult-ca-perfect) strigați la premiere.

f. Andrei (a citi, indicativ, imperfect) lecțiile de acasă.

Reține!

Relația dintre subiect și predicat se numește relație de interdependență, adică predicatul îi impune subiectului cazul nominativ, iar subiectul impune predicatului acordul în persoană și număr.

◗ Verbul prin care se exprimă predicatul verbal se acordă în persoană și număr cu partea de vorbire prin care se exprimă subiectul.

◗ Dacă subiectul este multiplu, verbul-predicat se acordă la numărul plural cu subiectul.

◗ Dacă subiectul multiplu este exprimat prin pronume de persoane diferite, persoana I are prioritate față de persoana a II-a și a III-a, iar persoana a II-a are prioritate față de persoana a III-a.

2. Analizează subiectele fragmentului de mai jos, respectând modelul dat: De sărbătorile Crăciunului, așa se pornesc băieții, cu steaua, spre satele mai bogate. Îndrăzniseră și ei, cu steaua lor, să pornească peste câmpuri, peste podul de gheață al Siretului, spre valea împestrițată de nenumăratele case ale viișorenilor. Amurgul punea o umbră albăstrie pe neclintitele întinderi de omăt.

(Mihail Sadoveanu, Vestitorii)

Model: băieții – subiect, exprimat prin substantiv comun, gen masculin, numărul plural, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât i.

Valori ale culturii populare în spațiul românesc: proverbele

Reține!

Proverbul (din latinescul proverbium) este o învățătură morală populară, născută din experiență, exprimată printr-o formulă eliptică sugestivă, ritmică sau rimată.

Proiect de grup

Vizionați varianta digitală

a textului Boierul și Păcală de Ioan Slavici

https://www.youtube.com/ watch?v=JFq4NlIV71I

›› Grupa 1

Având în vedere textele studiate în cadrul unității Din înțelepciunea lumii, includeți personajele acestora într-o narațiune în care Păcală să fie și el păcălit.

›› Grupa 2

Reprezentați printr-un desen o secvență sugestivă pentru snoava Boierul și Păcală de Ioan Slavici.

›› Grupa 3

Realizați măști care să reprezinte fiecare personaj întâlnit în textele din unitatea Din înțelepciunea lumii. Scrieți pe spatele lor ce tip uman întruchipează fiecare.

›› Grupa 4

Imaginați-vă un păcălitor, în ideea că acesta ar fi un obiect. Realizați un articol de dicționar pentru acest termen, iar apoi reprezintați-l printr-un desen sugestiv.

Descoperă!

Reconstruiește proverbele, având în vedere elementele date.

◗ a avea de ◗ a împușca doi dintr-un

◗ a face din ◗ a împăca cu

Aplică!

Citește fragmentul și răspunde cerințelor.

Mă trezește mama într-o dimineață din somn, cu vai-nevoie, zicându-mi: Scoală, duglișule, înainte de răsăritul soarelui; iar vrei să te pupe cucul armenesc și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua?… Căci așa ne amăgea mama cu o pupăză care-și făcea cuib, de mulți ani, într-un tei foarte bătrân și scorburos, pe coasta dealului, la moș Andrei, fratele tatei cel mai mic.  […] Și cum mă scol, îndată mă și trimite mama cu demâncare în țarină, la niște lingurari ce-i aveam tocmiți prășitori, tocmai în Valea-Seacă, aproape de Topolița. Și pornind eu cu demâncarea, numai ce și aud pupăza cântând: Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Asociază fragmentului dat un proverb potrivit, alegând din lista de mai jos:

a. Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește.

b. Cine se scoală de dimineață departe ajunge.

c. Boii trag, iar calul mănâncă.

d. Fiecare pasăre, pe limba ei piere.

2. Care este motivul pentru care ai ales proverbul considerat potrivit?

3. Sintetizează, într-un cuvânt, cum îl vezi pe băiatul din text.

4. Completează în caiet proverbele:

Cine … azi un ou, va … mâine un bou.

Apa … pietrele … .

Cu o … nu se face …

Buturuga răstoarnă carul .

Lupu-și schimbă … , dar … ba.

Toamna se numără … .

5. Explică înțelesul următoarelor proverbe:

a. Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri.

b. Limba dulce mult aduce.

c. Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.

d. Nu fugi după doi iepuri că nu prinzi niciunul.

e. Unde-s doi, puterea crește.

f. La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

PERSONAJE CU TÂLC ÎN POVEȘTI CU TÂLC

În cadrul acestei unități ați făcut cunoștință cu altfel de personaje: teiul, lupul, mielul etc. și ați observat că ele au comportamente umane. Unele dintre personajele fabulei reprezintă binele, iar altele, răul. Citiți cu atenție descrierile de mai jos și observați trăsăturile câtorva „măști” ale fabulelor.

Lupul este simbolul libertății individuale. Este crud; îl judecă pe miel și apoi îl devorează (Lupul și mielul); este nerecunoscător: refuză să mulțumească pentru ajutorul acordat (Lupul și barza), își încalcă cuvântul dat.

Vulpea este perspicace, nu se lasă înșelată de aparențe. Este vicleană, cu imaginație bogată, înșelătoarea corbului, a caprei și a lupului. Este convingătoare prin vorbă (Vulpea și corbul) și prudentă, se ferește să ofere regelui un leac contra îmbătrânirii (Leul, lupul și vulpea).

Leul simbolizează puterea, regalitatea. Este disprețuitor cu supușii, tiran plin de mânie, crud, ipocrit, dar câteodată credul (Leul, lupul și vulpea). O singură dată este prezentat ca fiind generos (Leul și șoarecele).

Măgarul simbolizează simplitatea, dar și nerozia sau îndărătnicia. Asociat cu imbecilitatea, înțelege greu și este mereu nemulțumit de soarta sa (Măgarul galeș).

împreună!

1 Scrieți, folosind post-it-uri, cât mai multe perechi de personaje din fabule (aflate în opoziție) pentru a realiza Galeria personajelor cu tâlc. Apelați la surse de informare diverse (cărți, internet etc.).

2 Realizați un proiect cu titlul Personaje cu tâlc în povești cu tâlc, folosind personaje din lumea necuvântătoarelor, cuprinse în galeria realizată.

În cadrul proiectului trebuie să aveți în vedere:

 prezentarea și alegerea unor perechi de personaje animaliere cunoscute în fabule (exemple: lupul și mielul, boul și vițelul etc.);

 ilustrarea temei prin text și imagini;

 o modalitate de prezentare inedită (bandă desenată/poster/broșură etc.).

La finalul proiectului, fiecare dintre voi va nota pe o coală A4 și va completa o fișă de autoevaluare după modelul:

1. Gradul meu de implicare în cadrul proiectului a fost:

a. scăzut; b. bun; c. foarte bun.

2. Apreciez că proiectul este o metodă:

a. inutilă; b. bună; c. foarte bună.

3. Lucrând la acest proiect, am observat că

4. Am întâmpinat greutăți în realizarea sarcinii … .

5. Apreciez că produsul final, realizat de grupa mea, este .

„Aceste fabule sunt un tablou în care fiecare dintre noi se găsește descris.”

(Jean de La Fontaine) Să lucrăm

I. Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele date.

Într-o zi de vară, lină, călduroasă, Răspândind în vale umbră răcoroasă, Frunzele pe arbor vesel dănțuiau

Și cu zefirașii astfel se șopteau: Dulce e viața frunzelor, când ele, De rouă lucinde, mândre, tinerele, Lumea înverzesc

Și o răcoresc.

Călătorul pacinic, obosit de cale, Oricând se arată în a noastră vale, Sub arbor el stă

Repaos de-și dă.

Mândre fetișoare locul vin să prindă, Vrând la umbra noastră hora să întindă;

Și cel păstoraș

Le cântă de jale-n al său fluieraș.

Iar de primăvară, chiar privighetoarea, Cântăreața văii, cea fermecătoare, În desimea noastră mult s-a răsfățat

Și ne-a tot cântat.

Apoi când românul doina hăulește, El pe frunză verde întâi o numește;

Înșiși zefirașii, voi ne legănați

Și ne dezmierdați.

Dar spre neuitare, Nu se cade oare Frunzelor le zise un glas din pământ –Despre rădăcină vreun bun cuvânt?

Cine-i rădăcina? Și cum de cutează

Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează?

Frunzele pe arbor zise vâjâind,

De ciudă plesnind.

Rădăcina face arborul să crească

Și peste tot anul frunză să renască –

Le răspunse ea.

În alt chip ființă voi nici ați avea.

Să țineți dar minte

Aceste cuvinte:

Viața vegetală,

Viața socială, Totului atârnă De la rădăcină.

(Alecu Donici, Frunzele și rădăcina)

1. Folosește un dicționar pentru a afla sensul cuvintelor: zefiraș, repaos, cutează. Explică sensul lor în text.

2. Extrage, din text, cuvinte care se abat de la norma literară actuală.

3. Menționează un indice de timp și unul de spațiu din text.

4. Notează personajele fabulei și precizează câte o trăsătură identificată în text.

5. Transcrie, din text, două personificări.

6. Precizează ce tipuri umane întruchipează personajele din fabula citată. Justifică răspunsul cu secvențe din text.

7. Alege, din variantele de mai jos, pe aceea pe care o consideri potrivită pentru atitudinea frunzei:

a. Frunzele, pe bună dreptate, se consideră cele mai importante.

b. Frunzele, mândre de rolul lor consideră rădăcina neînsemnată.

c. Frunzele recunosc și acceptă importanța rădăcinii.

8. Transcrie în caiet versurile care arată morala fabulei și explic-o în 30-50 de cuvinte.

9. Care este părerea ta în legătură cu alegerea titlului fabulei? Notează în caiet un alt titlu, ținând cont de conținutul de idei al textului.

10. Alege dintre proverbele de mai jos pe cel care poate fi asociat cu textul narativ literar în versuri Frunzele și rădăcina, motivând alegerea făcută:

a. Cu o floare nu se face primăvară.

b. Iarba fără rădăcină putrezește repede.

c. Cel mai aproape neam este vecinul.

d. Rădăcina ține crengile.

e. Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.

11. Explică semnificația secvenței marcate în text.

12. Alege varianta corectă, având în vedere enunțurile date:

Substantivul lumea din structura: Lumea înverzesc/Și o răcoresc. este substantiv colectiv. A F

Substantivul rouă are forma de plural. A F

Substantivul frunzelor din structura: Frunzelor le zise un glas din pământ este în cazul genitiv. A F

Substantivul doina are funcția sintactică de complement în structura Apoi când românul doina hăulește. A F

13. Care este valoarea morfologică a cuvântului voi din secvența: voi ne legănați? Construiește alte două enunțuri în care același cuvânt să aibă valori morfologice diferite.

14. Caută în textul-suport două pronume, forme accentuate, două pronume personale, forme neaccentuate și un pronume reflexiv.

15. Indică felul pronumelui ne din structura ne legănați, apoi alcătuiește un enunț în care să aibă altă valoare morfologică.

16. Extrage din text un subiect exprimat prin substantiv comun, numărul singular, genul masculin.

17. Precizează tipul subiectelor din ultimele șase versuri ale fabulei.

18. Menționează cazul substantivelor și al pronumelor subliniate în text.

19. Alcătuiește câte un enunț în care substantivele frunzele și, respectiv, rădăcina să îndeplinească funcția sintactică de subiect.

20. Redactează o scrisoare, de 70-100 de cuvinte, adresată bunicii tale, care se află în alt oraș, în care să incluzi o secvență explicativă, apelând la cunoștințele acumulate în cadrul unității Din înțelepciunea lumii.

Sugestie: poți insera o rețetă cu prăjitura ta preferată.

21. Imaginează-ți că ești frunza din fabulă și trebuie să formulezi un discurs de mulțumire adresat rădăcinii pentru ajutorul dat.

II. Scrie un text narativ, de 100-150 de cuvinte, în care prezinți rolul „rădăcinii” în viața oamenilor, valorificând și textul dat. Inserează în textul tău o secvență explicativă. În redactare, vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată;

◗ să ai un conținut adecvat cerinței;

◗ să integrezi secvența explicativă;

◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație;

◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde următoarelor cerințe. (60 de puncte)

Un bou ca toți boii, puțin la simțire, În zilele noastre de soartă-ajutat, Și decât toți frații mai cu osebire, Dobândi-n cireadă un post însemnat.

— Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine, Dar asta se-ntâmplă în oricare loc: Decât multă minte, știu că e mai bine Să ai totdeauna un dram de noroc.

Așa d-a vieții veselă schimbare, Cum și de mândrie boul stăpânit, Se credea că este decât toți mai mare, Că cu dânsul nimeni nu e potrivit.

Vițelul atuncea, plin de bucurie, Auzind că unchiul s-a făcut boier, Că are clăi sumă și livezi o mie:

„Mă duc – zise-ndată – nițel fân să-i cer.”

Făr-a pierde vreme, vițelul pornește, Ajunge la unchiu, cearcă a intra; Dar pe loc o slugă vine și-l oprește:

„Acum doarme – zice – nu-l poci supăra.”

„— Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată

După-prânz să doarmă! Obiceiul lui

A. Înțelegerea textului

Era să nu șază ziua niciodată; Ăst somn nu prea-mi place, și o să i-o spui.”

„— Ba să-ți cauți treaba, că mănânci trânteală; S-a schimbat boierul, nu e cum îl știi; Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială, Primit în casă dacă vrei să fii.”

La o mojicie atâta de mare, Vițelul răspunde că va aștepta; Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare, Pe lângă el trece, făr-a se uita.

Cu mâhnire toate băiatul le vede, Însă socotește că unchiu-a orbit;

Căci fără-ndoială nu putea a crede

Că buna lui rudă să-l fi ocolit.

A doua zi iarăși, prea de dimineață, Să-i găsească vreme, la dânsul veni:

O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheață, Ca să-i facă bine, de el pomeni.

„Boierule – zise – așteaptă afară

Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.”

„— Cine? a mea rudă? Mergi de-l dă pe scară.

N-am astfel de rude, și nici voi să-l știu.”

(Grigore Alexandrescu, Boul și vițelul)

1. Notează o secvență reprezentativă pentru figura de stil personificare.

2. Identifică, în textul-suport, un indice spațial și unul temporal.

6 puncte

3. Precizează ce tipuri umane reprezintă cele două personaje: boul și vițelul. 6

4. Explică, într-un enunț, semnificația secvenței de soartă-ajutat. 6

5. Care este morala fabulei Boul și vițelul de Grigore Alexandrescu.

6. Asociază morala fabulei cu un proverb potrivit, cunoscut de tine.

B. Elemente de construcție a comunicării

7. Identifică, din primele patru versuri ale fabulei, un substantiv comun în cazul acuzativ

9.

din sintagma: „Boierule – zise – așteaptă afară/Ruda dumitale […]” este

II. Pornind de la proverbul: Bine faci, bine primești, redactează o narațiune, de 100-150 de cuvinte, care să se potrivească acestuia. În textul creat de tine vei insera și o secvență explicativă, iar finalul narațiunii va fi unul fericit. În redactare, vei avea în vedere: ◗ să respecți tema dată, având un conținut adecvat cerinței; ◗ să integrezi tiparul textual indicat; ◗ să ții cont de realizarea unui final fericit; ◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație și de așezare în pagină. (30 de puncte)

Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

UNITATEA 4 TABLOURI DE POVESTE

LECTURĂ

◗ Textul descriptiv literar în versuri

◗ Textul descriptiv literar în versuri. Pastelul

◗ Epitetul. Enumerația

◗ Versificația

◗ Textul descriptiv literar în versuri. Aprofundare

◗ Text auxiliar. Textul descriptiv în proză

◗ Textul multimodal

COMUNICARE ORALĂ

◗ Strategii de ascultare activă

REDACTARE

◗ Tiparul textual descriptiv

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

◗ Adjectivul (actualizare)

◗ Posibilități combinatorii ale adjectivului

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

◗ Valori ale culturii populare în spațiul românesc. Tradiția mărțișorului

PROIECT TEMATIC RECAPITULARE EVALUARE

TEXT DE BAZĂ Lectură

Textul descriptiv literar în versuri

1. Privește pictura alăturată. În timp ce o privești, notează trei întrebări care îți vin în minte referitoare la aceasta.

2. Adaugă un obiect/o ființă care crezi că s-ar potrivi picturii și justifică-ți opțiunea.

3. Pictura se numește Livada roz. Ce anotimp este surprins în acest tablou? Asociază anotimpului un sentiment.

George Topîrceanu

(1886–1937) a fost un poet, prozator, memorialist, publicist și traducător român.

Debutează în liceu, la 19 ani, publicând primele încercări, sub pseudonimul ,,G. Top”. Publică volumele de poezii Balade vesele și Parodii originale. A mai publicat volumul de versuri

Migdale amare (1928), un volum de proză Scrisori fără adresă (1930), Pirin-Planina, epizoduri tragice și comice din captivitate (1936) și romanul umoristic

Minunile Sfântului Sinoe, neterminat, publicat postum în 1938.

I

Sus, prin crângul adormit, A trecut în taină mare, De cu noapte, risipind Șiruri de mărgăritare

Din panere 1 de argint, Stol bălai

De îngerași

Cu alai de toporași.

Primăvară, cui le dai?

Primăvară, cui le lași?

II

Se-nalță abur moale din grădină, Pe jos, pornesc furnicile la drum. Acoperișuri veștede-n lumină Întind spre cer ogeacuri 2 fără fum.

III

Pe lângă garduri s-a zvântat pământul Și ies gândacii-Domnului pe zid.

Ferestre amorțite se deschid

Să intre-n casă soarele și vântul.

[…]

Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii, Și-a răsfirat crenguțele ca spinii

De frică să nu-i cadă la picioare

Din creștet, valul subțirel de floare.

Că s-a trezit așa de dimineață

Cu ramuri albe – și se poate spune

Că-i pentru-ntâia oară în viață

Când i se-ntâmplă-asemenea minune.

Un nor sihastru

Și-adună-n poală

Argintul tot.

Cerul e-albastru

Ca o petală

De miozot 3 .

Soare crud în liliac, Zbor subțire de gândac, Glasuri mici

De rândunici, Viorele și urzici…

Primăvară, din ce rai

Nevisat de pământeni, Vii cu mândrul tău alai

Peste crânguri și poieni?

Pogorâtă pe pământ

În mătăsuri lungi de vânt, Lași în urmă, pe câmpii, Galbeni vii

De păpădii, Bălți albastre și-nsorite

De omăt topit abia

Și pe dealuri mucezite

Arături de catifea. […]

Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu

Livada roz, Vincent van Gogh

Postlectură

1. La ce te-a dus cu gândul lectura textului?

2. Notează din text:

• un cuvânt/o structură care ți-a plăcut;

• o expresie care ți-a atras atenția;

• un vers care ți-a trezit o amintire;

• o emoție generată de lectura textului.

Textul descriptiv literar în versuri

Pastelul

În lumea textului

1. Cum este organizat textul?

2. Ce anotimp este surprins în text?

3. Menționează tema textului.

4. Scrie trei cuvinte-cheie din text.

5. Notează cuvintele care fac parte din câmpul lexical al naturii.

6. Ce culori sunt prezente în text? Ce rol au?

7. Transcrie, din text, grupurile substantiv–adjectiv și adjectiv–substantiv. Care este rolul lor?

Reține!

Dicționar

1 paner, panere (s. n.) – obiect făcut dintr-o împletitură de nuiele, de foi de papură, de rafie etc., de obicei mai mic decât coșul, în care se transportă sau se păstrează diverse obiecte (alimente).

2 ogeac, ogeacuri (s. n.) – aici horn.

3 miozotis – plantă erbacee cu flori mici, albastre, roșii și albe, care crește în pădurile de munte.

Textul descriptiv literar prezintă caracteristicile obiectului surprins, ale unui spațiu sau trăsăturile unor ființe.

Textul descriptiv literar poate fi în proză sau în versuri.

Textul descriptiv literar este:

◗ de tip tablou – înfățișează caracteristicile unui anumit cadru interior sau exterior;

◗ de tip portret – surprinde trăsăturile fizice și/sau morale ale unei persoane sau ale unui personaj.

Opera literară în versuri în care se descrie un tablou din natură (un colț din natură, un anotimp, un fenomen al naturii) sau un interior și în care sunt transmise sentimentele sau stările privitorului se numește pastel.

Termenul pastel provine din limba franceză, unde el definește un procedeu de pictură bazat pe efectele de culoare ale unor creioane moi, ușor colorate. Cel care a introdus termenul pastel în literatura română a fost Vasile Alecsandri.

Trăsăturile pastelului:

◗ prezintă un colț/aspect din natură, un peisaj;

◗ tabloul descris este realizat cu ajutorul limbajului artistic (figuri de stil

și imagini artistice);

◗ apar cuvinte cu sens figurat;

◗ este prezentă cromatica sugestivă;

◗ predomină grupurile nominale substantiv–adjectiv, adjectiv–substantiv;

◗ autorul își exprimă emoțiile, sentimentele în legătură cu aspectele descrise.

Fii creativ!

1. Transpune în imagini textul-suport.

2. Alege o strofă care ți-a plăcut și transcrie-o, folosind culori reprezentative pentru fiecare cuvânt.

1. Recitește textul dat și apoi asociază elementele din stânga cu trăsăturile lor din dreapta, notând asocierile pe caiet: Element descris Trăsătură

crâng de argint

panere lungi nor adormit abur crud

acoperișuri albastru soare subțirel mătăsuri moale cerul albe vălul sihastru ramuri veștede

2. Transcrie, din text, o imagine vizuală și una auditivă.

3. Menționează emoțiile/sentimentele surprinse în text și justifică printr-o secvență corespunzătoare:

Epitetul. Enumerația

Descoperă!

1. Numește figurile de stil prezente în structurile:

Și-a răsfirat crenguțele ca spinii Cerul e-albastru ca marea Un nor sihastru Și-adună-n poală Argintul tot.

2. Indică sinonimele contextuale ale cuvintelor colorate din structurile de mai jos. Menționează apoi cu ce sens (propriu/figurat) sunt folosite cuvintele: abur moale valul subțirel soare crud

3. Ce sunt ca parte de vorbire cuvintele marcate la exercițiul anterior?

Figurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cuvânt, pentru a da mai multă expresivitate unei imagini. Ele contribuie la realizarea imaginilor artistice (vizuale, auditive, olfactive etc.).

Alături de personificare și comparație, studiate în clasa a V-a, la expresivitatea textelor literare contribuie și alte figuri de stil.

Ai observat la exercițiul 2 că adjectivele moale, subțirel și crud arată însușiri deosebite ale obiectelor, punându-le într-o lumină nouă. Această figură de stil se numește epitet.

Epitetul este figura de stil care constă în determinarea unui substantiv sau a unui verb prin cuvinte ce au rolul de a exprima însușiri deosebite ale obiectului sau ale acțiunii, pentru a da mai multă expresivitate unui text. De cele mai multe ori, adjectivele devin epitete.

Epitetul poate determina: → un substantiv: soare crud

substantiv adjectiv, epitet

→ un verb: Pădurea lin suspină.

adjectiv, epitet verb

Clasificare

a. După așezarea epitetului, există:

◗ epitet postpus (după cuvântul determinat): abur moale

◗ epitet antepus (înaintea cuvântului determinat): Lin viorile răsună. (Mihai Eminescu)

b. După numărul de termeni, poate fi:

◗ simplu: valul subțirel, soare crud

◗ dublu: somnoros și lin se bate (Mihai Eminescu)

◗ multiplu: A avut o viață amară, tristă și singuratică.

›› Atunci când se referă la culoare, epitetul este epitet cromatic: ramuri albe.

Într-un text literar, epitetul se poate combina cu alte figuri de stil, formând, de exemplu, epitetul personificator: nor sihastru.

Aplică!

1. Urmărind modelul dat, formează epitete în structura cărora să intre substantivele și verbele: noapte, grădină, floare, cântă, zboară

Model: raze aurii, raze de aur.

2. Transformă epitetele găsite de tine în comparații.

Model: raze aurii, raze de aur → raze ca aurul

3. Alcătuiește enunțuri în care adjectivele dulce, lină, rece, întunecați să fie epitete.

4. Rescrie, din fiecare serie de mai jos, structurile în care adjectivul formează epitet:

a. voce caldă, apă caldă, lumină caldă, gând cald;

b. groapă adâncă, privire adâncă, gândire adâncă, prietenie adâncă;

c. pădure adormită, culme adormită, fetiță adormită, clipă adormită.

Portofoliu

Caută texte descriptive în versuri, de tip tablou și extrage din ele:

◗ enumerații;

◗ epitete;

◗ comparații;

◗ personificări.

Alege apoi trei dintre structurile găsite și integrează-le într-un text descriptiv alcătuit de tine. Găsește un titlu sugestiv.

Descoperă!

1. Precizează elementele cadrului natural prezente în versurile: Soare crud în liliac, De rândunici, Zbor subțire de gândac, Viorele și urzici…

Glasuri mici

2. Ce semn de punctuație se află între elemente?

3. Ce rol are semnul de punctuație?

Reține!

Enumerația este figura de stil care constă în înșiruirea de termeni de același fel, cu scopul de a accentua ideea exprimată sau pentru a prezenta detaliat aspectele descrise.

Între termenii unei enumerații se pune virgulă, cu excepția situației în care ultimii doi sunt legați prin cuvintele și, sau (În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene și prin vii… – Vasile Alecsandri).

1. Identifică enumerațiile din fragmentele de mai jos:

a. Cu fruntea ei într-o maramă deasă, Cu ochii mari, cu gura-abia închisă (Mihai Eminescu)

b. Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii, Înveșmântați în haine albe se clatină în fața lunii… (Dimitrie Anghel)

2. Explică, în două-trei enunțuri, rolul enumerațiilor în fragmentele de la exercițiul anterior.

Versificația

Descoperă!

1. Menționează câte rânduri conține strofa următoare:

Se-nalță abur moale din grădină, Pe jos, pornesc furnicile la drum. Acoperișuri veștede-n lumină Întind spre cer ogeacuri fără fum.

2. Indică numărul de silabe al fiecărui vers din strofa de mai sus.

3. Precizează care versuri din strofa dată se termină în aceleași sunete.

Reține!

Versificația sau prozodia reprezintă tehnica alcătuirii versurilor, creând muzicalitatea acestora.

Elementele de versificație sunt: versul, strofa, măsura, rima, ritmul.

Versul reprezintă un rând dintr-o poezie: Pe jos, pornesc furnicile la drum.

Măsura unui vers este dată de numărul de silabe din acel vers. Măsura poate fi scurtă (5-6, 7-8 silabe), medie (9-11 silabe), lungă (12-18 silabe).

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Pe jos por-nesc fur-ni-ci-le la drum → Măsura este de 10 silabe.

Strofa reprezintă o grupare de două sau mai multe versuri. Între strofe se lasă un rând alb (blanc). O strofă poate fi alcătuită din două versuri (distih), din trei versuri (terțină), din patru versuri (catren), din cinci versuri (cvintet), din șase versuri (sextină) etc.

Rima constă în potrivirea sunetelor de la sfârșitul versurilor, începând cu ultima vocală accentuată.

Într-un catren pot exista următoarele tipuri de rimă:

◗ rimă împerecheată: primul vers rimează cu al doilea și al treilea cu al patrulea (aabb);

◗ rimă încrucișată: primul vers rimează cu al treilea și al doilea cu al patrulea (abab);

◗ rimă îmbrățișată: primul vers rimează cu al patrulea și al doilea cu al treilea (abba);

◗ monorimă: toate versurile rimează (aaaa).

›› Ritmul unei poezii este dat de succesiunea regulată a silabelor accentuate și neaccentuate dintr-un vers. Co-dru-le, co-dru-țu-le,/Ce mai faci, dră-gu-țu-le? (Mihai Eminescu)

Există versuri care nu rimează și nu au ritm regulat. Acestea sunt versuri albe.

Aplică!

1. Menționează ce tip de strofă formează versurile extrase din poezia Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu:

Pe lângă garduri s-a zvântat pământul

Și ies gândacii-Domnului pe zid.

Ferestre amorțite se deschid

Să intre-n casă soarele și vântul.

2. Precizează rima versurilor:

a. Pe lângă garduri s-a zvântat pământul

Și ies gândacii-Domnului pe zid.

Ferestre amorțite se deschid

Să intre-n casă soarele și vântul.

b. Primăvară, din ce rai

Nevisat de pământeni,

Vii cu mândrul tău alai

Peste crânguri și poieni?

3. Stabilește măsura versurilor de la exercițiul 1.

Claude Monet, Primăvara la Giverny

Textul descriptiv literar în versuri

Aprofundare

În lumea textului

1. Menționează trei transformări care se produc în natură odată cu venirea primăverii, așa cum sunt surprinse în textul dat.

2. Explică, în două-trei enunțuri, rolul interogațiilor din textul-suport.

3. Explică titlul poeziei, într-un text de 30-50 de cuvinte, având în vedere semnificațiile textului.

4. Dă un răspuns cât mai original întrebării din text: Primăvară, din ce rai Nevisat de pământeni, Vii cu mândrul tău alai Peste crânguri și poieni?

5. Asociază textul dat cu un alt text studiat sau citit de tine, arătând, în 80-100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire între cele două.

Lucrați pe grupe!

Teoria inteligențelor multiple

Formați opt grupe a câte trei sau patru elevi. Fiecărei grupe îi revine un tip de inteligență. În funcție de inteligența pe care o reprezintă, fiecare grupă va rezolva în 20 de minute sarcina pe care a primit-o.

◗ Inteligența verbal-lingvistică

Descrie, într-un text de 50-60 de cuvinte, cadrul natural, așa cum apare în textul dat.

◗ Inteligența logico-matematică

Transpune mesajul poeziei într-o problemă/exercițiu de matematică. Asociază o secvență din poezie cu o figură geometrică.

◗ Inteligența vizual-spațială

Redă prin desen o secvență din poezie. Asociază poeziei o culoare.

◗ Inteligența muzicală

Asociază textului o melodie și redă-o. Ce instrument muzical i s-ar potrivi?

◗ Inteligența kinestezică

Ce dans consideri că i s-ar potrivi poeziei? Mimează o secvență din text.

◗ Inteligența naturalistă

Asociază stării trăite de contemplatorul naturii o plantă, o floare sau un copac. Justifică alegerea.

◗ Inteligența intrapersonală

Scrie o definiție proprie și originală a primăverii.

◗ Inteligența interpersonală

Crezi că natura îl poate determina pe contemplator să relaționeze mai ușor cu celelalte persoane?

Justifică în 50-60 de cuvinte.

Textul descriptiv în proză

TEXT AUXILIAR Prelectură

1. Privește harta alăturată și indică un traseu pe care ai călătorit în ultima vacanță.

2. Menționează un loc care te-a captivat în timpul călătoriei tale și spune ce anume te-a atras la el.

3. Numește trei zone din țara ta pe care le consideri unice în Europa și care merită a fi văzute de orice turist. Arată-le pe hartă.

pitorească

În munții noștri Pe Cheia Bistriței

De la mânăstirea Horez în sus, locurile se sălbătăcesc, văile-s tot mai înguste și mai râpoase, dealurile acoperite de păduri se-ncolăcesc, se-ncalecă, și închid zarea din toate părțile. E așa de adâncă și de sfântă tăcerea, că înaintezi cu grijă, pare că ți- e frică să nu deștepți, cu zgomotul trecerii tale, cine știe ce ființi legendare adormite de mii de ani în liniștea acestor pustietăți. După vrun ceas de drum cotit prin strâmtori și desișuri întunecoase, auzi un vuiet, o gâlgâire de izvoare, ca și cum o stăvilă s-ar fi abătut deodată din calea undelor nerăbdătoare, valea se deschide, codrii se trag la o parte, o priveliște neașteptată, negrăit de mândră, se înfățișează ochilor. Sus, pe brâul muntelui din față, răsar dintre copaci turnulețele mânăstirei Arnota, sfânt lăcaș în care se odihnesc oasele bunului și milostivului nostru domn Matei Basarab. Jos, la poalele muntelui, pe malul drept al Bistriței, s-așterne o poiană de toată frumușeța, în mijlocul ei se ridică zidurile cenușii ale mânăstirei Bistrița, clădire mare, arătoasă, întemeiată acum patru sute de ani de Barbu Craioveanul, ban al Craiovei, unul din stâlpii vechei și puternicei familii a Pârvuleștilor,

cu care domnii de pe vremuri căutau să se-nrudească pentru mai bună pază și îngrădire a tronului.

De aici încolo nu mai poți răzbate decât cu piciorul. Chiar din spatele mânăstirii intri în cheia Bistriței, în lumea prăpăstiilor și-a vâltorilor: tot muntele e crăpat de sus și până jos, și pe fundul acestei tăieturi, între înalții păreți de piatră, s-azvârle Bistrița, vijelios bătându-și nahlapii 1 de stânci, c-un zgomot asurzitor. În păretele din dreapta, la o înălțime amețitoare deasupra torentului, se deschide peștera Sfântului Grigore. O potecuță cu trepte scobite în piatră te duce de-a lungul cheiei, pe sub creasta muntelui, la gura unei vizuini înguste, prin care de-abia te strecori și mergi târâș prin întuneric ca vro zece pași până dai subt o boltă înaltă care primește puțină lumină de afară prin crăpăturile păretelui din dreapta; apoi te cobori pe sfărmături de pietre în tinda

Lectură

România

de Alexandru Vlahuță

UCRAINA

REP. MOLDOVA CHIȘINĂU

UCRAINA

UNGARIA

SERBIA

Dunărea

Dunărea

Dunărea

Dicționar

1 nahlap, nahlapi (s. m.) –(reg.) val sau vârtej (mare) făcut de o apă curgătoare.

2 hrubă, hrube (s. f.) – încăpere sau galerie subterană care servește la depozitarea produselor (alimentare).

3 a scorboroși (vb.) – (despre trunchiurile copacilor) a deveni scorburos.

Portofoliu

Cu siguranță ai acasă un obiect adus din călătoriile tale din țară. Realizează un text descriptiv de 80-100 de cuvinte, în care să prezinți caracteristicile acestuia, utilizând trei procedee artistice învățate de tine. În textul tău, vei face referire la locul de unde îl ai, la ceea ce reprezintă, la forma și culorile obiectului, la materialul din care este realizat. Însoțește textul tău de un desen care să reprezinte obiectul descris.

peșterei, la paraclisul sfântului Grigore; de aici se despart două hrube 2 adânci, întunecoase; una, „a liliecilor”, unde într-adevăr huzuresc acești zburători ai nopții ca în propria lor domnie, alta, „a chiliei”, care te suie prin fel de fel de cotituri la o chilioară părăsită, cu icoane șterse, cu pereții afumați, acoperiți de vechi pisanii – urmele pusnicilor cari, retrași din lume, și-au fost închis viața de bunăvoie în tainițile acestea umede și întunecoase.

Toți munții de prin părțile acestea sunt sparți și scorboroșiți 3 de ape. Cărări înguste și primejdioase te poartă pe mărgini de prăpăstii în adâncul cărora ți-e frică să te uiți. Pe unele locuri pământul sună sub picior ca o boltă. Pe sus vezi stânci uriașe scoase din zid, gata să se prăbușească. Copaci chirciți, schilozi, cu ramuri strâmbe, ies de prin crăpăturile păreților de piatră. Te crezi într-o lume dărăpănată, pustiită în urma unui mare dezastru. Doar glasul apelor zbuciumate răsună ca un bocet în tăcerea și neclintirea atâtor ruini.

Postlectură

1. Descrierea locurilor este realizată din perspectiva:

a. curiosului;

b. localnicului;

c. călătorului.

2. Menționează locul descris.

3. Numește trei caracteristici ale locului descris și justifică prin câte o secvență relevantă.

4. Indică pe hartă locurile prin care au trecut călătorii.

5. Notează, în câte un enunț, două idei din text care ți-au atras atenția și care contribuie la îmbogățirea cunoștințelor tale.

6. Având în vedere elementele descrise, transpune în desen tabloul surprins în text.

7. Precizează două mănăstiri situate în zona descrisă în text.

8. Transcrie, din text, o structură cu epitet și una cu enumerație.

9. Stabilește legătura între elementele dintre cele două coloane și notează asocierile pe caiet:

a. pământul sună sub picior ca o boltă A. mănăstire

b. doar glasul apelor zbuciumate răsună

B. ban al Craiovei

c. dealurile acoperite de păduri se-ncolăcesc C. comparație

d. Barbu Craioveanul

e. Arnota

D. imagine vizuală

E. imagine auditivă

10. Numește două emoții prezente în text și argumentează-ți răspunsul cu câte o secvență.

11. Explică, în cel mult 30 de cuvinte, semnificația fragmentului: E așa de adâncă și de sfântă tăcerea, că înaintezi cu grijă, pare că ți- e frică să nu deștepți, cu zgomotul trecerii tale, cine știe ce ființi legendare adormite de mii de ani în liniștea acestor pustietăți.

Textul multimodal

Afișul

Descoperă!

Nosy și Foxi sunt doi prieteni care s-au reîntâlnit într-o zi de primăvară. Imaginează-ți un dialog între ei și scrie în caiet replicile. Desenează cele două personaje și pune fiecare imagine într-un chenar.

◗ Ce ai obținut?

◗ Ce fel de text este?

◗ Prin ce modalități se transmite mesajul?

Descoperă!

Imaginează-ți că trebuie să organizezi un spectacol original, creativ și atractiv în cinstea venirii primăverii. Urmează pașii de mai jos:

◗ Ia o foaie de desen!

◗ Dă un titlu spectacolului și scrie-l pe foaie! În ce spațiu al foii ai scrie titlul? Cu ce caractere l-ai scrie?

◗ Cu ce obiect/simbol ai asocia primăvara?

◗ Realizează un desen al acestui obiect pe foaie.

◗ Menționează când are loc evenimentul și unde se desfășoară.

◗ Scrie cine organizează evenimentul.

◗ Precizează cui îi este destinat evenimentul și ce presupune el. Poți menționa modalitățile de transmitere a mesajului?

Urmărește videoclipurile de mai jos și precizează modalitățile de transmitere a mesajului.

https://youtu.be/PcqCOC37Sqk https://youtu.be/HvKU8vQ8-gw

Amintește-ți!

Textul multimodal este textul care utilizează mai multe modalități de transmitere a mesajului. Printre acestea se numără: imaginile, cuvintele, gesturile, sunetele, conținutul video. Un text multimodal va conține cel puțin două elemente: imagine și text, text scris și conținut video etc.

Din categoria textelor multimodale fac parte: benzile desenate, romanele grafice, posterele, ziarele, pliantele, videoclipurile, animațiile, filmele, spotul publicitar, reclama etc.

Unul dintre textele multimodale studiate de tine în clasa a V-a este banda desenată, care utilizează text și imagine pentru a transmite mesajul. Așa cum ai învățat, banda desenată este o povestire care folosește o succesiune de imagini desenate, conținând viniete, bule, recitative.

Reține!

Afișul sau posterul este o înștiințare imprimată (scrisă), expusă public, prin care se transmit informații referitoare la anumite evenimente.

Afișul poate îmbina imaginea sugestivă cu mesajul cuvintelor. El poate fi alcătuit fie numai din imagine, fie din imagine și text nonliterar. Rolul unui afiș este de a face publicitate. Afișele publicitare sunt de mai multe tipuri: afișe publicitare de tip informare, afișe pentru spectacole, afișe motivaționale, afișe de modă.

Atunci când concepi un afiș, trebuie

să iei în considerare o serie de factori:

◗ alegerea publicului – identificarea sectorului de public căruia dorești să te adresezi;

◗ conceptul – la baza oricărui afiș publicitar se află un concept, adică o idee clară despre ce vrei să transmită afișul;

◗ grafica – în realizarea unui afiș, trebuie să ții cont de elementele vizuale (fundalul, fonturile, culorile, dimensiunile textului, fotografiile sau ilustrațiile);

◗ suportul și plasarea afișului – constituie un aspect foarte important, locul

în care va fi plasat afișul determinând numărul persoanelor care îl pot vedea.

Portofoliu

Lucrați în perechi! Realizați un afiș pentru o expoziție-concurs de desene și fotografii, având ca temă natura. Evenimentul va fi organizat de școala voastră.

Puteți alege unul dintre următoarele moduri de realizare:

a. pe carton/foaie groasă albă sau colorată, prin desene proprii și scris de mână;

b. pe carton/foaie groasă albă sau colorată cu lipire de imagini și scris de mână.

Un afiș conține:

 imagini sugestive;

 numele evenimentului;

 numele organizatorilor evenimentului;

 locul desfășurării evenimentului;

 data și ora desfășurării evenimentului;

 sloganul și sponsorii.

Aplică!

a. Numește elementele specifice afișului.

b. Notează trei elemente vizuale prezente pe afiș.

1. Menționează tipul următoarelor afișe.

a.

b.

c.

2. Privește afișul alăturat, apoi rezolvă cerințele date.

Știrea

Prelectură

Ești reporter de televiziune. Imaginează-ți următoarele evenimente:

a. O navă stranie a aterizat în capitala țării.

b. Unul dintre autorii textelor din acest manual va sosi în oraș.

c. A avut loc o eclipsă totală de soare.

◗ Relatează oral, în trei minute, evenimentul respectiv, astfel încât să captezi atenția celor care te ascultă.

◗ Urmărește videoclipul și apoi răspunde cerințelor formulate: https://youtu.be/bxmc8KOSvDc

 Cine prezintă evenimentul?

 Care este titlul evenimentului?

 Despre ce se vorbește în materialul vizionat?

 Când are loc evenimentul?

Lectură

 Unde se desfășoară evenimentul?

 Cu ce scop a fost transmisă informația?

 Care sunt modalitățile de comunicare a informației?

Echinocțiul de primăvară 2022 are loc azi. Când se schimbă ora Echinocțiul de primăvară în 2022 are loc duminică, 20 martie, la ora 17:33, ora României.

Este momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Este, de asemenea, data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric.

După echinocțiul de primăvară, durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopții să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstițiul de vară. În regiunile polare din emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni. De la un an la altul, echinocțiul de primăvară nu are însă loc la aceeași dată, întrucât anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Conform tradiției creștine, Paștele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu. Ce înseamnă echinocțiul de primăvară

Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite perioade ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptică (ce marchează, de fapt, planul orbitei Pământului), care face cu Ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27’, explică astro-urseanu.ro. Echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele, în mișcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocțiului, se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.

Cuvântul „echinocțiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” și „nox, noctis” – „noapte”.

Când se schimbă ora

Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din luna martie, adică peste o săptămână, în noaptea de 26 spre 27 martie 2022, când ceasurile se dau înainte cu o oră, adică ora 3:00 devine ora 4:00. „Dormim mai puțin”, cum se spune, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore.

(

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/echioctiul-de-primavara-2022-are-loc-azi-cand-se-schimba-ora-1874797)

Reține!

Știrea este o relatare scurtă a unor fapte, evenimente, idei importante, de actualitate, care prezintă interes pentru public și care se transmite prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă.

Elementele unei știri trebuie să răspundă la întrebările: ce?, cine?, unde?, când?, de ce?, cum?.

Titlul unei știri are rolul de a exprima ideea de bază, esența știrii și de a atrage atenția cititorului. Titlul iese în evidență prin fontul folosit, prin mărimea corpului de literă, prin culoare și tip (bolduit/îngroșat, înclinat).

Nu toate știrile sunt scurte, nu toate textele scurte sunt știri!

Structura unei știri

a. Introducerea sau capul știrii (cu denumirea din engleză lead). Surprinde esența evenimentului, conținând răspunsurile la întrebările cine?, ce?, unde?, când? și provoacă atenția cititorului, îndemnându-l la lectură.

b. Corpul, care dezvoltă introducerea, o explică și o aprofundează. În această parte se elaborează știrea propriu-zisă, se menționează detalii care nu sunt cuprinse în introducere.

c. Încheierea sau concluzia știrii. Are rolul de a fixa evenimentul, ideea în mintea cititorului.

Realizarea/Prezentarea unei știri trebuie să aibă în vedere:

a. coerența – o știre trebuie să aibă conținut unitar, care trebuie să transmită ceva;

b. concizia – presupune transmiterea a cât mai multă informație posibilă cu minim de cuvinte. Sunt indicate propozițiile și frazele scurte;

c. claritatea – cititorul trebuie să înțeleagă imediat ce vrea să i se spună, nu se lasă loc interpretărilor. Limbajul folosit trebuie să fie clar, simplu.

Aplică!

Indicarea surselor de informare în cadrul știrii este esențială. Fără surse, nu există știre.

Orice personaj de știre trebuie identificat cu nume și funcție (calitatea în care vorbește).

1. Urmărește la televizor sau citește în ziar o știre a zilei, apoi completează, în caiet, într-un tabel asemănător celui de mai jos răspunsurile corespunzătoare întrebărilor menționate. Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Sursa

2. Imaginează-ți că ești reporter de teren sau reporter pentru presa scrisă și trebuie să relatezi sau să scrii o știre referitoare la unul dintre personajele textelor studiate până acum sau la un aspect important din aceste texte. În realizarea știrii vei ține cont de elementele acesteia, de tehnica de construcție, precum și de exigențele unei știri.

Strategii de ascultare activă

Explorează!

1. De ce comunicăm?

2. Cum îți dai seama că o persoană îi ascultă pe ceilalți?

3. Cum te simți când cei cărora vrei să le spui ceva nu te ascultă cu atenție?

Reține!

Comunicarea presupune:

Comunicăm pentru

a învăța

◗ să știi să vorbești; ◗ să știi să scrii; ◗ să știi să taci; ◗ să știi să asculți; ◗ să știi să interacționezi.

În comunicare, ascultarea deține procentul cel mai mare, deoarece atunci când comunicăm este necesar să știm să ascultăm.

Ascultarea: → pasivă – Persoana care vorbește nu știe dacă este ascultată.

→ activă – Mesajul este recepționat corect și are loc participarea la producerea ideilor.

Un ascultător activ:

 arată interes în legătură cu mesajul transmis;

 acordă timp vorbitorului;

 nu întrerupe vorbitorul;

Cel mai bun vorbitor este un bun ascultător. (Larry King)

 din când în când, adresează întrebări de clarificare: Ce vrei să spui prin…?;

 încurajează vorbitorul să vorbească: Spune-mi mai multe despre…, Mă bucur să ascult…;

 manifestă empatie, punându-se în situația vorbitorului: Înțeleg că…, Îmi dau seama că ești supărat/bucuros…;

 este răbdător.

Aplică!

1. Joc de grup. Transmite mesajul! Împărțiți clasa în patru-cinci grupuri. Doi elevi vor fi observatori. Grupurile formate se așază pe câte un șir, în fața profesorului. Pe o foaie de hârtie, profesorul scrie o frază mai lungă, pentru fiecare elev care se află în fruntea șirului. Elevii din fața fiecărui șir trebuie să transmită verbal colegului din spate fraza respectivă, fără a-i arăta foaia. Observatorii urmăresc atenți strategiile puse în aplicare și apoi se poartă discuții pentru a analiza care strategie a funcționat bine și care nu. Jocul se poate relua, schimbând participanții.

2. Joc de rol. Ascultă ce-ți povestesc! Formați, pe rând, perechi! Fiecare dintre voi va sta față în față cu partenerul, pe câte un scaun. Unul dintre voi (vorbitorul) se va gândi la o întâmplare scurtă și o va povesti partenerului (ascultătorul), care va aplica tehnicile de ascultare activă. Apoi participanții își schimbă rolurile. Colegii vor răspunde la întrebările: Cum s-a simțit vorbitorul?, Ce atitudine a avut ascultătorul?, Ce sentimente a trăit?, S-au folosit strategii de ascultare activă?

3. a. Lucrați în echipe de 4-5 elevi. Realizați pe caiet diagrama după modelul dat și apoi completați-o cu situații din realitate în care oamenii comunică oral și în care este indicat să utilizeze strategii de ascultare activă.

b. Formați câte o pereche alcătuită dintr-un ascultător și un vorbitor. În fața clasei, purtați un dialog pe una dintre situațiile găsite de voi anterior.

Ascultarea activă (situații)

Theodor Aman, În grădină

Fii creativ!

Pentru a realiza un text descriptiv, urmărește pașii de mai jos.

◗ Stabilește tema descrierii.

◗ Ai în vedere perspectivele descrierii (stânga/dreapta, sus/jos).

◗ Menționează elementele de detaliu, folosind substantive.

◗ Precizează trăsăturile elementelor tabloului, folosind adjective.

◗ Utilizează limbajul expresiv.

◗ Dezvăluie în textul tău emoții, sentimente.

Textul descriptiv

Tiparul textual descriptiv

Explorează!

1. Observă imaginile. Care este anotimpul tău preferat? Răspunde, ținând cont de următoarele indicații:

◗ Dă-i un chip, utilizând o comparație!

◗ Însuflețește-l printr-un sentiment/stare, personificându-l!

◗ Atribuie-i două trăsături, folosind epitete!

◗ Îmbracă-l în culori, apelând la enumerație!

◗ Asociază-l cu un obiect!

2. Valorifică elementele și figurile de stil de la exercițiul 1 într-un scurt text în care să surprinzi anotimpul preferat.

Descoperă!

Privește cu atenție pictura realizată de Theodor Aman, apoi răspunde cerințelor într-un scurt text.

1. Ce se surprinde în pictură?

2. Ce elemente observi? Menționează-le, evidențiindu-le câte o caracteristică.

3. Care element/elemente se află în prim-plan? Dar în fundal?

4. Elementul uman este surprins în mișcare sau static?

5. Care este elementul care ți-a atras atenția la o primă privire (centrul de interes)?

6. Ce culori apar?

7. Ce emoții, sentimente îți transmite tabloul?

Reține!

Textul descriptiv este textul în care se prezintă un anotimp, un loc (exterior sau interior), un fenomen al naturii, un anotimp, un obiect, un personaj, cu trăsăturile generale și particulare.

Descrierea se întâlnește atât în texte literare în proză, cât și în versuri (pastel), dar și în texte nonliterare (descrierea științifică) sau în textele publicitare.

Textul descriptiv:

→ de tip tablou – înfățișează caracteristicile unui cadru sau ale unui spațiu;

→ de tip portret – detaliază trăsăturile unei persoane sau ale unui personaj.

În textul descriptiv există tipar textual descriptiv!

Cum recunoaștem un tipar textual descriptiv?

◗ Prezintă un peisaj, un cadru, un obiect, o persoană, prin intermediul descrierii.

◗ Dacă textul este literar, se folosește limbajul expresiv, apar figuri de stil (comparație, personificare, epitet, enumerație) și imagini artistice (vizuale, auditive, olfactive, cromatice).

◗ Dacă este o descriere nonliterară, limbajul este obiectiv, cuvintele sunt folosite cu sens propriu.

◗ Sunt prezente detaliile.

◗ Sunt folosite grupurile nominale substantiv–adjectiv, adjectiv–substantiv.

◗ Transmite emoții, sentimente. În textul nonliterar, afectivitatea este minimă sau lipsește cu desăvârșire.

Aplică!

Tipar textual descriptiv

Cu galben și cu roșu își coase codrul ia.

Prin foi lumina zboară ca viespi de chihlimbar.

O ghionoaie toacă într-un agud, și rar

Ca un ecou al toamnei răspunde tocălia…

(Ion Pillat, În vie)

1. Realizează, pentru fiecare dintre imaginile date, un text descriptiv, de 80-100 de cuvinte.

2. Redactează un text descriptiv, de 100-120 de cuvinte, în care să surprinzi un peisaj/un loc primăvara. În textul tău, vei folosi figurile de stil învățate până acum și vei exprima două emoții/sentimente. Dă un titlu expresiv compunerii tale!

În realizarea textului, vei ține cont de pașii realizării unei descrieri, precum și de etapele redactării.

A. Pregătirea pentru redactare:

◗ stabilirea subiectului/temei descrierii;

◗ locul de unde descrii;

◗ perspectiva descrierii;

◗ elemente pe care le vei descrie;

◗ stabilirea figurilor de stil, a elementelor de cromatică;

◗ emoții și sentimente transmise.

B. Ciorna textului

C. Revizuirea ciornei – corectează sau completează cu aspecte pe care le consideri importante

D. Redactarea finală a textului descriptiv

Claude Monet, Câmp cu maci

Nicolae Grigorescu, Portret de fetiță

Model:

Adjectivul (actualizare)

Explorează!

Conform modelului din partea stângă, asociază fiecărui portret de mai jos un domeniu de activitate, un obiect, apoi atribuie-i obiectului o însușire originală. Subliniază cuvântul care arată însușirea.

Nadia Comăneci:

→ Sport/Gimnastică

→ paralele fermecate

Amintește-ți!

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată însușirea unui obiect. Adjectivul determină un substantiv.

◗ Ce sunt cuvintele subliniate ca parte de vorbire?

◗ Scrie formele adjectivului fermecate la masculin și feminin, singular și plural. Își modifică forma?

◗ Joc în pereche. Bătălia adjectivelor. Găsește împreună cu colegul tău/colega ta un adjectiv care desemnează o însușire comună. Exemplu: curios, rapid etc. Realizați apoi o comparare între însușiri, prin raportare la voi înșivă/însevă.

Exemplu: Sebastian și Rareș sunt prieteni.

Amândoi sunt la fel de curioși.

În anumite situații, Rareș este mai curios decât Sebastian. Sebastian este foarte curios.

Clasificarea adjectivelor

1. După fel:

a. propriu-zise: bun, dulce, frumos, curat etc.;

b. provenite din participiu: cartea citită, planșa desenată, tema scrisă.

2. După flexiune:

a. Variabile (își modifică forma după gen și număr)

◗ cu patru forme flexionare: înalt, frumos, clar etc.;

◗ cu trei forme flexionare: drag, cenușiu etc.

◗ cu două forme flexionare: mare, vechi etc.

b. Invariabile (nu își modifică forma): gri, roz, bej, cumsecade etc.

Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

De obicei, adjectivul stă după substantivul determinat (stelele strălucitoare). Adjectivul poate sta și înaintea substantivului, iar atunci preia de la acesta articolul hotărât (strălucitoarele stele).

George Enescu Ștefan Luchian Victor Babeș Traian Vuia

 Privește propoziția și observă: Fata cea harnică își ajută bunicii.

substantiv adjectiv articol demonstrativ

Articolul demonstrativ leagă adjectivul de substantivul determinat.

Articolul demonstrativ are formele:

masculin

feminin

singular plural singular plural cel, celui cei, celor cea, celei cele, celor

Articolul demonstrativ se acordă în gen și număr cu substantivul determinat de adjectiv (copiii cei cuminți, florile cele roșii).

Aplică!

1. Alcătuiește scurte enunțuri în care să folosești formele: cel/ce-l, cea/ce-a, cei/ce-i, cele/ce le.

2. Scrie în caiet formele corecte: a. Copilul este darul cel/ ce-l mai neprețuit pentru părinți.

b. I-am dat un sfat băiatului cel/celui neastâmpărat.

c. Premiul elevei cea/celei silitoare a fost pregătit.

Adjectivul are următoarele grade de comparație:

1. Pozitiv – exprimă o însușire a obiectului fără a o compara: prăjitură dulce.

2. Comparativ – exprimă însușirea unui obiect prin raportare la însușirea altui obiect sau la însușirea obiectului în alt moment al existenței sale. Comparativul are formele:

a. de egalitate: prăjitură la fel de (tot atât de, tot așa de) dulce

b. de inegalitate → de superioritate: prăjitură mai dulce

→ de inferioritate: prăjitură mai puțin dulce

3. Superlativ – exprimă intensitatea maximă a însușirii. Superlativul are formele:

a. relativ – arată intensitatea maximă a însușirii, stabilită prin comparație.

Acesta este: → de superioritate: prăjitura cea mai dulce

→ de inferioritate: prăjitura cea mai puțin dulce

b. absolut – arată intensitatea la grad maxim, fără a se realiza comparația.

Superlativul absolut este:→ de superioritate: prăjitura foarte dulce

→ de inferioritate: prăjitura foarte puțin dulce

Nu au grade de comparație:

◗ adjectivele care sunt, la origine, comparative sau superlative (inferior, superior, anterior, posterior, optim, ulterior, minim, maxim, suprem, ultim);

◗ adjectivele care implică ideea de superlativ (complet, colosal, plin, gigantic, uriaș, extraordinar, principal, unic etc.);

◗ adjectivele al căror sens nu permite compararea (rădăcinos, profesional, acvatic, moldovean, viu etc.)

Capcane în utilizarea adjectivelor

Corect: prietenele dragi –dragile prietene

Incorect: dragele prietene

Corect: ficși, ortodocși, perplecși

Incorect: fixi, ortodoxi, perplexi

Corect: chinezi, englezi, confuzi

Incorect: chineji,  engleji, confuji

Gradele

de comparație (de intensitate) sunt formele pe care le ia adjectivul pentru a arăta în ce măsură un obiect posedă o însușire în raport cu alte obiecte sau cu sine însuși în momente diferite ale existenței sale.

1. Numește substantivele care denumesc obiectele de mai jos. Conform modelului dat, scrie cuvinte care să arate însușiri ale acestora.

Model: a. minge – mare, albă.

2. Pune substantivelor date câte două adjective epitete, conform modelului:

soare gând zâmbet toamnă ramă privire cochet vesel

3. Trasează în caiet un tabel asemănător celui de mai jos și scrie în el adjectivele propriu-zise și adjectivele provenite din modul participiu, din seria: înalt, îndrăzneț, interesant, premiant, corect, leneș, citite, rece, pictate, drăguț, cunoscut.

Adjective propriu-zise Adjective provenite din verb la participiu

4. În lac plutesc adjective variabile și adjective invariabile. Fata are ca sarcină să pescuiască adjectivele variabile, iar băiatul pe cele invariabile. Îi poți ajuta chiar tu și, de câte ori pescuiești un adjectiv, pune-l în găletușa potrivită.

îndrăzneț cumsecade nervos albastru roz

ager rece mare mândru acru oranj simplu gri vivace colorat

Adjective invariabile Adjective variabile

nou bej

5. Precizează pe caiet numărul de forme flexionare ale următoarelor adjective variabile: drag, calm, vechi, tare, mic, straniu, verde, repede, pierdut, senin

6. Scrie forma de plural a structurilor date: fată dragă cetățean chinez sfânt ortodox bătrân cumsecade dinte fix fluture zglobiu

a. b.

c. d. e.

7. Pune adjectivele marcate la gradul de comparație cerut în paranteză, realizând, totodată, acordul. Scrie textul în caiet.

Primăvara ne îmbie cu miresmele ei (plăcut, pozitiv). Florile își etalează rochițele (frumoasă, superlativ relativ de superioritate). Fluturii cu aripile (gingaș, pozitiv) se răsfață pe petalele florilor, toate (catifelat, comparativ de egalitate). Soarele cu razele sale (strălucitor, superlativ absolut) încălzește întreaga natură și aduce bucurie în sufletele oamenilor.

8. Analizează, după modelul dat, adjectivele subliniate din textul de mai jos.

Era cel mai plăcut și mai tainic colțișor de lume, pe care ți-l puteai închipui. Zidurile înalte care-l împrejmuiau erau acoperite de trandafiri agățători, deocamdată desfrunziți, dar atât de deși că păreau o adevărată împletitură.  […] Se mai vedeau apoi și o mulțime de trandafiri izolați, adevărați copăcei cu ramurile răsfirate. Mai erau și alți pomi în grădină, dar ceea ce-o făcea să pară atât de neobișnuită și fermecătoare erau trandafirii agățători, încolăciți pe celelalte trunchiuri, trandafiri ce-și lăsau crenguțele tinere să fluture în jos ca niște perdele ușoare, pentru ca apoi să se prindă iarăși ici-colo de câte o cracă mai îndepărtată, țesând astfel punți fermecate de la un pom la altul […]. Mary se gândi că această grădină arăta cu totul altfel decât altele care nu stătuseră părăsite vreme atât de îndelungată; era cu adevărat diferită de tot ce mai văzuse fetița până atunci […].

Dar acum se afla înăuntrul grădinii vrăjite; putea intra oricând aici prin portița de sub iederă. Se simțea ca și cum ar fi descoperit o lume numai și numai a ei. Soarele strălucea între cele patru ziduri ale grădinii, iar bolta înaltă a cerului albastru părea că răspândește asupra acestui colț uitat de pe moșia Misselthwaite o lumină mai puternică și mai dulce

(Frances Hodgson Burnett, Grădina secretă)

Model: fermecate – adjectiv provenit din participiu, variabil, cu patru forme flexionare, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat punți (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparație pozitiv, atribut adjectival.

Posibilități combinatorii ale adjectivului

Observă!

Privește imaginile alăturate, apoi răspunde cerințelor.

1. Numește obiectul ilustrat în fiecare imagine.

2. Atribuie fiecărui obiect o însușire.

3. Alcătuiește scurte enunțuri cu grupurile nominale formate.

4. Ce funcție sintactică au adjectivele în enunțurile create de tine?

5. Ce parte de vorbire determină atributele adjectivale?

6. Alcătuiește un enunț în care adjectivul galben să fie nume predicativ. De cine depinde adjectivul cu funcția sintactică de nume predicativ?

7. Menționează ultimul adjectiv din enunțul următor și subliniază partea de propoziție care îl determină: Pretutindeni nu vedeai decât chipuri voioase, peste care domnea primăvara, văzduhul era plin de mireasma salcâmilor în floare. (Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer)

În propoziții, adjectivul se poate combina cu alte cuvinte, putând fi atât adjunct, cât și centru:

◗ adjectiv adjunct într-un grup de cuvinte: pomi înfloriți; Lalelele sunt roșii. adjunct adjunct

◗ adjectiv centru al unui grup de cuvinte: plin de mireasma salcâmilor centru

Adjectivul adjunct are funcția sintactică de:

◗ atribut adjectival, atunci când determină un substantiv: Primăvara a venit cu alaiul ei de flori înmiresmate. (ce fel de flori?)

substantivul determinat adjectiv adjunct, atribut adjectival

◗ nume predicativ, atunci când arată caracteristica subiectului, de care este legat prin verbul copulativ a fi: Copacii sunt înfloriți.

subiect verb copulativ adjectiv

Numele predicativ se acordă în gen, număr și caz cu subiectul.

Adjunctul unui adjectiv poate fi un substantiv sau un pronume precedat de prepoziție, având funcția sintactică de complement sau de circumstanțial.

Eleva este capabilă de performanță. (capabilă de ce?) Are ochii verzi ca smaraldul.

adjectiv adjunct, complement adjectiv circumstanțial

Aplică!

1. Transcrie în caiet adjectivele din enunțurile următoare și menționează-le funcția sintactică.

a. Câmpia este plină cu bănuți galbeni de păpădie.

b. Fluturii cu aripi străvezii sărută florile de primăvară.

c. Vântul blând mângâie obrajii copiilor ieșiți la joacă.

2. Menționează calitatea de adjunct sau centru a adjectivelor de la exercițiul anterior, subpunctul a.

3. Precizează funcția sintactică a adjuncților adjectivelor-centru din enunțurile următoare:

a. Sora mea este mereu atentă la detalii.

b. Soarele strălucește pe cerul clar ca o oglindă.

c. Colegul meu este dornic de reușită.

d. Mihai este un băiat încrezător în forțele lui.

e. Merele puse în coșuri sunt roșii.

f. Vremea este nefavorabilă drumețiilor montane.

4. Alcătuiește un enunț în care adjectivul plin să fie atât adjunct, cât și centru.

Valori ale culturii populare în spațiul românesc  Tradiția mărțișorului

Descoperă!

◗ Asociază fiecărei sărbători menționate mai jos un simbol corespunzător. Notează pe caiet asocierile găsite.

mărțișorului

◗ Care dintre sărbătorile menționate mai sus sunt specific românești?

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

Tradiții românești

Despre 1 martie, sărbătoarea de primăvară a mărțișorului

Cuvântul mărțișor este o moștenire de la strămoșii romani, are origini latine (gingillo) și este numele popular al lunii martie. Acest vechi obicei de primăvară este specific poporului român și își are rădăcinile în credințele și practicile agricole. Sărbătoarea are loc în prima zi a lunii martie, considerată prima lună de primăvară. În Antichitatea romană, se sărbătorea începutul noului an la 1 martie, denumirea lunii provenind de la numele zeului Marte, patronul câmpului și al vitelor, care personifică renașterea naturii. Grecii antici aveau aceleași atribute pentru zeul Marsyas, considerat inventatorul fluierului, al cultului gliei, care este legat de maternitate și vegetație. […]

În multe situri arheologice din țară s-au găsit ciucuri și bijuterii vechi de peste opt mii de ani, precum pietre mici de râu pictate în alb și roșu, purtate ca pandantive la gât. Roșul reprezintă focul, sângele și soarele. În schimb, albul înseamnă puritatea apei, fiind specific ritualului din primăvară. În trecut, mărțișorului i se adăuga o monedă de aur, care se lega de un șnur făcut din două părți întrețesute, una roșie și una albă, purtat de copii în jurul gâtului. În credința ortodoxă, se consideră că acest talisman este purtătorul norocului și fericirii. […] În unele părți ale țării, mărțișorul este purtat ca o brățară pe încheietura mâinii, toată luna martie.

1. Sărbătoarea

2. Ziua Universală a Iei

3. Ziua Recunoștinței

4. Paștele

5. Crăciunul

a. b.

c. d. e.

În unele zone, înainte de ivirea zorilor, fetele înnoadă fire de mărțișoare pe un trunchi de copac sau le pun într-un trandafir, cu credința că toate dorințele lor vor fi împlinite. Firele simbolice, fabricate din două părți răsucite, una albă și una roșie, au fost inițial folosite de gali înainte ca romanii să le cucerească teritoriile. […]

În Bulgaria, la 1 martie, se văd multe fețe fericite, iar ceea ce atrage privirea este bijuteria cu care hainele sunt decorate pentru petrecere. Se pot observa, de asemenea, bijuterii purtate de câini și de pisici. În satele mici de munte, oamenii împodobesc animalele din curte (oi, cai, capre etc.) într-un mod sofisticat. Poate vă întrebați de unde provine obiceiul. În cele mai vechi timpuri, martenitsa, așa cum sunt numite mărțișoarele în limba bulgară, au fost acceptate ca un semn de ritual. Astăzi, mărțișorul a rămas doar un obicei legat de sosirea primăverii; bulgarii au convingerea că vor fi sănătoși pentru întregul an, dacă poartă martenitsa în luna martie. […]

Se spune că așa cum este vremea de martenitsa așa va fi pe tot parcursul anului. Toată lumea poartă martenitsa în Bulgaria, inclusiv animalele de companie. Mărțișorul bulgar este similar celui românesc.  […] În unele regiuni din Bulgaria mărțișorul este purtat în funcție de statutul social al persoanelor în cauză. Astfel, fetele necăsătorite poartă mărțișorul pe partea stângă a rochiei, în timp ce fetele mai mari îl poartă pe degetul mic al mâinii stângi. Oamenii căsătoriți poartă martenitsa la șoseta dreaptă. […]

În România, puține sunt tradițiile care vin din obiceiurile populare legate de calendar și care să fi fost păstrate până în zilele noastre cu schimbări foarte mici. Aceste tradiții neschimbate, inclusiv mărțișorul, sunt ca un simbol care marchează, în luna martie, trecerea de la iarnă la primăvară. […]

În trecut, amuletele din martie erau făcute din lână neagră sau albă (simbolizând lumina și întunericul, frigul și căldura), două fire răsucite într-o frânghie mică. Aceste prime brățări erau oferite copiilor de către mame. Înainte de zori, mama se trezea să pregătească în secret modestul mărțișor, îl lega la mâna copilului, dorindu-i sănătate în continuare și amintiri pline de farmec. Cu timpul, a apărut, legat de acest șnur, un mic medalion, din argint sau din metal, ceramică ori lemn. Aceste mărțișoare se purtau în piept sau la mână până la sosirea primelor berze sau până la înflorirea copacilor, în primăvară. […]

În unele zone ale țării, mărțișorul, cunoscut și sub denumirea de mărțiguș, se îndepărtează de pe mâna fetelor la Sărbătoarea Sfinților 40 de mucenici din 9 martie. […]

Deși în ultimii ani a devenit un produs cu un caracter comercial pronunțat, mărțișorul rămâne o autentică sărbătoare folclorică românească. […] Sărbătoarea mărțișorului se întâlnește în Balcani la aromâni, meglenoromâni, și la bulgari. De asemenea, acest simbol poate fi întâlnit în Macedonia și în Albania.

(Tradiții românești, http://orientromanesc.ro/2019/03/06/despre-1-martie-sarbatoarea-de-primavara-martisorului/)

1. La ce sărbătoare face referire textul de mai sus?

2. Menționează într-un enunț cum sărbătoresc românii sosirea primăverii.

3. Formulează un enunț în care să precizezi care este originea cuvântului mărțișor.

4. Ce semnificație au culorile mărțișorului?

5. Numește două obiceiuri de la noi din țară, legate de tradiția mărțișorului.

6. Cine poartă mărțișorul în Bulgaria?

7. Unde se atașează mărțișorul bulgăresc?

8. La ce populații se mai întâlnește sărbătoarea Mărțișorului?

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

GHID TURISTIC – ȚINUTURI DE POVESTE DIN ȚARA MEA

Sperăm că tablourile descriptive surprinse de scriitori în operele lor v-au încântat. Vă prezentăm câteva dintre ținuturile de poveste din România.

Rezervația naturală Pietrele Doamnei este unul dintre cele mai pitorești locuri din județul Suceava, un ținut încărcat de legende și cu o frumusețe aparte. Rezervația Pietrele Doamnei este o arie protejată situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc. […]

Învăluită în mister, apariția Pietrelor Doamnei este explicată de localnici prin numeroase legende. Cea mai cunoscută dintre ele are legătură cu doamna Elena, soția voievodului Petru Rareș.  […] Se spune că în vremurile tulburi ale istoriei, în 1541, în timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș, acesta a găsit în Munții Rarău un loc pentru a-și pune la adăpost familia și o parte din avere.

Urmăriți de hoardele de tătari, doamna Elena și fiul Ștefăniță s-au refugiat într-o peșteră unde au început să se roage, iar la un moment dat au auzit un zgomot puternic. Legenda spune că stânci mari s-au desprins și au căzut peste locul unde se afla averea domnitorului, îngropându-i pe atacatori. Doamna Elena ar fi afirmat: „Aceasta este plata pentru salvarea noastră” și, de atunci, stâncile au primit denumirea de „Pietrele Doamnei”, iar comoara stă și acum ascunsă de stâncile uriașe.

(https://www.libertatea.ro/lifestyle/pietrele-doamnei-traseu-legenda-3714819)

În inima Maramureșului, pe Valea Izei, te așteaptă un ținut de poveste, locuit de oameni care sfidează timpul neostenind niciodată. Valea Izei este una dintre axele principale folosite de turiștii dornici să viziteze Maramureșul istoric. Râul Iza izvorăște de pe versantul nord-vestic al Munților Rodnei, la aproximativ 1200 m altitudine și are un bazin de peste 1300 km2. În drumul său spre Tisa străbate Depresiunea Maramureșului pe direcția sud- est – nord-vest, având și un sector de defileu (Surduc).

Pe Valea Izei pe lângă peisajele pitorești puteți admira salba de localități de pe firul văii, fiecare cu un specific maramureșean autentic, cu porți sculptate, biserici de lemn, între care se remarcă Mănăstirea Bârsana.

(https://pe-harta.ro › obiectiveturistice › valea-izei-maramures)

Realizați un proiect cu titlul Ținuturi de poveste din țara mea.

Grupați-vă în grupe de 4-5 elevi, fie aleatoriu, fie conform unor criterii stabilite de profesor.

Programarea etapelor de lucru și distribuirea responsabilităților

În cadrul grupei puteți avea diferite responsabilități:

 liderul grupei, care coordonează activitatea și facilitează participarea membrilor la discuție;

 secretarul, care notează ideile membrilor, strategia de lucru, bibliografia etc.;

 raportorul, care prezintă proiectul în clasă etc.

Răspundeți, în cadrul grupei, la întrebările: Unde am văzut ținutul de poveste?, Când l-am văzut?, Ce m-a atras la el?, De ce materiale am nevoie?, De unde mă voi documenta? Alegeți locul care considerați că are cele mai multe elemente pe care le puteți prezenta (așezare geografică, floră, faună, istorie, interes turistic, elemente inedite etc.)

Urmați pașii de mai jos.

1 Informarea. Strângeți informațiile necesare, atât din călătoriile voastre (impresii, pagini de jurnal, fotografii), cât și din surse cât mai diverse și credibile.

2 Planificarea. Împărțiți-vă sarcinile în cadrul grupei, astfel încât toți membrii să participe activ și să colaboreze la realizarea proiectului. Profesorul poate oferi suport, dacă este cazul.

3 Decizia. În cadrul echipei se hotărăște forma proiectului (colaj, portofoliu, afiș, prezentare etc.)

4 Implementarea/Realizarea formei proiectului. Fiecare membru al echipei lucrează responsabil, în acord cu planul stabilit și cu sarcina primită.

5 Autoevaluarea. După ce ați terminat, vă autoevaluați rezultatele muncii, apoi vă evaluați reciproc, pentru a stabili gradul de definitivare a proiectului. Profesorul va avea rolul de persoană-suport și de sfătuitor și poate veni cu sugestii de îmbunătățire.

6 Evaluarea. Elevii și profesorul evaluează în comun procesul și rezultatele obținute. Evaluarea se poate realiza după o fișă asemănătoare celei de la pagina 46.

Să lucrăm împreună!

I. Citește textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele propuse. În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună, Floarea oaspeților luncii cu grăbire se adună, Ca s-asculte-o cântăreață revenită-n primăvară Din străinătatea neagră, unde-i viața mult amară. […]

Iată, vin pe rând, păreche, și pătrund cole-n poiană Bujorelul vioi, rumen, cu năltuța odoleană, Frățiori și romănițe care se ațin la drumuri, Clopoței și măzărele, îmbătate de parfumuri. […]

În poiană mai vin încă elegante floricele, Unele-n condurii doamnei și-n rochiți de rândunele, Altele purtând în frunte, înșirate pe o rază, Picături de rouă dulce care-n umbră scânteiază.

Ele merg, s-adună-n grupe, se feresc de buruiene Și privesc sosind prin aer zburători cu mândre pene, Dumbrăvenci, ganguri de aur ce au cuiburi de mătasă, Ciocârlii, oaspeți de soare, rândunele,-oaspeți de casă.

Mierle vii șuierătoare, cucul plin de îngâmfare, Gaița ce imitează orice sunete bizare, Stigleți, presuri, macalendri ce prin tufe se alungă Și duioase turturele cu dor lung, cu jale lungă.

(Vasile Alecsandri, Concertul în luncă)

1. Scrie pe caiet litera corespunzătoare răspunsului corect. Textul dat este o descriere de tip: a. portret; b. tablou.

2. Menționează evenimentul la care face referire textul.

3. Unde are loc evenimentul? Justifică printr-o secvență.

4. Cine participă la concertul din luncă?

5. Scrie patru termeni din câmpul lexical al plantelor.

6. Numește două emoții prezente în text.

7. Completează pe caiet spațiile libere cu trăsăturile elementelor date, așa cum apar în text: poiana ; bujorelul ______ ; floricele; rouă __________ ; turturele

8. Transcrie din ultimele trei strofe un epitet și o enumerație.

9. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația unei figuri de stil precizată la exercițiul anterior.

10. Menționează două trăsături prin care să justifici că textul dat este unul descriptiv.

11. Precizează rima versurilor din prima strofă.

12. Stabilește măsura versurilor: Ca s-asculte-o cântăreață revenită-n primăvară/Din străinătatea neagră, unde-i viața mult amară.

13. Transcrie, din text, un adjectiv propriu-zis și un adjectiv provenit din verb la participiu.

14. Indică formele flexionare ale adjectivelor marcate cu verde pe text.

15. Pune adjectivul lungă la trei grade de comparație diferite, pe care le vei preciza.

16. Analizează adjectivele marcate cu albastru pe text.

17. Alcătuiește câte un enunț în care adjectivul plăcut să aibă funcțiile sintactice de nume predicativ, respectiv de atribut adjectival.

II. Redactează un text descriptiv, de 10-15 rânduri, în care să prezinți un peisaj surprins într-o zi de primăvară. În redactarea textului, vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată;

◗ să menționezi cel puțin două elemente ale peisajului ales;

◗ să dezvălui emoțiile și sentimentele provocate de contemplarea peisajului;

◗ să integrezi două figuri de stil și două imagini artistice;

◗ să utilizezi verbe la persoana I, numărul singular;

◗ să respecți normele de așezare în pagină, de ortografie și de punctuație.

EVALUARE

I. Citește textul de mai jos, apoi rezolvă în caiet cerințele propuse. Cu legănări abia simțite și ritmice, încet-încet, Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii, Înveșmântați în haine albe se clatină în fața lunii, Stând gata parcă să înceapă un pas ușor de menuet 1

Se cată ram cu ram, se-nchină, și-n urmă iarăși vin la loc, Cochetării și grații albe, și roze gesturi, dulci arome, Împrăștie în aer, danțul acesta ritmic de fantome, Ce-așteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. […]

Dicționar

Pe gura scorburilor vântul plecat a deșteptat un cânt, Și-nvoalte 2 mâneci horbotate 3 se-ntind ușoare să salute Preludiul acestei stinse și dulci orchestre nevăzute, Și-apoi cu reverențe pomii s-au înclinat pân’ la pământ. […]

Așa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri, Despodobiți de-atâtea grații, ce le-mprumută luciul lunii, Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caișii, zarzării și prunii, Banalii pomi din fața casei, ce-i știu de-atâtea primăveri. (Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

1 menuet (s. n.) – numele unui dans de origine franceză, cu caracter ceremonios și mișcare moderată, devenit cu timpul dans de curte și apoi de salon; melodie după care se execută acest dans.

2 învolt – cu petale multe și dese; bătut.

3 horbotate – dantelate.

A. Înțelegerea textului (30 de puncte)

1. În textul dat, elementul central al descrierii îl constituie:

a. casa; b. pajiștea; c. pomii; d. orchestra.

6 puncte

2. Numește două emoții prezente în text și justifică prin câte o secvență. 6 puncte

3. Transcrie o enumerație și o structură cu epitet. 6 puncte

4. Precizează rima ultimei strofe a poeziei și măsura ultimelor două versuri ale acesteia. 6 puncte

5. Numește tiparul textual prezent în text, menționând două caracteristici ale acestuia.

B. Elemente de construcție a comunicării (30 de puncte)

6. Notează, din text, un adjectiv provenit din participiu și un adjectiv propriu-zis. 6 puncte

7. Precizează forma flexionară a adjectivelor marcate cu albastru în text. 6 puncte

8. Integrează în enunțuri adjectivul dulci la comparativ de superioritate, superlativ relativ de inferioritate. 6 puncte

9. Menționează cazul adjectivelor marcate cu verde în text. 6 puncte

10. Alcătuiește câte un enunț în care adjectivul ușor să fie atribut, respectiv nume predicativ. 6 puncte

II. Imaginează-ți că faci parte din alaiul primăverii. Redactează un text descriptiv de 100-150 de cuvinte, în care să prezinți schimbările care apar în natură, folosind trei figuri de stil diferite învățate. (30 de puncte)

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

◗ să respecți tema dată; 3 puncte

◗ să prezinți cel puțin patru schimbări din natură; 8 puncte

◗ să integrezi trei figuri de stil diferite; 6 puncte

◗ să exprimi două emoții/sentimente declanșate de schimbările din natură; 4 puncte

◗ să integrezi două structuri sugestive din poezie; 4 puncte

◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație, precum și pe cele de așezare în pagină; 3 puncte

◗ să respecți numărul de cuvinte. 2 puncte

Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

UNITATEA 5 CĂLĂTORII LITERARE

LECTURĂ

◗ Textul narativ literar în proză

◗ Textul narativ literar în proză. Acțiune, timp și spațiu.

◗ Textul narativ literar în proză. Personaje

◗ Textul narativ în proză. Aprofundare

◗ Interese și atitudini față de lectură

COMUNICARE ORALĂ

◗ Performarea actelor de limbaj. Relația dintre structura lingvistică a actului de limbaj, intenția de comunicare și efectul actului de limbaj

REDACTARE

◗ Tiparul textual narativ-descriptiv

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

◗ Adverbul. Tipuri de adverbe

◗ Gradele de comparație ale adverbelor

◗ Complementul. Complementul direct. Complementul prepozițional. Complementul indirect

◗ Circumstanțialele. Circumstanțialul de loc, de timp și de mod

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

◗ Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni

PROIECT TEMATIC RECAPITULARE EVALUARE

Textul narativ literar în proză

Prelectură

1. Henri Coandă a fost fascinat de avioane, Calistrat Hogaș de Munții Neamțului, George Enescu de hora satului. Pe tine ce te-a fascinat de-a lungul timpului?

2. Descrie imaginile de mai jos. Numește un element care te fascinează privindu-le. Ce emoție/stare îți generează?

3. Care este cartea care ți-a trezit interesul pentru lectură? Ce anume te-a atras la ea?

4. Imaginile de mai sus aparțin unor biblioteci, instituții destinate păstrării cărților și, implicit, lecturii. Tu unde preferi să citești?

TEXT DE BAZĂ

Lectură

Fascinații

Valeriu Bogdan l-a rugat pe amfitrion 1 să aprindă, așa cum găsiseră, doar lampa de birou.

În atmosfera aceea de tihnă 2 și de blândă lumină, vecină cu întunericul, a trăit câteva clipe de rememorare a unor scene de demult, al căror chip îl socotea șters și uitat. Nici nu știa exact dacă glasul lor s-a rostit doar pentru sine sau și pentru colegul de-alături…

George Șovu (1931–2016) a fost un romancier, autor de proză scurtă, scenarist, inspector școlar și autor de manuale de limba și literatura română. A fost autorul scenariilor pentru cunoscuta serie de filme Liceenii.

Era ca băieții aceia pe care-i găsise în cabinet, elev în penultima clasă de liceu. Nu se hotărâse încă definitiv în legătură cu ce va face în viață, ce facultate va urma.  […] Într-o vreme, chiar la începutul acelei penultime clase, cu învoirea specială a profesorului de fizică și de chimie, își mutase patul într-o cămăruță-anexă a laboratorului, unde lucra până noaptea târziu, făcea experiențe, dar de la un timp, mai ales citea, citea pe nerăsuflate. Literatură… Cărți: zeci, sute de cărți, pe care le împrumuta atât de la biblioteca liceului, cât și din copleșitoarea zestre de literatură română și străină descoperită în casa profesorului său de specialitate din perioada respectivă. Treptat, acest din urmă dascăl l-a convins și pe ce drum trebuia să apuce.

Îi mulțumesc, cel puțin în gând, ori de câte ori îmi apare în minte și în suflet și, din când în când, în realitate în fața ochilor, spune Bogdan Valeriu, ca pe o șoaptă din inimă, către colegul său.

Deocamdată însă, adică atunci, în anii aceia de demult – continuă el – citeam. Lângă mine se afla, de multe ori, cuprins de aceeași patimă a lecturii, un alt coleg, un băiat mic de statură, cu un chip rotund și cu ochi albaștri,

de George Șovu

inteligenți, care a devenit, după terminarea liceului, ofițer. Ne-am întâlnit după mulți ani într-un oraș din apropierea celui ce a fost gazda studiilor noastre din etapa de mijloc a formării fiecăruia și ne-am bucurat, aducându-ne aminte, între altele, de nopțile acelea din laboratorul de chimie și de fizică, loc în care noi ne confruntam cu lumile plăsmuite de mintea și de talentul unor scriitori.

Victor, așa se numea colegul meu, mă inițiase în secretele unui sistem de citire rapidă, așa că înghițeam, în câteva clipe, pagină după pagină, dând gata, în fiecare noapte, una-două cărți…

Ce perioadă formidabilă a fost aceea! Fericirea mea și a lui Victor nu cunoștea margini, în primul rând datorită faptului că aveam ce citi.

În ceea ce mă privește, dusesem dorul cărților ani de zile. La țară, înaintea mea, nu adusese nimeni vreo carte în casă, ori mai drept ar fi să spun că atunci când m-am trezit citind cursiv cuvintele, cu ajutorul strădaniilor învățătorului, n-am găsit nicio carte, a vreunui înaintaș direct de-al meu, pe care să-mi opresc ochii. Fuseseră, cu siguranță unele cărți de școală pe care învățaseră tata și surorile mele mai mari, dar dispăruseră. La biblioteca școlii din sat nu găseam, de asemenea, aproape nimic.

Dicționar

1 amfitrion, amfitrioni (s. m.) –stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă.

2 tihnă, tihne (s. f.) – liniște deplină; viață liniștită, lipsită de griji.

Norocul meu în această direcție, l-a întruchipat un bătrân înțelept, Moș Ioniță, de care și în alte împrejurări mi-am adus aminte, evocându-l cu căldură. El avea vreo douăzeci de volume, pe o policioară din odaia în care locuia, nu prea departe de casa noastră. Printre ele erau câteva de basme – „Basmele românilor”, adunate și publicate de Petre Ispirescu –, pe care bătrânul ni le-a povestit, de zeci de ori pe fiecare, în timp ce pășteam împreună oile și vitele pe zăvoi, așa cum le-a povestit și altor generații dinaintea noastră și de după noi. Se aflau, de asemenea, printre cărțile moșului volumul „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă, ca și un volum de poezii, de Mihai Eminescu, altul de George Coșbuc și altul de Octavian Goga. Mi le-a împrumutat și mie să le citesc și să învăț poezii din acele cărți, poezii pe care îmi cerea mai apoi să le recit, pe zăvoi, în fața cârdului de copii…

Îmi doream așa mult cărțile mele! Când am ajuns mai târziu, la liceu, odată cu fiecare ieșire în oraș, când ne dădeau învoire să plecăm de la internat la sfârșit de săptămână – sâmbăta după-amiaza ori duminica –, primul drum pe care-l făceam era la singura librărie existentă în târgușorul nostru. Era o librărie particulară, a cuiva, nu-mi mai amintesc numele. Intram și nu mai plecam din fața meselor cu cărți decât după aproximativ două ore. Cercetam, mai întâi, să văd ce-a mai apărut nou. Apoi mă opream, luam un volum și încercam să-l răsfoiesc. După câteva minute mă apucam și citeam, de la început, pagini întregi, zeci de pagini…

Dacă la primele intrări în librărie nu prea fusesem observat, după aceea, adică după câteva săptămâni, stăpânul mă cunoștea, era un om bătrân cu o bărbuță albă și cu o figură de om inteligent și bun; mă lăsa să citesc, dar îmi atrăsese atenția să nu stric vreo pagină ori coperta, să nu se îndoaie ceva, să citesc – mi-a spus el înțelegând bine de ce nu cumpăr acele cărți ce-mi plăceau atât de mult –, dar „să nu se observe că am pus mâna pe ele, căci altfel nu se mai vând”.

Atâta mi-a trebuit, să aud acele vorbe binecuvântate de la stăpânul cărților. După acea dezlegare, luam o carte, mă așezam undeva, într-un loc mai ferit și într-o oră și jumătate-două, „o înghițeam”! Chiar așa mă întreba negustorul la sfârșit, când plecam, neștiind cum să-i mulțumesc mai călduros pentru binele ce mi-l făcea: „Ai mai înghițit una?”. Și se interesa apoi ce-am mai citit. Era un om instruit, și lui îi plăceau cărțile, nu era doar un negustor pur și simplu. Cât stătea uneori acolo, sus, la „casă” […] deschidea el însuși câte o carte și se afunda în lectură. […]

Postlectură

1. Te regăsești în vreunul dintre personaje sau în subiectul textului?

2. Numește tema principală a textului și un cuvânt-cheie asociat ei.

3. Precizează, într-un enunț, o idee din text care ți-a reținut atenția și justifică alegerea.

4. Indică sinonime contextuale pentru cuvintele: patimă, strădanie, nu se hotărâse, formidabilă, cursiv.

Textul narativ literar în proză. Acțiune, timp, spațiu

În lumea textului

1. Delimitează textul în fragmente și formulează pentru fiecare ideea principală 1 corespunzătoare.

2. Rezumă 2 oral textul dat.

3. În textul dat, personajul-narator face referire la anumite evenimente din viața lui, prezentate prin intermediul rememorării 3. Care sunt aceste evenimente? De ce sunt importante pentru el?

Dicționar

1 idee principală – informația esențială dintr-un fragment.

2 rezumat – prezentarea pe scurt a unei întâmplări.

3 rememorare (s. f.) – acțiunea de a rememora și rezultatul ei; aducere aminte.

4. Precizează spațiul în care începe rememorarea evenimentelor, justificând cu secvența corespunzătoare.

5. În cadrul rememorării apar și alte spații. Care sunt acelea? Numește-le!

6. Menționează care este perioada din viață care este reînviată prin intermediul amintirilor. Transcrie secvența care-și justifică răspunsul.

Reține!

Într-un text narativ, întâmplările pot fi redate cronologic sau prin intermediul rememorării.

Timpul ficțiunii este cel al desfășurării acțiunii. El poate fi scurt (câteva minute, ore) sau foarte lung (câțiva ani).

Timpul narativ (al povestirii) este timpul necesar narării unui eveniment. Povestirea unei întâmplări poate dura câteva minute și poate rezuma câteva zile, luni sau câțiva ani.

Spațiul în care se desfășoară întâmplările poate fi același sau diferit de spațiul în care sunt narate evenimentele.

Aplică!

Fii creativ!

În care dintre spațiile din text ți-ar plăcea să citești? Alege-ți un moment al acțiunii precizat în text. Redactează un text narativ, de 100-150 de cuvinte, în care să prezinți o experiență de lectură petrecută într-unul din aceste spații. În textul tău vei introduce și o secvență descriptivă de cel puțin douăzeci de cuvinte.

1. Menționează care dintre ilustrații sugerează spațiul/spațiile în care se desfășoară evenimentele narate.

2. De unde împrumuta Valeriu Bogdan cărți?

3. Precizează, într-un enunț, spațiul în care liceanului de altădată i se permite să citească. Numește trei caracteristici ale acestuia.

4. Când se duce liceanul la librăria din oraș? Transcrie indicii de timp care se constituie ca răspuns la întrebare.

6. Personajul narator își amintește de nopțile acelea din laboratorul de chimie și de fizică, loc în care „noi ne confruntam cu lumile plăsmuite de mintea și de talentul unor scriitori”. Tu ai un asemenea loc, în care ai fost absorbit de lumea creată de autor? Dacă da, descrie-l ajutându-te de culori, de emoții și simțuri, de obiecte.

Textul narativ literar în proză. Personaje

În lumea textului

1. Numește personajele menționate în text. Precizează pasiunea comună, justificând cu secvențe din text.

2. Cine rememorează evenimentele?

3. Selectează răspunsul corect. În perioada rememorată, personajul principal este:

a. profesor; b. licean; c. militar.

4. Menționează două trăsături morale ale personajului principal ce reies din secvența: După acea dezlegare, luam o carte, mă așezam undeva, într-un loc mai ferit și într-o oră și jumătate-două, „o înghițeam”! Chiar așa mă întreba negustorul la sfârșit, când plecam, neștiind cum să-i mulțumesc mai călduros pentru binele ce mi-l făcea: „Ai mai înghițit una?”.

5. Ce rol a avut învățătorul în formarea sa?

6. Asociază personajul principal al textului cu un alt personaj dintr-o carte citită de tine, prezentând, în 50-80 de cuvinte, o asemănare și o deosebire între cele două, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

Textul narativ literar în proză. Aprofundare

În lumea textului

1. Ce anume îi declanșează amintirile lui Valeriu Bogdan?

2. Numește două valori morale/culturale prezente în textul dat, justificând cu câte o secvență relevantă.

3. În textul dat se face referire la câteva cărți ale scriitorilor români. Care sunt acestea? De ce crezi că au fost alese tocmai aceste opere literare?

4. Explică, în două-trei enunțuri, de ce perioada de la finalul liceului este considerată de Valeriu Bogdan o „perioadă formidabilă”.

5. Evidențiază ce rol are epitetul blândă din secvența În atmosfera aceea de tihnă și de blândă lumină în crearea cadrului.

6. Formulează, într-un enunț, semnificația secvenței: Îmi doream așa mult cărțile mele!

7. Ai citit vreo carte în care sunt evidențiate atitudini față de lectură? Dacă da, indică o asemănare și o deosebire între ea și textul-suport.

Rui Barreira Zink

(născut la Lisabona, Portugalia, la 16 iunie 1961) este profesor de literatură la Universitatea Nouă din Lisabona. A scris romane, nuvele, eseuri, piese de teatru și cărți pentru copii. Tot el a realizat și prima carte electronică (e-book) în limba portugheză. Unul dintre romanele cele mai cunoscute ale scriitorului este Cititorul din peșteră.

Prelectură

Desen realizat de eleva Cosmina Bunea, clasa a VII-a

Dicționar

1 recenzie (s. f.) – prezentare succintă a unei opere literare sau științifice, cu comentarii și aprecieri critice.

Lectură

Recenzie 1 de carte

Cititorul din peșteră

de Rui Zink

Cititorul din peșteră de Rui Zink ascunde între puținele sale pagini o poveste neașteptată. Pe cât de scurtă, pe atât de interesantă. […] Cartea atrage atenția încă de la prima vedere, prin titlul ei foarte bine ales. Este acel gen de poveste care, după lectură, va rămâne în mintea și sufletul oricui citește. Păcat că nu este mai lungă, dar nu știu dacă paginile multe ar fi păstrat savoarea, energia și emoția transmisă.

Nu e o carte mare, dar este o mare carte

În cele 120 de pagini ale sale stă scris, negru pe alb, cel mai frumos mesaj. Nu e doar frumos mesajul acestei cărți, este și valoros – precum o lecție de viață. E o adevărată salvare a vieții atunci când crezi că totul este pe sfârșite.

Cititorul din peșteră de Rui Zink are trei părți. Fiecare parte are frumusețea și mesajul ei răsunător. În prima parte, „Călătoria”, cititorul descoperă povestea tristă. Chiar dacă totul se întâmplă cu zeci de ani în urmă, cauzele și consecințele pe care este nevoit să le accepte protagonistul ca făcând parte din viața lui.

Puterea exemplului, mediul familial în care trăia tânărul din povestea aceasta, duce la pierderea echilibrului său. Toate ruinele din viața sa dau naștere la nevoia interioară de a pleca. Fuge spre necunoscut, se ascunde și începe o nouă viață. Oare toate problemele lui s-au rezolvat?

Cititorul din peșteră – fuga nu rezolvă probleme

Familia se destramă, sprijinul nu mai există nici măcar puțin. Iar dezechilibrul emoțional suferit poate aduce sfârșitul unui tânăr marcat mult prea tare de încheierea unei etape – căsătoria părinților lui.

Noile preocupări îl aruncă în prăpastie, iar ziua în care se simte urmărit pune capăt fricii de a acționa. Se ascunde și pleacă într-o lume total necunoscută. E înconjurat de marinari și martor la o misiune extremă, aproape imposibil de dus la îndeplinire.

1. Alege dintre imaginile date pe acelea care sugerează pasiunile tale.

a. b. c. d. e.

2. Menționează cel puțin un beneficiu al fiecăreia dintre pasiunile sugerate de imaginile de mai sus.

și atitudini față de lectură

Deși mânat de adrenalina necunoscutului, fugarul reușește să capteze atenția marinarilor. Câștigă respectul celorlalți și dreptul de a afla care este adevărata lor misiune. Vor reuși

să o îndeplinească?

Cititorul din peșteră – insula care sperie și bucură sufletul

Misiunea este una destul de periculoasă: prinderea lui Anibalector. Cine să fie acest Anibalector și de ce este atât de importantă capturarea sa de către marinari?

Într-o peșteră, personajul principal se sperie cumplit din cauza unei umbre imense. Arată exact ca o gorilă. Ar vrea să țipe din cauza impactului, dar se oprește la timp. Știe prea bine care îi este misiunea pe care o are de îndeplinit, dar nu se așteaptă deloc la ceea ce urmează.

Adevărul este că Anibalector este în fața lui. Nu știe dacă să se bucure, căci misiunea marinarilor este aproape încheiată cu succes. Sau să se sperie de această arătare imposibil de imaginat? […]

Educația – nu este rezultatul fricii, ci al umorului serios

Frica și amuzamentul dau naștere unui dialog spumos, plin de cunoaștere.

În timp ce Anibalector este văzut ca un monstru, tinerelul din fața sa este alintat „băiețaș”. Cititorul din peșteră este o ficțiune, dar dialogul dintre cei doi este atât de real, încât ți se strânge inima de neputință. Sau dorință acută de a schimba realitatea.

Personajul principal îi aduce la cunoștință monstrului Anibalector că „aproape nimeni nu mai citește”. E un adevăr foarte trist chiar și pentru un monstru simpatic precum cel din peșteră. Curios din fire, Anibalector își întreabă noul prieten cu ce își ocupă timpul liber. Iar răspunsul nu este deloc mulțumitor pentru namila ascunsă. Televizorul, concursurile, campionatele și telenovelele nu educă la fel de mult […]

Cititorul din peșteră – orice este posibil

Chiar și imposibilul: ca „băiețașul” sperios, dar simpatic să citească. Prietenia cu Anibalector îi stimulează creativitatea și imaginația și-i trezește pofta pentru lectura cărților. Nu e totul roz. Există certuri, dar și motivație și multă cunoaștere. Curând, de la o simplă discuție, se ajunge la prietenie și pasiune pentru cărți.

Cărțile iubesc oamenii (chiar și necititorii), apropie oamenii și-i transformă în prieteni cu pasiuni comune. Anibalector și prietenul său citesc și discută despre cărți. Dar nimic nu e veșnic.

Oare prietenia dintre ei va rezista în ciuda misiunii marinarilor?

Anibalector este capturat cu ajutorul unei capcane speciale. Rezultatul este cel scontat, în ciuda avertizării primite de la prietenul său unic.

Cititorul din peșteră – drumurile se despart, lecțiile rămân

„Băiețaș” este despărțit de prietenul său cititor. Anibalector este dus la grădina zoologică. Lipsa de libertate și neputința îi taie de la rădăcină cheful de viață al monstrului cititor. Noua realitate îl reduce la tăcere și îl îndepărtează total de prietenul lui.

Dar nici în fața cărților nu mai reacționa Anibalector. Nu mai trăia bucuria, căci nu mai avea, de fapt, ceea ce era mai de preț pentru el. […]

Anibalector simte din nou fericirea adevărată, dar și tristețea pentru pedeapsa pe care o va primi prietenul său. Tristețea lui e dublă pentru că trebuie să se despartă pentru totdeauna de amicul său.

Despărțirea s-a produs, pedeapsa a fost și ea aplicată. Dar vreau să cred că „băiețaș” a continuat să iubească mult cărțile. Să fie oare acesta finalul?

Învață de unde poți – păstrează tot ce ai învățat

Citind Cititorul din peșteră de Rui Zink nu ai cum să nu-ți dorești să zăbovești asupra citatelor ce abundă în cărticica asta.

Eu am învățat multe de la Anibalector. El mi-a spus așa: noi trebuie să ne îndreptăm spre o carte. Ea ne obligă să călătorim, să o descoperim.

Nu a ezitat să-mi spună faptul că două persoane care citesc se pot completa perfect. Un om care citește este perfect cu toate imperfecțiunile lui.

Mi-a reamintit și faptul că lectura este adevărata libertate. Când citești, ești liber să descoperi, să filtrezi. Să percepi așa cum vrei ceea ce citești. Și să simți fiecare cuvânt pe care îl citești dintr-o carte.

(https://bookcaffe.ro/2019/05/04/cititorul-din-pestera-rui-zink-recenzie/)

Postlectură

1. Cât este de relevant textul pentru tine? Justifică!

2. Prin ce diferă evenimentul prezentat în carte de evenimente din viața reală?

3. La ce carte face referire recenzia?

4. Câte părți are cartea, conform informațiilor din recenzie?

5. Ținând cont de recenzia dată, poți numi două teme ale cărții la care se face referire?

6. Scrie, din textul dat, două idei care ți-au atras atenția. Motivează-ți alegerea.

7. Cine este Anibalector? Ce pasiune avea? Justifică-ți răspunsul printr-o secvență.

8. Menționează două lucruri pe care autoarea recenziei le-a învățat de la Anibalector, personajul cărții.

9. Explică, în maximum 30 de cuvinte, următoarele idei exprimate de autoarea recenziei:

a. Nu e o carte mare, dar este o mare carte.

b. Învață de unde poți – păstrează tot ce ai învățat.

10. Aplică tehnica Bula dublă/Double Bubble Map în cazul celor două personaje care se află în centrul acțiunii cărții Cititorul din peșteră de Rui Zink.

11. Care este atitudinea față de lectură a băiatului? Dar a lui Anibalector? Scrie răspunsul tău într-un text de 50-80 de cuvinte, valorificând informațiile din textul recenziei.

12. Crezi că azi oamenii manifestă același interes față de lectură ca altădată? Răspunde într-un text de 80-100 de cuvinte, făcând referire atât la ideile menționate în textul-suport, cât și la experiența personală.

Performarea actelor de limbaj

Relația dintre structura lingvistică a actului de limbaj, intenția de comunicare și efectul actului de limbaj

Explorează!

1. Privește imaginea alăturată și urmărește replicile.

2. Dacă ai fi în locul celeilalte persoane, cum ai recepționa mesajul în această situație? Poți alege din următoarele:

a. o simplă constatare;

b. un reproș;

c. un îndemn;

d. o atenționare.

3. Toți colegii au interpretat ca tine?

4. De ce crezi că interpretările voastre sunt diferite?

Este verde

Reține!

Actul de limbaj este o unitate minimală care apare într-o situație de comunicare. Orice act de limbaj este formulat într-un anumit context, cu intenție, urmărind să aibă un anumit efect asupra interlocutorului.

Intenția poate fi de a informa, de a trage atenția, de a reproșa, de a atenționa etc. Poate fi exprimată prin:

◗ verbe care indică actul de limbaj: întreb, afirm, cer, mulțumesc, promit, doresc etc.

◗ verbe la modul imperativ;

◗ elemente nonverbale și paraverbale: gestică, mimică, intonație, ton, volum. Într-un proces de comunicare, cel care emite mesajul poate transmite prin patru canale diferite, iar receptorul poate filtra mesajul prin patru „urechi” diferite:

1. canalul/urechea faptelor – prin care transmitem/ înțelegem informațiile concrete;

2. canalul/urechea cerințelor – prin care transmi tem că vrem ca celălalt să facă un anumit lucru;

3. canalul/urechea relației – prin care transmitem/ filtrăm mesajul din perspectiva relației dintre noi;

4. canalul/urechea autodezvăluirii – prin care transmitem/descifrăm care este starea emițătorului.

Interpretăm mesajele pe care le primim în funcție de modul în care au fost transmise (ton, volum), dar și în funcție de relația pe care o avem cu interlocutorul.

Fii creativ!

Ești în parc cu prietenii. Pe o bancă găsiți următorul mesaj: „Hai să mâncăm bunica.”

Care este prima reacție pe care o ai:

a. Bunica este în pericol. Ajutor!

b. Începi să râzi.

c. Iau un pix și salvez bunica.

1. Precizează care sunt pașii pe care îi urmezi ca să o salvezi pe bunica.

2. Ți s-a întâmplat să recepționezi greșit un mesaj?

Cum ai rezolvat situația?

Care crezi că au fost factorii care au influențat înțelegerea eronată a mesajului?

3. Notează cum crezi că se poate preveni înțelegerea eronată a unui mesaj.

1. Precizează care ar putea fi contextele de comunicare și intențiile vorbitorilor pentru următoarele replici:

a. Ne-a dat temă de vacanță!

b. Avem mult de scris.

c. Trebuie să scriem tot?

d. A luat nota 8!

2. Menționează atât intenția vorbitorului, cât și efectul asupra ascultătorului în următoarea situație de comunicare.

Actul de limbaj: Se apropie Evaluarea Națională la finalul clasei a VI-a. Vorbitorul: profesorul de limba română

Contextul: în clasă

Ascultătorul: elevii

3. Stabilește corespondența între enunțurile din stânga și actele lor de limbaj din dreapta. Scrie pe caiet corespondențele găsite.

A. Încep să citesc.

B. Începi să citești.

C. Începe imediat să citești!

D. Promit să încep să citesc!

E. Te rog să începi să citești!

a. promisiune

b. rugăminte

c. constatare

d. îndemn

e. declarație

Joc de rol

Formați perechi. Fiecare pereche va interpreta actul de limbaj primit, evidențiind relația dintre secvența lingvistică a actului de limbaj, intenția vorbitorului și efectul asupra ascultătorului. Se va preciza și contextul în care se realizează actul de limbaj. Echipele vor primi aceeași secvență lingvistică, dar intențiile vor fi diferite și vor fi extrase de fiecare. Contextul îl determină fiecare echipă și îl prezintă.

Secvența lingvistică: Vom reuși cu siguranță

Intenția:

a. o declarație;

b. o promisiune;

c. o amenințare;

d. o rugăminte.

Tiparul textual narativ-descriptiv

Explorează!

Imaginează-ți că ești fotograf și ai realizat fotografia alăturată. Oferă câteva detalii despre circumstanțele în care a fost realizată.

◗ Unde se află peisajul înfățișat?

◗ Când a fost surprins?

◗ De ce ai ales acel moment?

◗ Care sunt trăsăturile peisajului care te-au atras?

Formulează răspunsurile oral, într-un scurt text și prezintă-l colegilor. Ce tipare textuale ai folosit?

Reține!

În cadrul unei narațiuni, secvența descriptivă, deși scade din dinamismul acțiunii, are importante semnificații atât pentru acțiune, cât și pentru personaje, deoarece:

◗ conturează cadrul spațio-temporal al acțiunii (inserată în introducere);

◗ descrie un personaj, un loc, un obiect etc. (inserată în cuprins).

Aplică!

1. Recitește textul Fascinații de George Șovu și notează în caiet o secvență narativă și una descriptivă, precizând ce rol au în cadrul textului.

2. Scrie o narațiune la persoana I despre o experiență inedită de lectură. În textul tău vei introduce tiparele menționate mai jos, ținând cont de caracteristicile lor.

TIPARUL NARATIV

Personaje, întâmplări

Indici de timp, indici de spațiu

O persoană

Amintește-ți!

Părțile unei compuneri sunt: introducerea, cuprinsul și încheierea.

Secvența descriptivă poate fi integrată în text sub forma unei descrieri a locului în care se desfășoară întâmplarea sau în care se realizează prezentarea trăsăturilor unei persoane.

Portofoliu

TIPARUL

Detalii Un obiect

Substantiv + adjectiv Tablou de natură

Creează un text narativ în care să inserezi pasaje descriptive adecvate, exprimate prin desen sau colaj, nu prin cuvinte.

Adverbul

Tipuri de adverbe

Explorează!

1. Răspunde la întrebări, folosind imaginea alăturată și cuvintele scrise pe norișor.

CE FACE?

acolo astăzi repede ieri aici

CÂND? CUM?

UNDE?

2. Rescrie în caiet și subliniază cuvintele care arată circumstanțele în care se desfășoară acțiunile.

a. Maria desenează frumos.

b. Ioana joacă baschet acum împreună cu prietenii.

c. Acasă ne simțim cel mai bine.

3. Ce observi în legătură cu forma cuvintelor subliniate? Se schimbă în cadrul enunțurilor?

Reține!

Adverbul este partea de vorbire neflexibilă, care exprimă caracteristica unei acțiuni sau a unei stări, a unei însușiri și împrejurarea în care se petrece o acțiune. Adverbul poate determina un verb:

1. Bătrânul se plimbă agale prin parc.

2. A ajuns devreme acasă.

După înțeles, adverbele sunt:

◗ de loc – arată locul acțiunii: aici, acolo, dincolo, departe, aproape, sus, jos etc.;

Atenție!

Adverbul are aceeași formă indiferent de context!

◗ de timp – arată timpul acțiunii: atunci, astăzi, acum, ieri, mâine, târziu, devreme, odată, totdeauna etc.;

◗ de mod – arată felul acțiunii: așa, bine, ușor, încet, alene, repede etc.

Gradele de comparație ale adverbelor

Atenție!

Semiadverbele sunt un tip de adverbe care nu au funcție sintactică în propoziție: numai, doar, chiar, mai, tot, decât, prea, cam etc.

De obicei, acestea stau înaintea verbului:

O să tot vină.

S-a cam supărat.

Te mai întâlnești cu el la bibliotecă?

Reține!

Gradele de comparație ale adverbelor sunt aceleași ca la adjectiv:

1. Pozitiv: repede

2. Comparativ → de superioritate: mai repede

→ de egalitate: la fel de/tot așa de repede

→ de inferioritate: mai puțin repede

3. Superlativ → relativ → de superioritate: cel mai repede

→ de inferioritate: cel mai puțin repede

→ absolut → de superioritate: foarte repede

→ de inferioritate: foarte puțin repede

Nu toate adverbele au grade de comparație.

Aplică!

1. Grupează și scrie în caiet, în categoriile menționate sub coșuri, adverbele din lista următoare: târziu, rar, ici- colo, devreme, vreodată, departe, repede, acasă, bine, colea, așa, acum, împrejur, ușor, aproape, tare, imediat, niciodată.

Scriem corect!

Când folosim semiadverbele decât și doar?

1. Decât se folosește doar în construcții negative: Nu am decât două exerciții de scris.

adverbe de loc adverbe de timp adverbe de mod

2. Desenează în caiet, apoi așază următoarele adverbele în chenarul corespunzător: prea târziu, mai sus, foarte încet, cel mai puțin bine, tot atât de repede, cel mai aproape, mai puțin devreme, foarte puțin departe, la fel de rar.

Gradul comparativ

Excepție! În situația în care poate fi substituit cu în loc să, apare și în construcții afirmative: Decât să desenez, mai bine citesc.

2. Doar se folosește numai în construcții afirmative: Doar el a venit devreme.

Gradul superlativ

3. Creează enunțuri în care adverbul aproape să fie, pe rând, la toate gradele de comparație învățate.

4. Transcrie în caiet forma corectă din enunțurile date: Locuia odată/o dată un bătrân tare cumsecade.

Bine înțeles/Bineînțeles că vom învăța.

Nu mai învață de loc/deloc.

De mult/Demult s-a întâmplat ceva.

Mi-e totuna/tot una pe care o vrei.

Cătălin vorbește într-una/întruna.

5. Notează adverbele și explică sensul enunțurilor.

a. Câinele doarme covrig.

b. Mihai a răcit cobză.

c. Ursul doarme tun în bârlog.

d. A țâșnit glonț de lângă mine.

e. E supărat foc pe colegi.

Fii creativ!

Imaginează-ți că te întâlnești cu ursul care a dormit tun în bârlog. Relatează, în 8-10 rânduri, o întâmplare. Folosește câte două adverbe din fiecare fel studiat. Subliniază-le cu culori diferite.

Complementul

Explorează!

Ionel scrie … …

… …

… …

…

Desenează în caiet și adaugă structurii din partea stângă cât mai multe cuvinte. Pune întrebarea și precizează ce exprimă fiecare cuvânt. Ce element din structură determină fiecare cuvânt?

Reține!

Complementul este partea secundară de propoziție care determină, în general, un verb. El scrie poezii frumoase.

◗ Complementul direct

Reține!

Complementul direct (c.d.) arată obiectul asupra căruia se exercită în mod direct acțiunea verbului. Întrebări: pe cine?, ce?

Am văzut- o pe Amalia. Pe cine am văzut? Am citit o poezie frumoasă. Ce am citit?

Observă!

 Cuvântul cu funcție sintactică de complement direct, exprimat prin substantiv, pronume sau numeral, stă în cazul acuzativ.

 Complementul direct poate fi dublat – reluat sau anticipat – prin forme neaccentuate ale pronumelui personal în cazul acuzativ (clitice pronominale).

L-am întrebat pe Ionel. (anticipat)

Pe Ana a certat- o. (reluat)

Complementul direct poate fi exprimat prin:

 substantiv comun sau propriu: Citește o carte interesantă. L-am văzut pe Andrei.

 pronume personal, de politețe sau reflexiv: L-am chemat pe el. Pe dumneavoastră vă așteptam. Mă curăț de praf.

 numeral cardinal sau ordinal: I-am supărat pe cei doi. Pe al treilea l-au premiat.

Aplică!

1. Adaugă următoarelor verbe complemente directe care să răspundă ambelor întrebări.

2. Scrie în caiet și subliniază complementele directe din următoarele enunțuri, apoi precizează valoarea morfologică și cuvântul de care depind.

a. Am citit un roman de acțiune.

b. Am văzut-o pe cea de a treia ieri.

c. Nu o cunoști?

d. Mă întreb adesea cine a scris poezia aceea.

e. Pe cei doi i-a chemat în parc.

f. Pe Ioana o dorim în echipă.

g. Pe dumneavoastră vă respectă mult.

h. Mă chemau adesea să îi ajut.

i. Spun proverbe și ghicitori și noi începem un basm cunoscut.

3. Înlocuiește complementele directe cu un clitic pronominal (formă neaccentuată a pronumelui).

a. El a cerut o pizza mare.

b. Nicoleta a cumpărat o carte interesantă.

c. Am văzut cățelul vecinilor pe stradă.

d. Doresc o barcă de când mă știu.

4. Analizează complementele directe din fragmentul următor:

Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan și l-a lăsat în școală. În altă zi ne trezim că iar vine părintele la școală, cu moș Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de școală nouă, un drăguț de biciușor de curele, împletit frumos, și părintele îi pune nume Sfântul Nicolai, după cum este și hramul bisericii din Humulești… Apoi poftește pe moș Fotea că, dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai facă așa, din când în când, câte unul, și ceva mai grosuț, dacă se poate… Bădița Vasile a zâmbit atunci, iară noi, școlarii, am rămas cu ochii holbați unii la alții. Și a pus părintele pravilă și a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieții și fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învățat peste săptămână; și câte greșeli va face să i le însemne…

(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

5. Amintește-ți o întâmplare petrecută la școală. Povestește-o în câteva enunțuri folosind șase complemente directe.

◗ Complementul prepozițional

Reține!

Complementul prepozițional (c.p.) este o parte de propoziție care determină un verb și care arată obiectul la care se referă o acțiune. Substantivul, pronumele și numeralul cu funcție de complement prepozițional stau în cazul acuzativ și sunt însoțite de o prepoziție.

Răspunde la întrebările: despre cine?, despre ce?, cu cine?, cu ce?, pentru cine?, pentru ce? etc.

Vorbim despre lucruri importante. Despre ce vorbim?

Votează pentru ei. Pentru cine votează?

Complementul prepozițional poate fi exprimat prin:

Fii creativ!

Observă imaginile, pune întrebări în legătură cu ele, folosind diverse prepoziții. Ce răspunsuri poți primi?

 substantiv comun și propriu: Discută despre colegi. Mergem cu Andrei în excursie.

 pronume personal, de politețe, reflexiv: Se gândește la el. Mă întreabă despre dumnealui. Ne spune despre sine.

 numeral cardinal sau ordinal: Cu cei doi m-am întâlnit să vorbim despre al treilea.

Observă!

1. Precizează cine poate fi beneficiarul acțiunilor reprezentate în imaginile de mai jos.

2. Ce întrebare poți pune pentru a-l afla? Cui adresezi întrebarea?

3. Prin ce părți de vorbire a fost exprimat beneficiarul?

1. Alcătuiește enunțuri în care să existe complemente prepoziționale însoțite de următoarele prepoziții: cu, pentru, despre și pe.

2. Completează în caiet enunțurile următoare pentru a obține complemente prepoziționale.

a. Mă implică întotdeauna în .

b. Ana visează la …

c. Se plictisește de fiecare dată de … .

d. S-a gândit cu drag la … .

3. Alcătuiește enunțuri în care complementul prepozițional să fie exprimat prin:

◗ substantiv propriu;

◗ numeral ordinal;

◗ pronume reflexiv;

◗ pronume personal

4. Analizează complementele prepoziționale din fragmentul de mai jos. Fiindcă vezi, gheața e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strângând pântecele corăbiei în chingi – și gâfâi și gâfâi, ca și cum ai sta pe brânci, cu un sac de o sută de ocale în spinare – și visezi la arhipelag, la portocali și la lămâi, și zadarnic bați cu pumnul în tambuchiul cabinei de la prova de unde se ridică miros de berbec fript și unde oamenii din echipaj – pezevenghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Și zadarnic strigi: — Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveți grijă de gheață, bre!

(Radu Tudoran, Toate pânzele sus)

5. Creează un text, de șase-opt enunțuri, având ca temă plimbarea cu o barcă în care să folosești cinci complemente prepoziționale, exprimate prin părți de vorbire diferite pe care le vei sublinia.

◗ Complementul indirect

Reține!

Complementul indirect (c.i.) este partea de propoziție care determină un verb și indică beneficiarul acțiunii. Răspunde la întrebarea cui? și stă în cazul dativ.

Îi spun colegului vestea. Cui spun?

Observă!

Complementul indirect poate sta după cuvântul determinat, dar și înaintea acestuia:

I-am explicat Ioanei exercițiul. Ioanei i-am explicat exercițiul.

Complementul indirect poate fi exprimat prin:

 substantiv comun sau propriu:

I-a dat fetei o floare. Îi spun Mariei adevărul.

 numeral cardinal sau ordinal: Celor doi le este foame. Celui de-al treilea i-am oferit scuze.

 pronume personal, de politețe sau reflexiv: Lui îi este frică. Dumnealui i-am cerut un sfat. Sieși își reproșează.

Aplică!

1. Notează în caiet, apoi subliniază complementele indirecte din enunțurile date și precizează prin ce parte de vorbire sunt exprimate:

a. I-a cerut prietenei un sfat.

b. Le-a povestit o întâmplare neadevărată.

c. Lui Ionică îi este rușine.

d. Și-a promis sieși că va reuși.

e. Le-am oferit celor trei un cadou neașteptat.

f. I-a propus Mariei un compromis.

2. Încercuiește cliticele care dublează complementul indirect și precizează valoarea lor morfologică.

3. Scrie enunțurile în caiet și indică prin subliniere forma corectă din enunțurile date:

a. Am cerut la Maria/Mariei un măr.

b. I-am trimis Cristinei/lui Cristina un e-mail.

c. Mama a făcut lui Gabi/Gabiei un desen frumos.

d. Alexandrei/Lui Alexandra îi e poftă de gogoși.

Observă!

4. Completează în caiet enunțurile date cu complementele indirecte potrivite.

a. I-au mulțumit … pentru ajutorul oferit.

b. O carte i-a atras atenția …

c. îi plac bomboanele cu fructe.

d. Le-am oferit … condiții decente.

e. V-a dăruit … un buchet de ghiocei.

f. Le cer să nu mă mai deranjeze.

5. Analizează complementele indirecte din fragmentul dat.

a. Ce-mi amintești de vechiul dor, Cernită zburătoare? (Panait Cerna)

b. Obrazul ascuns sub năframă E martur păcatului meu

E martur amorului meu. (George Coșbuc)

Circumstanțialele

Privește imaginea alăturată, apoi pune întrebări care să înceapă cu următoarele cuvinte: Cum?, Unde?, Când?.

Adresează-le colegilor și selectați cele mai interesante răspunsuri.

◗ Circumstanțialul de loc

Reține!

Circumstanțialul de loc arată locul unde se petrece o acțiune, punctul de plecare, direcția și limita unei acțiuni sau spațiul străbătut. Substantivul, pronumele sau numeralul cu funcție de circumstanțial de loc stă în cazul acuzativ și este însoțit de prepoziții.

Întrebări: unde?, de unde?, până unde?, încotro?, pe unde? etc.

Exemple: În parc s-au adunat mulți copii.

Ne întoarcem de la stadion

Circumstanțialul de loc se poate exprima prin:

Mergeau în București.

A ajuns până la marginea pădurii.

 substantiv (însoțit de prepoziție): Ei aleargă pe pistă. Pe unde aleargă?

 pronume (însoțit de prepoziție): Se îndreaptă spre ea. Încotro se îndreaptă?

 numeral (însoțit de prepoziție): Merge până la cei doi. Până unde merge?

 adverb de loc: Plecăm acasă în vacanță.

Unde plecăm?

Unde? A veni

Dincotro?

Încotro?

Aplică!

1. Notează în caiet răspunsurile la întrebările alăturate.

2. Transcrie enunțurile în caiet, subliniază circumstanțialele de loc, precizând ce parte de vorbire sunt.

a. S-a îndreptat către intrarea blocului.

b. Acolo vom locui în curând.

c. Au construit noua clădire lângă parcul din centrul orașului.

d. S-a așezat comod lângă cei patru.

e. Aleargă spre el.

f. Caută sub al treilea scaun!

◗ Circumstanțialul de timp

Până unde? De unde?

Fii creativ!

Redactează un text de șase-opt rânduri, în care să menționezi reperele de timp pe care ți le înfățișează imaginea de mai jos.

Observă!

Alcătuiește enunțuri asociind activitățile reprezentate în imagini cu momentele zilei.

Circumstanțialul de timp arată timpul, durata, limita sau frecvența unei acțiuni.

Întrebări: când?, de când?, până când?, cât timp?

Circumstanțialul de timp poate fi exprimat prin:

 substantiv: După Mihai au sosit ei la cinema.

 pronume: Vom sosi înaintea lui

 numeral: După cei trei a intrat și el în clasă.

 adverb de timp: Astăzi vom merge în excursie.

Aplică!

1. Alcătuiește enunțuri în care circumstanțialul de timp să fie exprimat prin:

a. substantiv comun;

b. pronume de politețe;

c. adverb de timp.

2. Notează în caiet enunțurile, indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate și precizează funcția sintactică.

a. Noaptea este un sfetnic bun.

b. Am ajuns noaptea din excursie.

c. Anotimpul meu preferat este toamna.

d. Toamna începe școala.

e. Ziua de luni va fi însorită.

f. Luni vom merge în parc.

◗ Circumstanțialul de mod

Reține!

Circumstanțialul de mod arată modul în care se desfășoară o acțiune sau cum se înfățișează o însușire.

Întrebări: cum?, în ce fel?, în ce mod?, cât?.

Circumstanțialul de mod poate fi exprimat prin:

 substantiv: Desenează ca sora lui.

 pronume: Este mai cuminte decât mine.

 numeral: Ionel este puțin mai înalt decât cel de al treilea.

 adverb de mod: Bunica merge alene prin parc.

1. Construiește enunțuri în care circumstanțialul de mod să fie exprimat prin:

◗ adverb de mod;

◗ substantiv propriu;

◗ pronume personal;

◗ numeral cardinal.

2. Notează enunțurile în caiet, apoi completează un tabel asemenea celui de mai jos.

a. Se uită țintă spre mine.

b. Merg în liniște în coloană spre școală.

c. Se comportă precum cei trei.

d. Citește cu atenție toate cerințele.

e. Destul de repede a dispărut de lângă noi.

f. Îmi amintesc bine de colegul din banca întâi.

g. Precum el înainte și noi am intrat prin spatele grădinii.

h. Se poartă ca dumneavoastră în unele situații.

Circumstanțialul de mod Întrebarea

circumstanțialul de mod

Adaugă o însușire următoarelor acțiuni: alergat, învățat, vizionare, joc.

Dacă ar trebui să le execuți, în ce mod ai face aceasta?

Există vreo diferență între caracteristicile adăugate?

Urmărește modelul.

Model: macheta migăloasă → a face o machetă cu migală

3. Redactează un text de opt-zece rânduri, cu titlul Întâlnire cu personajul preferat, în care să folosești tipurile de circumstanțiale învățate. Oferă informații despre:

◗ Cine? (personajele);

◗ Ce face? (acțiunea/evenimentele);

◗ Când?, Unde?, Cum?, De ce? (circumstanțele).

Aplică!

Aplică!

Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni

În lumea textului

Citește cu atenție informația și încearcă să oferi o posibilă explicație a particularităților limbii române menționate în text.

Asemenea altor limbi, româna conține și ea anumite cuvinte care nu pot fi traduse cu exactitate, fiind confirmate de lingviști drept cuvinte intraductibile. Un dicționar care conține astfel de cuvinte, care nu pot fi traduse dintr-o limbă în alta, a fost realizat în secolul al XX-lea de UNESCO și este cunoscut sub denumirea de Dicționar internațional de termeni literari.

În acest dicționar internațional de termeni literari se regăsesc și trei cuvinte din limba română, considerate intraductibile, respectiv: „dor”, „doină” și „colindă”. (www.stiridinlume.ro)

1. Tu știi când și cum a apărut limba română?

2. De ce se asociază limba română cu Europa?

3. Tu sărbătorești limba ta? Când? De ce?

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de Peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. (wikipedia.org)

Descoperă!

INFORMAȚII UTILE

Traian și Decebal, strămoșii noștri Dacia a devenit provincie a Imperiului Roman, după cucerirea teritoriilor aflate la nord de Dunăre de către Traian, iar amestecul celor două popoare a condus la nașterea națiunii române.

Ca să afli mai multe despre limba română, citește textul și rezolvă cerințele date.

31 august

Ziua Limbii Române

Mult e dulce și frumoasă…

„Pentru mine, limba română e distanța dintre inimă și umbra ei, care se numește suflet”, spunea Fănuș Neagu. Pentru orice român, auzul cuvintelor rostite în propria limbă atinge coarda cea mai profundă a sufletului, indiferent pe ce meridian ar trăi sau ce profesie ar avea. Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august. La aceeași dată, în Republica Moldova, încă din 1990, sub genericul „Limba Noastră”, se organizează o sărbătoare similară.

Pentru a atrage atenția asupra importanței păstrării calității limbii române și pentru a-i ajuta pe românii din afara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională, prin Legea nr. 53/2013, data de 31 august a fost proclamată Ziua Limbii Române.

Limba română face parte din grupul limbilor romanice, fiind cea de-a cincea din familia ei, după numărul de vorbitori. Surorile sale, mai răspândite prin lume sunt: spaniola, portugheza, franceza și italiana. Limba română este vorbită de 28 de milioane de persoane, dintre acestea 24 de milioane având româna ca limbă maternă. 17 milioane se află în România, unde româna este limbă oficială și limbă maternă pentru mai mult de 90% din populație.

Vasile Alecsandri considera zestrea lingvistică a unui popor, indiferent de modul în care s-a construit acea limbă, drept „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute” .

În conformitate cu majoritatea cercetătorilor, româna a evoluat din latina vulgară, vorbită de cuceritorii romani, și limba vorbită de dacii băștinași, peste care s-au suprapus, de-a lungul vremii, mai multe influențe. S-a desprins de grupul limbilor romanice vorbite în partea vestică a continentului, între secolele al V-lea și al VIII-lea. Lingvistica comparată o numește daco-română, pentru a o deosebi de rudele ei cele mai apropiate: aromâna, megleno-româna și istro-româna. […]

Utilizarea denumirii de română și români precedă apariția statului român modern. Deși, din punct de vedere administrativ, zonele erau divizate sub denumiri diferite, locuitorii își spuneau rumâni sau români, iar limba vorbită de ei era denumită rumână sau rumâniască. Mai mulți călători străini care au traversat regiunea au consemnat faptul că ardelenii (ungureni), moldovenii și muntenii (valahi) se recomandă frecvent ca „români”. Pierre Lescalopier nota în 1574 că cei care trăiesc în Moldova, Valahia și mulți din Transilvania „se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba românește, adică romana” .

Cel mai vechi document redactat în limba română este „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”, datată 1521. Pentru scrierea sa au fost folosite caractere chirilice, care au rămas în uz până în secolul al XIX-lea. Miron Costin, în „De neamul moldovenilor” (1687), notează că moldovenii, valahii și cei care trăiesc în regatul Ungariei au aceeași origine, observație care coincide cu concluziile lui Dimitrie Cantemir, din „Descriptio Moldaviae” (1714). […]

Proiect de grup

Realizați o carte cu titlul Limba noastră românească . Sugestii

Cel mai mare serviciu îl aduc limbii române cei care știu să îi dezvăluie frumusețea. Unul din marii preoți care a slujit la altarul iubirii de cuvinte a fost Nichita Stănescu. Cea mai frumoasă odă a limbii române curge ca mierea din vorbele poetului: „A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă –în cazul nostru. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. […] Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte îmi dau seama că ea are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă. Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât nu o pot considera altfel decât iarbă. […] De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește”.

(publimix.ro/blog/arta-cultura/Ziua-Limbii-Romane)

1. Când se sărbătorește Ziua Limbii Române?

2. În ce an a fost proclamată această zi?

3. De ce se sărbătorește limba română?

4. În ce stat european are loc o sărbătoare similară în același timp?

5. Care sunt surorile limbii române?

6. Câți oameni vorbesc limba română în lume?

7. Cum consideră Vasile Alecsandri limba română?

8. Precizează care este cel mai vechi document scris în limba română. Din ce an datează?

9. Cine a spus Ce patrie minunată este această limbă!?

10. Ascultă melodia Pentru ea, cântată de Doina și Ion Aldea Teodorovici și transpune-o într-un colaj.

◗ Prezentați informații despre apariția limbii române.

◗ Găsiți curiozități despre limba română.

◗ Includeți cele mai sugestive proverbe românești.

◗ Realizați o compilație din cele mai frumoase versuri despre limba română.

◗ Creați voi catrene închinate limbii române.

◗ Dați o formă inedită cărții voastre.

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

„Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții.” (Mihai Eminescu)

JURNALUL MEU DE CITITOR

1 FAMILIA

➤ Singur pe lume, Hector Malot

➤ Dumbrava minunată, Mihail Sadoveanu

➤ La Medeleni, Ionel Teodoreanu

„Citim ca să aflăm că nu suntem singuri.” (C.S. Lewis)

2 PRIETENIA

➤ Fram, ursul polar, Cezar Petrescu

➤ Micul prinț, Antoine de Saint-Exupéry

➤ Heidi, fetița munților, Johanna Spyri

„Nu există un prieten atât de loial ca o carte.” (Ernest Hemingway)

3 AVENTURA

➤ Cireșarii, Constantin Chiriță

➤ Toate pânzele sus, Radu Tudoran

➤ Aventurile lui Tom Sawyer, Mark Twain

„Lectura este un pașaport pentru nenumărate aventuri.” (Mary Pope Osbourne)

4 LECTURA

➤ Cititorul din peșteră, Rui Zink

➤ Lămâi, cărți și prieteni, Jo Cotterill

➤ Hoțul de cărți, Markus Zusak

„Dacă vrei să ajungi undeva în viață, trebuie să citești o mulțime de cărți.” (Roald Dahl)

Să lucrăm împreună!

1 Formați grupe de 4-5 elevi. Fiecare membru al grupei alege și citește una dintre cărțile menționate la pagina anterioară. Selectați și folosiți trei dintre metodele enumerate mai jos ca să păstrați și să împărtășiți celorlalți ceea ce ați citit.

Harta

Oglinda

2 Realizați o prezentare originală a cărții alese, folosind și materialele realizate la exercițiul anterior.

3 Ce ați alege? Cartea sau filmul? Unele cărți au fost ecranizate. Urmăriți filmul împreună cu colegii de grupă și spuneți ce ați alege. Precizați ce elemente apar în plus sau nu se regăsesc în film.

Schelet de recenzie

4 Ați terminat proiectul? Povestiți împreună experiența realizării, răspunzând la următoarele întrebări:

a. De ce am ales cartea?

b. Cui am cerut îndrumări și de ce?

c. De ce am ajut nevoie? Cum le-am procurat?

d. Cum ne-am împărțit sarcinile?

e. Ce am învățat?

f. Cum vom prezenta celorlalți colegi ce am realizat noi?

Unul dintre voi va fi secretarul care va împărtăși celorlalți experiențele voastre.

Prelectură

1. Numește trei cărți pe care le-ai lua cu tine într-o călătorie imaginară. Unde ai călători?

2. Umple geamantanul din imagine cu personaje din cărțile citite de tine. Pe care le-ai lua cu tine în călătoria pe o insulă pustie? De ce?

RECAPITULARE

I. Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele date.

Sunt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea 1 migrării actorilor se sfârșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor. Văzându-mă că citeam întruna, actorul îmi zise cu un fel de mândrie: Îți place să te ocupi cu literatura… Am și eu un băiat în trupă care citește mult; este foarte învățat, știe nemțește și are mare talent: face poezii; ne-a făcut câteva cuplete minunate. Eu crez că ți-ar face plăcere să-l cunoști. Și-mi povesti cum găsise într-un otel din Giurgiu pe acel băiat – care slujea în curte și la grajd – culcat în fân și citind în gura mare pe Schiller. În ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan – biblioteca băiatului – plin cu cărți nemțești. Băiatul era foarte blând, de treabă, nu avea niciun vițiu 2. Era străin de departe, zicea el, dar nu voia să spună de unde. Se vedea bine a fi copil de oameni, ajuns aci din cine știe ce împrejurare.

Dicționar

1 stagiune, stagiuni (s. f.) – perioadă de timp determinată în cadrul fiecărui an, în care teatrele, filarmonicile etc. susțin regulat reprezentații.

2 vițiu (pop.), viciu, vicii (s. n.) –cusur, defect, imperfecțiune, lipsă, neajuns.

3 budist, budiști (s. m.) – adept al budismului.

Actorul îi propuse să-l ia sufler, cu șapte galbeni pe lună, și băiatul primi cu bucurie. Își luase biblioteca și acuma se afla în București. Seara trebuia să vie la directorul lui – astfel puteam să-l văz. Eram foarte curios să-l cunosc. Nu știu pentru ce, îmi închipuiam pe tânărul aventurar ca pe o ființă extraordinară, un erou, un viitor om mare.

În închipuirea mea, văzându-l în revoltă față cu practica vieții comune, găseam că disprețul lui pentru disciplina socială e o dovadă cum că omul acesta trebuie să fie scos dintr-un tipar de lux, nu din acela din care se trag exemplarele stereotipe cu miile de duzine.

Deși în genere teoria de la care plecam eu ca să gândesc astfel – că adică, un om mare trebuie în toate să fie ca neoamenii – era pripită, poate chiar deloc întemeiată, în speță însă s-a adeverit cu prisos.

Tânărul sosi. Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.

Mă recomand, Mihail Eminescu.

Așa l-am cunoscut eu. Câtă filozofie n-am depănat împreună toată noaptea aceea cu nepregetul vârstei de șaptesprezece ani! Ce entuziasm! Ce veselie!

Hotărât, închipuirea nu mă înșelase… Era un copil minunat.

Într-o noapte mă pusese în curentul literaturii germane, de care era încântat.

Dacă-ți place așa de mult poezia, trebuie să și scrii, i-am zis… Am aflat eu că dumneata ai și scris.

Da, am scris.

Atunci – și mie-mi place poezia, deși nu pot scrie – fii bun și arată-mi și mie o poezie de dumneata.

Eminescu s-a executat numaidecât. […]

A doua zi seara ne-am întâlnit iarăși. Dar peste zi o nemulțumire intimă intervenise.  […] Eminescu era de astă dată tăcut și posomorât, vorbea foarte puțin și contradicția îl irita. În zadar l-am rugat să-mi mai arate vreo poezie sau să mi-o citească tot pe aceea care o cunoșteam. A plecat să se culce devreme, și dimineața, la amiazi când m-am dus la el, l-am găsit tot dormind.

L-am sculat. Se dusese acuma supărarea, ba era chiar mai vesel ca alaltăieri. Am petrecut toată ziua râzând, mi-a vorbit despre India antică, despre daci, despre Ștefan cel Mare, și mi-a cântat doina. […]

Așa l-am cunoscut atuncea, așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist; comunicativ și ursuz; blând și aspru; mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit totdeauna de toate;  […] fugind de oameni

1. Numește o temă a textului dat.

și căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist, nenorocită pentru om! […]

Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit și de foame. Da, dar nu s-a încovoiat niciodată: era un om dintr-o bucată, și nu dintr-una care se găsește pe toate cărările.

Generații întregi or să suie cu pompă dealul care duce la Șerban-vodă, după ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, și o bucată din care să scoți un alt Eminescu nu se va mai găsi poate. Să doarmă în pace necăjitul suflet! Ferventul budist 3 este acuma fericit: el s-a întors în Nirvana – așa de frumos cântată, atât de mult dorită –pentru dânsul prea târziu, prea devreme pentru noi.

1889, iunie 18

(I.L. Caragiale, În Nirvana)

2. Transcrie doi indici de timp care indică momentul întâlnirii dintre cei doi scriitori.

3. Precizează numele tânărului care-i este recomandat lui Caragiale.

4. Menționează două aspecte care trezesc admirația lui Caragiale în momentul în care-l cunoaște pe Eminescu.

5. Transcrie din text o secvență descriptivă care face referire la Mihai Eminescu și una narativă care indică modul în care Caragiale și Eminescu și-au petrecut timpul.

6. Scrie un enunț în care să precizezi preferințele literare ale lui Eminescu.

7. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația fiecărei secvențe:

a. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.

b. Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit și de foame. Da, dar nu s-a încovoiat niciodată: era un om dintr-o bucată, și nu dintr-una care se găsește pe toate cărările.

8. Evidențiază rolul adverbului atunci din structura Așa l-am cunoscut atuncea… .

9. Indică tipul adverbelor scrise cu albastru în text.

10. Menționează gradul de comparație al ultimelor două adverbe din text.

11. Alcătuiește enunțuri în care un adverb de la exercițiul anterior să fie la alte două grade de comparație, pe care le vei menționa.

12. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text.

13. Alcătuiește enunțuri în care substantivul poet să aibă următoarele funcții sintactice: complement direct, complement prepozițional, complement indirect, circumstanțial de mod.

II. Imaginează-ți că te afli la o lansare de carte. Redactează un text narativ, de 100-150 de cuvinte, în care să surprinzi momentul întâlnirii cu scriitorul preferat, precum și emoțiile/trăirile de care ai fost cuprins. În compunerea ta vei introduce și o secvență descriptivă de minimum douăzeci de cuvinte.

EVALUARE

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte)

M-am dus la Stardi, care locuiește peste drum de școală și, văzându-i biblioteca, am simțit că sunt ros de invidie.

El nu e câtuși de puțin bogat și nu-și poate cumpăra multe cărți, dar păstrează cu foarte multă grijă, atât cărțile de școală, cât și pe cele dăruite de părinții lui, iar toți banii primiți îi pune deoparte și îi cheltuiește la librărie: în felul acesta și-a alcătuit o mică bibliotecă.

Când tatăl său a văzut că el are slăbiciune pentru cărți, i-a cumpărat o etajeră frumoasă de lemn de nuc cu o perdeluță verde și i-a dat la legat aproape toate volumele în culorile care îi plăceau băiatului.

Așa că acum micul Stardi trage de un cordonaș, perdeluța se dă la o parte și se pot vedea trei rânduri de cărți în toate culorile, așezate toate într-o ordine desăvârșită, lucioase, cu titlurile aurite pe margine; cărți de povestiri, de călătorii, de poezii, ba chiar și ilustrate.

Stardi se pricepe de minune să combine culorile: pune volumele albe lângă cele roșii, pe cele galbene lângă cele negre, pe cele albastre lângă cele albe, ca să se poată vedea de departe și să aibă un aspect frumos

Îi place să le mai schimbe și locul, din când în când. Are și catalog. E ca un bibliotecar. Tot timpul se învârtește în jurul cărților, le șterge de praf, le răsfoiește, le cercetează legătura. […]

Pentru el, când cumpără o carte nouă, este o sărbătoare să-și treacă mâna peste ea ca o mângâiere, să o pună la loc, și să o reia apoi ca s-o privească din nou pe toate părțile și să aibă grijă de ea ca o comoară. […]

A. Înțelegerea textului

1. Precizează tipul naratorului, justificând cu o secvență din text.

2. Notează, din text, două repere spațiale.

3. Pasiunea lui Stardi o reprezintă:

(Edmondo de Amicis, Cuore, inimă de copil)

6 puncte

6 puncte

6 puncte a. călătoriile; b. cărțile; c. jocurile.

4. Transcrie, din text, un tipar textual narativ și unul descriptiv.

5. Explică, în cel mult treizeci de cuvinte, semnificația secvenței: Pentru el, când cumpără o carte nouă, este o sărbătoare să-și treacă mâna peste ea ca o mângâiere.

B. Elemente de construcție a comunicării

6. Precizează funcția sintactică a cuvintelor marcate pe text.

7. Menționează tipul circumstanțialelor subliniate pe text și partea de vorbire prin care sunt exprimate.

8. Indică tipul adverbelor deoparte și apoi

9. Precizează gradul de comparație al adverbului departe din text, apoi formulează două enunțuri în care acesta să fie la două grade de comparație diferite, pe care le vei preciza.

10. Alcătuiește câte un enunț în care cuvântul carte să aibă următoarele funcții sintactice: complement indirect, complement prepozițional.

II. Redactează un text narativ, de 15-20 de rânduri, în care să narezi, la persoana a III-a, o întâmplare petrecută în lumea cărților.

Vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată;

◗ să realizezi un text narativ la persona a III-a;

◗ să introduci un tipar descriptiv de cel puțin douăzeci de cuvinte;

6 puncte

6 puncte

6 puncte

6 puncte

6 puncte

6 puncte

6 puncte

◗ să ai o exprimare clară și adecvată subiectului dat;

◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație.

◗ să așezi textul corespunzător în pagină și să scrii lizibil. (30 de puncte)

Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

UNITATEA 6 FERESTRE SPRE VIITOR

LECTURĂ

◗ Textul argumentativ

◗ Text auxiliar

COMUNICARE ORALĂ

◗ Atitudini comunicative: interes, curiozitate, implicare, cooperare în activități de grup

◗ Inteligența emoțională: exprimarea adecvată a emoțiilor

REDACTARE

◗ Adecvarea la temă. Stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională, originalitate

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

◗ Sintaxa propoziției (recapitulare)

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

◗ Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni. Personalități românești din diaspora

PROIECT TEMATIC RECAPITULARE

EVALUARE

Lectură

Textul argumentativ

În cartea sa, „De la Pământ la Lună”, scrisă în 1865, Jules Verne utilizează calcule de o precizie care uimește și astăzi. Peste ani, comandatul primei nave care a zburat în jurul Lunii, Frank Borman, i-ar fi scris nepotului lui Jules Verne:

„Nu poate fi o coincidență. Capsula noastră avea 9000 kg și era din aluminiu. Avea 4 metri înălțime și am decolat la doar 100 de mile de locul din care personajele lui Verne și-au luat și ele zborul. Am aterizat la doar două mile și jumătate de zona unde «actorii» lui Verne au revenit pe Pământ, în Oceanul Pacific”. Greutatea navei nu putea fi măcar închipuită pe vremea când Jules Verne trăia, asta pentru că încă nu existau materialele care să facă o navă atât de ușoară. Materialul din care este construită capsula care-i transportă pe oameni spre Lună este aluminiul, un material extrem de comun astăzi, dar extrem de rar la acea vreme. Mai mult, procedeul modern de fabricare a aluminiului a fost pus la punct la 20 de ani după apariția romanului lui Jules Verne.

În același roman, Jules Verne vorbește despre „proiectile” care erau folosite pentru a transporta oamenii pe Lună. Aceste proiectile erau atașate la „tunuri uriașe” care când erau trase ajutau „proiectilul” să învingă forța gravitației, scriitorul folosind, de obicei, descrieri destul de detaliate ale tehnologiei imaginate în cărțile sale. Mult mai târziu, au luat naștere modulele lunare, cu care NASA a reușit să ajungă pe Lună. Acestea sunt niște capsule în care stau membrii echipajului și care sunt atașate la rachetele care le propulsează și le transportă la destinație. Așadar, în imaginația sa, Jules Verne, acum aproape două sute de ani, văzuse din nou tehnologia viitorului.

(fragment din articolul Cine a fost Jules Verne, scriitorul vizionar care a descris viitorul, www.libertatea.ro)

Postlectură

1. Ce fel de text este acesta? Care este scopul lui?

2. Enunțul Nu poate fi o coincidență. constituie părerea cuiva? Motivează răspunsul oferit.

3. Găsește în fragment două justificări pentru enunțul de la exercițiul anterior.

4. Care ar putea fi concluzia legată de afirmația din primul enunț al scrisorii? Ce cuvânt te-a ajutat să o descoperi?

5. Descoperă în fragment elemente ale textului argumentativ. Reformulează textul folosind conectorii logici ai textului argumentativ.

6. Exprimă-ți opinia, într-un text de 100-150 de cuvinte, despre dezvoltarea tehnologiei, valorificând și informații din textul dat.

Reține!

Textul argumentativ este textul care prezintă opinii și idei despre diferite aspecte ale realității (fenomene, evenimente, persoane etc.), susținute prin argumente și dovezi cu scopul de a demonstra sau a convinge pe cineva de ceva.

Structura textului argumentativ

a. Introducerea – cuprinde ipoteza (Ce se argumentează?) în care se exprimă opinia proprie, folosind conectorii: părerea mea este că…; în opinia mea…; din punctul meu de vedere… .

b. Cuprinsul – conține argumentele (De ce?) care pot fi pro sau contra ipotezei, folosindu-se structuri de tipul: în primul rând…; în al doilea rând…; mai întâi…; apoi… .

c. Încheierea – cuprinde concluzia, ce reia opinia exprimată inițial, reformulând-o în funcție de argumentele sau contraargumentele aduse, folosindu-se cuvintele: în concluzie…, deci…, așadar… .

TEXT AUXILIAR

Prelectură

Ești pe submarinul Nautilus. Ce carte ai alege din rafturile bibliotecii aflate în adâncuri? Explică motivul care te-a determinat să faci alegerea.

Lectură

Nautilus

20.000 de leghe sub mări de Jules Verne

Căpitanul Nemo se ridică. Îl urmai. O ușă dublă se deschise în cealaltă parte a sălii și intrarăm într-o cameră la fel de mare ca aceea pe care o părăsisem. Era biblioteca. Dulapurile înalte de palisandru negru, cu încrustații de aramă, cu rafturi foarte mari, erau pline de cărți, toate legate în același fel. Rafturile se întindeau de-a lungul pereților, terminându-se în partea de jos cu divane largi, nespus de odihnitoare, îmbrăcate în piele cafenie. Pe lângă divane erau așezate pupitre ușoare, care se mișcau după cum voiai, apropiindu-le sau depărtându-le ca să poți pune cărțile pe ele în timpul cititului. În mijlocul camerei se înălța o masă enormă, plină cu broșuri, printre care se vedeau și câteva ziare cam vechi. Patru globuri mate, aproape pierdute printre ornamentele plafonului, scăldau în lumina lor electrică unitatea atât de armonioasă și cu atâta măiestrie orânduită a încăperii. Priveam toate mut de admirație și nu-mi venea să-mi cred ochilor.

Căpitane Nemo, îi spusei gazdei mele, care se întinsese pe un divan, biblioteca dumneavoastră ar putea face cinste oricărui palat de pe glob, și mă gândesc cu uimire cum de ați putut-o aduce până în adâncul mărilor.

Unde aș putea găsi mai multă singurătate, mai multă liniște, domnule profesor? răspunse căpitanul Nemo. În cabinetul dumneavoastră de lucru de la muzeu găsiți o liniște atât de deplină?

Nu, domnule, și trebuie să vă spun că este cu mult mai sărac decât al dumneavoastră. Aveți aici șase sau șapte mii de volume…

Douăsprezece mii, domnule Aronnax. Sunt singurele mele legături cu pământul. Dar lumea a încetat să mai existe pentru mine în clipa în care Nautilus s-a afundat pentru prima oară în adâncul apelor. În ziua aceea mi-am cumpărat ultimele volume, ultimele broșuri, ultimele ziare, și de atunci îmi spun că omenirea n-a mai gândit și n-a mai scris nimic. Aceste cărți, domnule profesor, vă stau la dispoziție și le puteți folosi oricând doriți.

Îi mulțumii căpitanului și mă apropiai de rafturile bibliotecii. Erau acolo, din belșug, cărți științifice, de morală și de literatură, scrise în toate limbile, dar n-am văzut niciun tratat de economie politică; se părea că acestea sunt interzise cu strășnicie pe vas.

Un amănunt m-a mirat: cărțile se găseau clasate fără a se ține seama de limba în care erau scrise, și amestecul lor dovedea că Nemo obișnuia

Jules Verne

(1828–1905) a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice. În 1863 a publicat primul său roman, Cinci săptămâni în balon, al cărui succes uriaș a dus la semnarea unui contract pe douăzeci de ani pentru o serie de Călătorii extraordinare. Minuțios documentate, romanele lui Jules Verne tratează atât prezentul tehnologic al celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea (Copiii căpitanului Grant, 1868, Ocolul Pământului în optzeci de zile, 1873, Mihail Strogoff, 1876, Steaua Sudului, 1884, Vulcanul de aur, 1899 etc.), cât și lumi imaginare (De la Pământ la Lună, 1865, 20.000 de leghe sub mări, 1870, Robur Cuceritorul, 1886).

Știați că...?

Nautilus (SSN-571) a fost primul submarin operațional cu propulsie nucleară din lume și primul submarin care a finalizat un tranzit scufundat al Polului Nord, la 3 august 1958. Comandantul inițial al submarinului a fost Eugene Parks „Dennis” Wilkinson.

Vechiul cuvânt grecesc Nautilus nu l-a inspirat doar pe Jules Verne în 1870, ci și pe proiectanții de mai târziu ai submarinelor de ultimă generație. Și alte nave ale Marinei Americane au primit numele de USS Nautilus.

(https://ro.wikipedia.org/)

să citească orice volum îi cădea în mână. Printre ele am văzut capodoperele maeștrilor vechi și moderni, adică tot ceea ce omenirea a produs mai frumos în istorie, poezie, roman și știință de la Homer până la Victor Hugo, de la Xenofon până la Michelet, de la Rabelais până la George Sand. Dar lucrările științifice erau cu mult mai numeroase decât toate celelalte; cărțile de mecanică, de balistică, hidrografie, meteorologie, geografie, geologie etc. ocupau un loc la fel de însemnat ca și cele de științe naturale, și mi-am dat seama că ele formau principala preocupare a căpitanului Nemo. Printre operele lui Joseph Bertrand am găsit cartea intitulată „Fondatorii astronomiei”; și cum știam că ea apăruse în cursul anului 1865, am putut deduce că Nautilus nu putuse fi construit înaintea acelei epoci.

Deci căpitanul Nemo își începuse viața submarină de cel mult trei ani. Mă gândeam, de altfel, că lucrări mai recente îmi vor îngădui să fixez data exactă. Dar aveam tot timpul să le cercetez și nu voiam să întârzii plimbarea, printre minunățiile de pe Nautilus.

Domnule, îi spusei căpitanului, vă mulțumesc foarte mult că mi-ați pus la dispoziție biblioteca. În ea se află comori de știință de care mă voi folosi.

Postlectură

1. Menționează:

a. la ce te-a dus cu gândul lectura fragmentului.

b. o idee din text care ți s-a părut interesantă sau care te-a uimit/fascinat.

2. Folosind DEX, stabilește sensul cuvintelor extrase din text: palisandru, divan, capodoperă, balistică.

3. Notează două elemente care denumesc spațiul acțiunii.

4. Selectează, din text, doi indici de timp.

5. Care sunt cele două personaje prezente în textul-suport? Notează câte o trăsătură definitorie a fiecăruia, justificând-o cu o secvență corespunzătoare.

6. Menționează, într-un enunț, motivul uimirii domnului Aronnax.

7. Precizează ce tipuri de cărți existau în biblioteca de pe submarinul Nautilus .

8. Care dintre numele scriitorilor menționați în text îți este cunoscut? Precizează în ce împrejurare ai auzit despre el. Caută și selectează câteva informații despre acesta, apoi prezintă-le în fața clasei.

Portofoliu

Imaginează-ți că pe submarinul Nautilus există o sală multifuncțională, adaptată nevoilor elevilor din secolul XXI. Realizează un inventar al obiectelor pe care ar trebui să le conțină încăperea, menționând la ce folosește fiecare dintre ele. Ordonează-le în funcție de importanța pe care le-o acorzi. Poți însoți textul tău și de un desen care să reprezinte această sală.

Atitudini

Explorează!

1. Menționează trei activități din școala ta, față de care ai manifestat interes. Prin ce ți-au trezit interesul? Numește două aspecte care te-au atras la ele.

2. Precizează două situații din realitate în care este nevoie de cooperare. Care crezi că este rolul acesteia într-un grup?

3. Tu preferi să cooperezi sau îți place să lucrezi individual? Justifică-ți răspunsul.

Reține!

Atunci când comunică, oamenii au atitudini comunicative diferite. Ei trebuie să manifeste interes pentru opiniile celorlalți, să dea dovadă de atenție față de ceilalți, să se implice și să coopereze în activitățile de grup.

Inteligența emoțională: exprimarea adecvată

Descoperă!

1. Ești o fire emotivă? Ce anume te emoționează?

2. Amintește-ți de ultima ta realizare. În 30-50 de cuvinte, prezintă emoțiile pe care le-ai trăit și spune cu cine le-ai împărtășit.

Reține!

Inteligența emoțională este capacitatea de a înțelege și a gestiona atât propriile emoții, cât și pe ale celorlalți. Ea presupune: autocunoaștere (cunoașterea propriei persoane, a propriilor sentimente), autostăpânire emoțională (capacitatea de stăpânire a propriilor sentimente negative), empatie (înțelegerea sentimentelor și a emoțiilor celor din jur), motivație, colaborare și lucru în echipă (abilități sociale).

Citește cu atenție textul de mai jos și rezolvă cerințele.

Dar dacă mai trăiesc? Dacă într-o zi vin să ni-l ceară?

Încăpățânate mai sunteți voi, femeile!

Și dacă totuși vin?

Ei, dacă vin îi trimitem să-l ia de la orfelinat. Și cu asta, basta. M-am săturat. Mâine mă duc cu el la primărie. Acum mă reped la François să-i dau de veste că m-am întors. Peste un ceas sunt îndărăt.

Ușa se deschise și se închise la loc. Plecase.

a emoțiilor

Amintește-ți!

Emoțiile sunt definite ca trăiri afective de intensitate mijlocie și de durată relativ scurtă. Emoțiile pot fi pozitive sau negative.

Tipuri de emoții: tristețe, supărare, dispreț, bucurie/ fericire, furie/mânie, dezgust, teamă/ frică/nesiguranță, surprindere, rușine, durere etc.

comunicative: interes, curiozitate, implicare, cooperare în activități de grup

Aplică!

Atunci, sărind din așternut, am strigat-o pe tușa Barberin cu glasul sugrumat:

Mamă! Mămico!

Ea veni în fugă la pătucul meu.

Să nu-l lași să mă ducă la orfelinat.

Nu, Rémi dragă, nu.

Mă sărută și mă strânse cu drag la piept.

Vasăzică nu dormeai? mă întrebă ea blând.

Ce-s eu de vină dacă nu mi-a fost somn?

Bine, nu te cert; dar înseamnă că ai auzit ce-a spus Jérôme?

Da, tu nu ești mama mea, în schimb nici el nu mi-e tată.

(Hector Malot, Singur pe lume)

1. Notează interlocutorii din textul dat.

2. Transcrie câte o secvență care indică următoarele atitudini comunicative ale interlocutorilor:

a. curiozitate; b. nedumerire; c. aprobare.

3. Numește atitudinea comunicativă prezentă în replica: — Încăpățânate mai sunteți voi, femeile!

4. Realizează pe caiet un tabel asemănător cu cel de mai jos. Scrie în coloana din stânga emoțiile trăite de personajele textului și, în cea din dreapta, câte o secvență corespunzătoare emoției menționate.

5. Menționează două situații în care ai dat dovadă de inteligență emoțională.

6. Ai văzut un afiș despre evenimentul LEGO care se va desfășura în școlile din orașul tău. Realizează câte un enunț în care să îți exprimi:

a. interesul față de evenimentul afișat;

b. curiozitatea față de activitățile din cadrul evenimentului;

c. implicarea într-una dintre activitățile din program;

d. cooperarea în cadrul grupului de organizatori.

7. Completează în caiet enunțurile următoare:

a. Manifest interes pentru o discuție dacă … .

b. Sunt curios despre … .

c. Într-o conversație mă implic/nu mă implic dacă subiectul mă .

d. Îmi place/Nu-mi place să lucrez în cadrul unui grup, pentru că … .

e. Când cineva vorbește, de obicei … .

8. Tocmai ai pierdut concursul de machete pentru elevi, Școala viitorului. Ținând cont de faptul că ai alocat mult timp pregătirii în vederea participării la acest concurs, ce atitudine vei avea în această situație? Alege dintre variantele de mai jos sau menționează tu alta:

a. Vei pleca fără să spui nimic nimănui.

b. Vei merge să îl feliciți pe câștigător, apreciindu-i macheta realizată și acceptând că viața e frumoasă și de pe locul al doilea.

c. Vei rămâne la premiere, dar nu vei urca pe podium pentru că nu accepți înfrângerea. Susține-ți alegerea cu argumente potrivite!

Adecvarea la temă. Stil: proprietatea termenilor, puritate și adecvare situațională, originalitate

Explorează!

Citește cu atenție textul de mai jos și rezolvă cerințele.

Vezi ce bine-i șade lui – zice mam’mare – cu costumul de marinel?

Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel?

Da cum?

Marinal

Ei! ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii – marinel.

Vezi că sunteți proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice marinal, nici marinel…

Da cum, procopsitule? întreabă tanti Mița cu un zâmbet simpatic.

Mariner […]

(I.L. Caragiale, D-l Goe)

1. Care este forma corectă a cuvintelor scrise îngroșat în textul de mai sus?

2. Menționați două posibile cauze pentru care acestea sunt rostite greșit de către personajele textului.

3. Cu ajutorul DEX, explică sensul cuvântului procopsit. Cu ce sens este folosit acesta în text?

4. Spune forma corectă a cuvintelor: șade, mamițo.

Reține!

Stilul reprezintă un mod specific de exprimare, utilizând diferite mijloace lingvistice.

◗ Adecvarea la o temă dată implică utilizarea cuvintelor-cheie potrivite pentru tema aleasă și reprezintă corespondența dintre conținutul textului, intenția celui care redactează textul și efectul pe care îl are asupra cititorului.

◗ Proprietatea termenilor se referă la calitatea unor cuvinte, a unor termeni de a reda exact ideea sau noțiunea exprimată.

◗ Puritate și adecvare situațională reprezintă folosirea limbii standard, a unui limbaj potrivit și, totodată, exprimarea corectă.

◗ Originalitatea se referă la prezentarea într-un mod particular a unor idei.

Portofoliu

Imaginează-ți că faci parte dintr-o școală a viitorului și că trebuie să organizezi o expoziție de invenții, cu obiecte ale viitorului create de colegii din școala ta. Realizează un afiș adecvat pentru un asemenea eveniment, îmbinând textul cu imaginea, ținând cont și de celelalte elemente ale unui afiș. În realizarea afișului, țineți cont de mijloacele de exprimare lingvistică:

◗ adecvare la temă;

◗ adecvare situațională;

◗ proprietatea termenilor;

◗ originalitatea.

Aplică!

1. Vei pleca în călătorie pornind de la cuvântul-cheie drumeție. Respectă cerințele pe care le vei întâlni pe parcursul traseului și, astfel, vei demonstra cunoașterea trăsăturilor tiparelor textuale învățate în unitățile anterioare. Totul va fi o plăcută aventură.

Felicitări, ai ajuns la destinație!

AVENTURĂ

Popasul I

Redactează un text narativ de maximum 100 de cuvinte, folosindu-te de imaginea dată.

Popasul II

Ai ajuns într-un luminiș. Realizează o descriere a peisajului surprins, în 70-90 de cuvinte.

DRUMEȚIE

Popasul III

După un timp, a început furtuna. Vei scrie, în caiet, un text explicativ despre fulger, folosindu-te de imaginea dată.

2. Creează „o poveste”, de 100-150 de cuvinte, în care să îmbini tiparele textuale realizate anterior. Prezint-o în fața clasei!

3. Aranjează și completează fragmentele date, în așa fel încât să prezinți o întâmplare într-un text coerent și să inserezi corect pasajul descriptiv.

a.

Am înțeles atunci că prietenia înseamnă mai mult decât …

b. Florile liliacului din grădină își clătinau capetele movalii deasupra ierbii abia încolțite și așteptau sărutul cald al dimineții. Vântul își făcea de cap, purtând, de colo-colo, petale alb și roz desprinse din merii și cireșii uimiți de atâta îndrăzneală. Doar soarele zâmbea vesel și-și trimitea câte o rază răzleață să trezească zambilele și narcisele care dormitau în straturi dese, uitând că primăvara a sosit.

c.

Dimineața a început cu o adiere ușoară și dulce, prevestind o zi încărcată de surprize. Am plecat spre școală cu gândul să …

d.

Andrei a lovit cu putere mingea care a sărit în grădina vecinilor. Deodată

4. Dă un titlu textului creat la exercițiul 3 și rescrie-l pe o foaie albă. Ilustrează textul și cu desene, apoi adaugă-l în portofoliul tău.

Sintaxa propoziției (recapitulare)

Descoperă!

1. Dacă ar fi să folosești culori reprezentative pentru părțile de propoziție învățate, ce culori ai folosi? Explică!

2. Citește cu atenție enunțurile și răspunde apoi la cerințele propuse: Irina s-a trezit dis-de-dimineață. Plouă! Fetița stă la fereastră și admiră stropii rebeli. Seamănă cu niște lacrimi de nori. Ea știe cum se formează ploaia, dar vrea să își imagineze altceva, să treacă timpul mai repede.

a. Identifică subiectele enunțurilor.

b. Spune prin ce părți de vorbire sunt exprimate aceste subiecte.

c. Care este numărul predicatelor din fragmentul de mai sus?

3. Rescrie în caiet enunțurile de mai jos și subliniază cu o linie complementele și circumstanțialele și cu două linii cuvintele pe care acestea le determină (cuvintele centru).

a. Irina s-a trezit dis-de-dimineață.

b. Fata stă la fereastră și admiră stropii rebeli.

c. Seamănă cu niște lacrimi de nori.

4. Menționează prin ce parte de vorbire sunt exprimate complementele și circumstanțialele subliniate la exercițiul anterior.

5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor rebeli și (de) nori din textul de la exercițiul 2 și apoi spune părțile de vorbire prin care se exprimă fiecare.

Amintește-ți!

Părți principale de propoziție: Subiectul și Predicatul

Subiectul poate fi:

◗ exprimat prin: substantiv, pronume, numeral

◗ neexprimat: inclus sau subînțeles

Predicatul este:

◗ verbal → verb predicativ

◗ nominal → verb copulativ (a fi) și nume predicativ

Părți secundare de propoziție:

Atributul și Complementul

Atributul determină: substantiv, pronume, numeral

Atributul poate fi:

◗ adjectival

◗ substantival → prepozițional

→ genitival

◗ pronominal → prepozițional

→ genitival

Complementul și circumstanțialele determină: verb predicativ

Tipurile de complemente

◗ direct

◗ prepozițional

◗ indirect

Tipuri de circumstanțiale

◗ de loc

◗ de timp

◗ de mod

Reține!

Între subiectul și predicatul unei propoziții există relație de interdependență.

Între substantiv și atributul care îl determină există relație de subordonare.

Între verb și complementul/circumstanțialul care îl determină există relație de subordonare.

Aplică!

1. Alege varianta corectă și notează răspunsul pe caiet.

A. Substantivul din enunțul Florile sunt roșii. are funcția sintactică de:

a. nume predicativ;

b. subiect;

c. complement.

B. Propoziția cu subiect multiplu este:

a. Frunzele căzute formează un covor multicolor.

b. Din pădure am adunat ghinde și alune.

c. Fetele și băieții susțin aceleași probe sportive.

C. În enunțul Am ascultat părerile tuturor. există:

a. subiect exprimat;

b. subiect neexprimat inclus;

c. subiect neexprimat subînțeles.

2. Construiește enunțuri în care subiectul să fie exprimat prin: substantiv comun, numărul singular; pronume personal, persoana a III-a, numărul plural; numeral cardinal

3. Folosind un tabel asemănător celui de mai jos, grupează predicatele verbale și predicatele nominale identificate în enunțurile următoare:

A sosit primăvara. Merii și caișii au înflorit peste noapte. Florile lor sunt parfumate și delicate. Copiii sunt bucuroși că se vor juca pe pajiștile verzi. Natura ne zâmbește din nou și ne face să fim fericiți.

Predicate verbale

Predicate nominale

4. Prin ce părți de vorbire sunt exprimate numele predicative din enunțurile de la exercițiul anterior? Câte nume predicative multiple ați descoperit?

5. Identifică și corectează greșelile de acord dintre predicat și subiect prezente în enunțurile următoare:

a. Vârfurile copacilor sunt învăluiți în lumina roșiatică a amurgului.

b. Articolele din revista școlii nu îndeplinește cerințele necesare.

c. Ploaia și vântul mi-a stricat planurile.

d. Băieții și fetele sunt interesate de concursul de creație.

6. Transcrie în caiet enunțurile date, subliniază atributele și menționează partea de vorbire prin care sunt exprimate:

a. Am citit o carte interesantă.

b. Plăcerea fetei este de a citi.

c. În clasă au rămas două fete.

d. Am primit cu bine vestea de la tine.

e. Ideea schimbării de cărți între noi a fost genială.

7. În enunțul Le-am spus părinților mei că voi cumpăra o carte din librăria din centrul orașului. există:

a. trei complemente directe și două complemente indirecte;

b. un complement direct și două complemente indirecte;

c. două complemente directe și un complement indirect.

8. Menționează funcția sintactică a substantivului școală din propozițiile de mai jos.

a. Școala și-a deschis porțile pentru elevi.

b. Citim informații despre școală în ziare.

c. Am văzut noua școală.

d. Eu locuiesc lângă școală.

e. Porțile școlii se deschid pentru toți elevii.

f. Uniformele pentru școală sunt moderne.

9. Potrivește prepozițiile din partea dreaptă cu enunțurile date pentru a crea complemente prepoziționale. Rescrie enunțurile în caiet.

a. Vorbim mereu … copilărie. din

b. Mă gândesc … tine în fiecare zi. despre

c. Am cumpărat flori … mama cu

d. Nu pot concura un atlet. la

e. Imaginea satului nu reiese … prezentarea ta. pentru de

10. Identifică circumstanțialele din exemplele următoare și menționează prepozițiile care le însoțesc.

În vacanța de vară, merg la bunici. Acolo, în zilele frumoase, de dimineața până seara hoinăresc cu plăcere pe ulițele satului, împreună cu prietenii mei. În fiecare dimineață, mă gândesc că începe o nouă aventură.

11. Construiește enunțuri în care substantivele săptămână și tinerețe, însoțite de prepoziții adecvate, să fie circumstanțiale de timp.

12. Completează în caiet enunțurile următoare, adăugând substantivele potrivite, astfel încât acestea să arate modul în care se desfășoară o acțiune.

a. Am pășit fără în curtea din spate.

b. Merge ca … , legănată.

c. Am ales cu … cadoul pentru mama.

d. Fata este mai vorbăreață decât … .

13. Construiește enunțuri în care să existe circumstanțiale de mod exprimate prin adverbele: lin, încet, rapid, tare

Redactează un text descriptiv, de 70-100 de cuvinte, în care să prezinți un oraș al viitorului, așa cum ți-l imaginezi tu. Vei folosi: cel puțin cinci atribute, două circumstanțiale de loc, două circumstanțiale de timp (pe care le vei sublinia, folosind culori distincte), alături de alte părți de propoziție studiate de tine în acest an școlar.

Textul poate fi însoțit de un desen reprezentativ.

Portofoliu

Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni

Personalități românești din diaspora

Prelectură

1. Ce reprezintă pentru tine acasă? Desenează în caiet imaginea alăturată, apoi adaugă elemente dragi care îți amintesc de acasă.

2. Notează în fiecare element adăugat un sentiment/o emoție.

3. Când ești departe de casă de ce îți este cel mai dor?

4. Ce îți amintește de țara ta?

5. Tu știi ce înseamnă diaspora?

6. Care sunt cele mai cunoscute personalități românești în afara granițelor?

Lectură

Personalitate – o persoană cu aptitudini și cu însușiri deosebite, cu autoritate și prestigiu, care aduce o contribuție valoroasă în domeniul social-politic, cultural-științific etc.

Diaspora desemnează „orice grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine”.

Postlectură

Ai recunoscut pe cineva în fotografiile de mai sus? Dacă nu, documentează-te și încearcă să asociezi numele fiecărei personalități cu domeniul în care s-a remarcat, respectiv cu o imagine reprezentativă.

A. Nadia Comăneci

B. Gheorghe Zamfir

C. Ana Aslan

D. George Enescu

E. Henri Coandă

F. Constantin Brâncuși

1. inventator și pionier în aerodinamică

2. compozitor și muzician

3. gimnastă, prima notă de 10 la Jocurile Olimpice

4. sculptor modern

5. muzician, cântăreț la nai și compozitor

6. biolog, medic și inventatoare

a. b.

1. Privește cu atenție imaginea alăturată și precizează care este mesajul acesteia.

2. Indică un sentiment/o emoție pe care o asociezi cu această fotografie.

3. Care este instrumentul muzical care apare în fotografie?

4. Cunoști un muzician celebru român care a fost virtuoz al acestui instrument?

5. Imaginează-ți că adultul din imagine îi dă un sfat copilului. Care ar fi acela?

6. Pune-te în ipostaza copilului din imagine și spune un gând referitor la pasiunea comună.

„Muzica este o putere spirituală în stare să lege toți oamenii între ei.”

George Enescu s-a născut în Liveni-Vârnav, un cătun pierdut între dealurile Dorohoiului, care nici nu figura pe harta României. În actul de naștere, făcut pe 9 august 1881, scrie că „s-a născut alaltăeri”, adică pe 7 pe stil vechi (19 stil nou). […]

Se spune că și-a construit singur prima vioară din șindrilă, de care a legat niște sârme. Bătrânii satului își aminteau că a încercat să facă una dintr-un strujan de porumb. Așa încât părinții s-au hotărât să-i cumpere o vioară mică de la oraș.  […] Primele „lecții” de vioară le-a luat după ureche de la un lăutar bătrân din Dorohoi, Lae Chioru. […]

Când, după mulți ani petrecuți în străinătate, cineva l-a întrebat de cât timp și-a părăsit țara, Enescu a răspuns: „Nu, n-am părăsit dealurile, văile și pădurile Moldovei. Nici murmurul izvoarelor, nici ciripitul păsărilor. Le-am luat cu mine și le aud cântând în inima mea”. (www.istorie-pe-scurt.ro)

„Muzica trebuie să trăiască sub degetele noastre, în inima și mintea noastră.”

Legăturile familiei Lipatti cu muzica erau constante și profunde. Constantin Lipatti, bunicul lui Dinu Lipatti, fusese un virtuoz al chitarei și flautului. […] Într-o astfel de atmosferă s-a născut pe 19 martie 1917, la București, Dinu Lipatti, iar naș de botez i-a fost George Enescu. […]

Deși tatăl său ar fi preferat ca Dinu să-i urmeze pasiunea studiind vioara, a fost nevoit să capituleze în fața legăturii absolut speciale pe care fiul său o avea cu pianul. […]

Arta interpretativă a lui Dinu Lipatti a rămas nemuritoare, un exemplu de puritate, expresivitate, rafinament stilistic și o noblețe spirituală care-l situează printre cei mai importanți interpreți ai secolului XX.  […] Dinu Lipatti nu a fost doar un remarcabil pianist, ci și un înzestrat compozitor. În lucrările sale, de factură neoclasică, se regăsesc deopotrivă influențe ale muzicii franceze, dar și românești. (www.istorie-pe-scurt.ro)

Dinu Lipatti, alături de nașul său, George Enescu, 1922

Portofoliu

Realizează un poster în care

să prezinți cele două personalități din fotografie: George Enescu și Dinu Lipatti. Surprinde în poster:

◗ aspecte din copilărie;

◗ surse de inspirație;

◗ mentori;

◗ prezența în diaspora;

◗ opera, moștenirea lăsată. Alege alte două personali-

tăți românești care au trăit în străinătate și ne-au reprezentat cu succes. Realizează o prezentare a lor.

Aplică!

Alege dintre cuvintele: talent, emoție, pasiune, virtuoz pe cele care se potrivesc fiecărei personalități prezentate în această pagină. Justifică alegerea folosind textul dat, dar și alte informații găsite de tine.

„Muzica națională este cununa de simțiri a unui neam.” (Dinu Lipatti)

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

MARI DESCOPERIRI CARE AU SCHIMBAT LUMEA

Câți dintre noi ne-am pus întrebarea „ce ar fi fost viața noastră fără descoperiri și invenții?”. Oamenii și-a asigurat supraviețuirea prin creativitate încă din cele mai vechi timpuri. Descoperirile științifice și invențiile sunt rodul imensului potențial creator al omului.

Iscusința și priceperea omului s-au văzut odată cu descoperirea focului. Au apărut apoi, încet, dar sigur, uneltele din piatră, roata, curentul electric, tiparul, telefonul, radioul, automobilul, vaccinurile, computerul și internetul de astăzi. Toate acestea sunt descoperiri științifice și invenții care au revoluționat dezvoltarea societății umane. […] Telefonul. Cu toate că au existat mai mulți inventatori care au efectuat cam în aceeași perioadă studii și experimente în ceea ce privește posibilitatea transmiterii vocii la distanță, scoțianul Alexander Graham Bell a fost primul savant care a primit brevetul de invenție pentru telefon, în anul 1876. Iar aproape un secol mai târziu, a apărut și primul telefon mobil. Prin invenția sa, Bell a revoluționat comunicarea la nivel mondial, înlesnind afacerile între companii din diferite țări.

Becul. Invenția becului a schimbat lumea, oferindu-ne posibilitatea de a ne împărți altfel timpul și de a fi activi și după căderea serii. Cel care a descoperit becul incandescent a fost americanul Thomas Edison, în anul 1876. Acesta a fost creditat cu invenția becului, deoarece a creat un sistem întreg de iluminat, perfect funcțional, care includea un generator, cabluri de transport al energiei electrice și un bec cu filament de carbon.

Avionul. Aviația are o istorie de peste 2000 de ani. Cele mai vechi obiecte zburătoare pe care le-a realizat vreodată omul sunt considerate zmeiele, care au apărut începând cu anul 200 î.Hr., în China. La 18 martie 1906, Traian Vuia a realizat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii… Aparatul de zbor al lui Traian Vuia a pornit de pe loc cu ajutorul propriului său motor, a rulat aproximativ 50 de metri, apoi s-a desprins de la sol și a reușit să zboare 12 metri la o înălțime de 1 metru față de sol.

Computerul personal. Computerul a fost folosit pentru prima dată pentru realizarea unor calcule matematice. Primul computer utilizat de o singură persoană a fost modelul LGP-30 și a fost creat în 1956. A fost comercializat la un preț astronomic pentru acea vreme, 47.000 de dolari, echivalentul a 414.000 de dolari în prezent.

Internetul. Sistemul global de rețele de calculatoare interconectate, denumit internet, este folosit în prezent zilnic de miliarde de oameni. Mai mulți oameni de știință au contribuit la dezvoltarea sa, însă cel care este creditat cu invenția internetului este Lawrence Roberts.

(https://www.libertatea.ro/lifestyle/zece-descoperiri-stiintifice-si-inventii-care-au-schimbat-lumea-3661930)

Să

Organizare, stabilirea temei

Împărțiți clasa în grupe. Fiecare grupă își alege un lider.

Scrieți pe bilețele numele unor descoperiri care au schimbat lumea. Fiecare lider de grupă extrage câte un bilet și comunică membrilor grupei denumirea descoperirii. Sarcina de lucru

Realizați un proiect cu tema Mari descoperiri care au schimbat lumea, având în vedere următoarele:

 precizarea „părintelui” descoperirii;

 un scurt istoric al descoperirii;

 impactul pe care descoperirea respectivă l-a avut asupra omenirii;

 ilustrarea descoperirii prin imagini și desene;

 menționarea unei opere literare în care se întâlnește descoperirea;

 o modalitate interesantă de prezentare a descoperirii;

 prezentarea planului proiectului.

Realizarea proiectului. În această etapă, veți ține cont de:

 distribuirea corespunzătoare a sarcinilor de lucru în cadrul grupului;

 activitatea individuală, cât și de lucrul în grup. În activitatea individuală, elevul studiază independent conținuturi referitoare la descoperirea propusă și notează informațiile-cheie. Apoi, în timpul activității din cadrul grupei, elevii compară informațiile consemnate, imaginile găsite și decid pe care să le valorifice în realizarea proiectului.

 folosirea unor materiale diverse și a unor modalități atractive de prezentare;

 finalizarea proiectului.

Susținerea proiectului. Întreaga grupă va prezenta proiectul în fața colegilor.

Evaluarea se va realiza conform grilei de la pagina 46.

RECAPITULARE

I. Citește textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele date.

Jules Verne și-a câștigat locul binemeritat în istoria literaturii, fiind unul dintre cei mai importanți și vizionari scriitori SF. Cărțile lui au marcat copilăria unora dintre noi, cu aventurile eroilor săi, dar probabil că, la vârsta respectivă, nu ne-am gândit cât de intuitiv a fost scriitorul francez în raport cu invențiile viitorului.

Din poziția unui om care a trăit în secolul 19, Jules Verne a uimit cititorii cu povești despre gadgeturi, vehicule și alte invenții care au devenit realitate mulți ani mai târziu. […] A trăit în era navelor cu aburi și a telegrafului, dar a fost capabil să își imagineze submarine electrice, module spațiale, reclame atmosferice și pânze solare, la fel cum Isaac Asimov a prezis dezvoltarea roboților inteligenți sau H.G. Wells a prezis ușile automate cu senzori de mișcare și bombele atomice. Mai jos vă povestim mai multe despre „invențiile” lui Jules Verne.

Verne nu numai că a anticipat descoperirile de care ne bucurăm în prezent, dar a și influențat cursul istoriei, romanele sale fiind surse de inspirație pentru oamenii de știință. Simon Lake, unul dintre pionierii submarinelor, spunea că a fost serios influențat de „20.000 de leghe sub mări”, publicată în 1870. Romanul îl prezintă pe căpitanul Nemo străbătând oceanele lumii, la bordul unui submarin gigant, Nautilus, cu săli luxoase și alimentat cu energie electrică. […]

Hermann Oberth, românul din Ardeal care a revoluționat istoria aeronauticii și a spațiului, a construit la vârsta de 14-15 ani o rachetă, inspirat de romanul „De la Pământ la Lună” al lui Jules Verne, primit de la mama sa  […] Băiatul a citit cartea, a învățat-o pe de rost, apoi a vrut să verifice dacă cifrele prezentate de Verne sunt reale sau nu. A descoperit că o doar o parte dintre ele erau corecte, iar asta i-a suscitat și mai mult curiozitatea.

Hermann a construit primul model de rachetă încă din școala generală, în jurul vârstei de 14 ani. A realizat că, deși combustibilul rachetei se consumă, prin aceasta reducându-se masa rachetei, continuă totuși să existe un rezervor care conținea combustibilul consumat, acesta nemaifiind util. Hermann a ajuns astfel, în mod independent, să inventeze conceptul de ardere în etape a combustibilului.

(https://www.wall-street.ro/articol/New-Media/207992/inventiile-lui-jules-verne-scriitorulsf-care-a-anticipat-viitorul-stiintei-si-tehnologiei.html )

1. Notează sursa în care a apărut articolul despre „invențiile” lui Jules Verne.

2. Transcrie, din text, trei cuvinte care aparțin domeniului tehnico-științific.

3. Pentru care personalități romanul 20.000 de leghe sub mări a constituit sursă de inspirație?

4. Identifică operele lui Jules Verne menționate în articol.

5. Menționează ce tip de text este articolul în care sunt prezentate invențiile lui Jules Verne. Justifică răspunsul.

6. Care este invenția românului Hermann Oberth?

7. Ce a realizat Hermann Oberth citind cartea lui Jules Verne?

8. Ce emoții credeți că a simțit copilul Hermann după citirea romanului lui Jules Verne? Dar după ce a constatat că doar o parte din cifrele prezentate de Verne sunt reale?

9. Imaginează-ți o întâlnire cu Jules Verne și realizează un scurt dialog (6-8 replici). Indică două atitudini comunicative pe care le observi în discuția ta.

10. Consideri că Hermann Oberth este o personalitate românească din diaspora? Justifică-ți răspunsul într-un text de 8-10 rânduri. Poți folosi informații din textul-suport, dar și din alte surse.

11. Tu cum te-ai simți dacă ai inventa ceva revoluționar?

12. Extrage din text trei substantive care se referă la lucrurile imaginate de Jules Verne, indică funcția lor sintactică.

13. Transcrie un predicat verbal și un predicat nominal.

14. Rescrie câte o structură în care să existe:

a. un subiect exprimat;

b. un subiect neexprimat inclus;

c. un subiect neexprimat subînțeles.

15. Găsește în fragmentul de mai jos atributele, precizează felul lor și prin ce sunt exprimate.

Romanul îl prezintă pe căpitanul Nemo străbătând oceanele lumii, la bordul unui submarin gigant, Nautilus, cu săli luxoase și alimentat cu energie electrică.

16. Construiește enunțuri în care substantivul invenție să fie, pe rând, subiect, nume predicativ, atribut substantival în genitiv, complement prepozițional, complement indirect.

17. Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor evidențiate în text.

18. Citește cu atenție fragmentul următor și notează în caiet răspunsul corect: Din poziția unui om care a trăit în secolul 19, Jules Verne a uimit cititorii cu povești despre gadgeturi, vehicule și alte invenții care au devenit realitate mulți ani mai târziu.

a. Enunțul are trei predicate. A F

b. Substantivul om are funcția sintactică de complement indirect. A F

c. Substantivul realitate este nume predicativ. A F

d. În enunț există trei circumstanțiale de timp. A F

e. Substantivele gadgeturi, vehicule și invenții sunt complemente directe. A F

f. Numeralul 19 este atribut substantival. A F

19. Adaugă structurii Hermann a construit primul model un:

a. circumstanțial de loc;

b. circumstanțial de mod;

c. circumstanțial de timp.

II. Scrie un text narativ de 100-150 cuvinte, în care să povestești experiența unei călătorii cu Nautilus. Inserează în textul tău câte o secvență descriptivă și una explicativă.

EVALUARE

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte) Robotul rămăsese cu gura căscată. Își scutură apoi brusc capul și, cu o viteză nebănuită la greutatea lui, o zbughi în laborator. Dar nu se liniști. Continuă să-și smucească din ce în ce mai tare capul ca și cum o viespe i-ar fi pătruns în creierul lui electronic. Și, într-adevăr, ceva bâzâia îndrăcit între milioanele lui de celule fotoelectrice… O forță extraordinară îi apăsa creierul, firele acestuia zbârnâiau și vibrau gata să plesnească. De undeva, poate din coeficientul sigma, începu să iasă fum. Avertizorul automat intră în funcțiune, umplând cu vaierele sale încăperea, dar robotul, deși știa aceasta de la vârsta de 5 secunde, nu smulse șnurul din priză. Dimpotrivă. Se conectă la sursa de 1000 de megawați. Acum, creierul său scăpăra și de sub calota de dur aluminiu explodau parcă niște rachete multicolore. Supremul avertisment! Dar nici de data asta robotul nu reacționă. Cu întreaga lui energie, cu formidabila lui energie, scormonea cu febrilitate cele mai tainice unghere ale memoriei sale.

„Nasol! Haios?? Mișto??? N-am auzit!”…

Cu o viteză de neînchipuit tria milioane de cărți citite, sute de mii de fișe, fotocopiile tuturor dicționarelor […]

Sortă înfrigurat ultimele cotloane ale memoriei, unde i se fixaseră arhaismele și provincialismele, combină apoi într-o supremă încordare arhaico-provincialismele și, când nu găsi nici așa nimic care să-l lămurească, oftă din rărunchi:

„Și, totuși, era ceva în românește… Asta după gramatică… Dar ce? Ce?…” Și când în laborator era numai fum, se prăbuși pe un fotoliu și suspină amar: Sunt un incapabil!…

Și plânse.

Primele lacrimi sfârâiră pe obrajii lui înfierbântați și se evaporară. Celelalte însă curgeau, curgeau la vale. Și când se opriră pe tăblița cu anunțul fatal, robotul devenise rece.

Trăgea să moară. Umezeala lacrimilor îl dăduse gata…

(Mircea Sântimbreanu, A se feri de umezeală!, din volumul Recreația mare)

A. Înțelegerea

textului

1. Scrie trei cuvinte din câmpul lexical al tehnologiei.

2. Menționează personajul principal și indică două trăsături morale ale acestuia.

3. Secvența: Dar ce? Ce?… exprimă:

a. curiozitate; b. nedumerire; c. interes; d. dezaprobare.

6 puncte

6 puncte

6 puncte

4. Numește două emoții trăite de robot, justificând cu câte o secvență. 6 puncte

5. Menționează, într-un enunț, de ce robotul trăgea să moară. 6 puncte

6. Precizează două trăsături ale textului narativ, observabile în textul-suport.

B. Elemente de construcție a comunicării

7. Precizează tipul subiectelor din enunțul: Primele lacrimi sfârâiră pe obrajii lui înfierbântați

se evaporară. 6

8. Transcrie subiectul și predicatul din enunțul următor și analizează-le: O forță extraordinară

apăsa creierul…

9. Menționează funcția sintactică a cuvintelor evidențiate în textul-suport.

10. Alcătuiește enunțuri în care substantivul robot să fie: complement direct, complement indirect, complement prepozițional.

II. Redactează un text narativ de 120-150 de cuvinte, în care să-ți imaginezi o continuare a fragmentului dat. În redactare, vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată, având un conținut adecvat cerinței; ◗ să integrezi încă un personaj;

6 puncte

6 puncte

6 puncte

◗ să exprimi două emoții; ◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație și așezarea în pagină. (30 de puncte)

Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

RECAPITULARE FINALĂ 1

I. Citește cu atenție fragmentul de mai jos, apoi răspunde cerințelor.

Suzy nu era sigură ce anume o trezise. Pur și simplu se trezise, în felul acela brusc și surprinzător care îți ia creierul pe nepregătite, ca și când nici nu știa că adormise.

Ceasul de pe noptieră arăta ora două. Se ridică în capul oaselor, așteptând ca ochii să i se acomodeze cu întunericul și să-și dea seama ce era în neregulă. După aproape un minut, răspunsul părea să fie unul singur: nimic. Dar era pe deplin trează, și o senzație sâcâitoare îi spunea că o făcuse totuși dintr-un motiv serios.

Se ridică din pat, își luă papucii și se duse la fereastră, trăgând puțin perdeaua într-o parte, ca să arunce o privire. Strada era pustie, casele din jur fiind cufundate în întuneric. Nu se auzeau mașini, nu vorbea nimeni. Chiar și norii neclari, și abia conturați pe cerul plumburiu al nopții, erau nemișcați.

Se întoarse în pat, când auzi un zgomot ascuțit, puternic, undeva din casă. Tresări, cu un nod în gât. […]

Suzy se apropie de ușă, simțind neliniștea ca o gheară în piept:

„Hoții!” […]

„Și dacă urcă la etaj?”

Cu inima bubuindu-i în piept, își dădu seama că panica începuse să pună stăpânire pe ea. Și asta n-avea s-o ajute cu nimic. Dacă hoții, sau cine-or fi ei, aveau să dea buzna în camera ei dintr-o secundă în alta, nu voia s-o găsească pur și simplu acolo, în pijama. […] Evident, trebuia să facă ceva. Dar ce?

În ciuda fricii care o cuprinse, închise ochii și se forță să respire adânc. Nu prea reuși, dar își potoli gândurile care-i năvăliră în minte suficient cât să poată auzi ideea care se aflase tot timpul, cerându-i atenția: hoții nu fac zgomot. Sau cel puțin nu zgomote atât de puternice, și niciodată intenționat. La urma urmei, nu puteai aștepta să furi prea multe dacă trezeai toată casa.

Deci probabil că nu erau hoți.

Gândul o mai liniști puțin, dar încă era încordată ca un arc când se apropie de ușă, luându-și halatul din cuier. Zgomotul era asurzitor, chiar și acolo, pe palier. […] ***

Lumina de pe hol era aprinsă, dar privind în jos pe scări de pe palierul de la etaj, nu reuși să vadă nimic. Totuși, zgomotul devenea mai puternic, prea puternic ca să provină doar de la oale și cratițe, cu toate că era, fără îndoială, un sunet produs de lovirea a două obiecte din metal. Coborî pe furiș primele trepte, dar tocmai când voia s-arunce o privire printre balustrade, spre holul de la parter, un șuvoi de scântei portocalii țâșni în aer undeva de jos, ricoșând în pereți și tavan. Tresări și fu cât pe ce să cadă, dar se prinse la timp de balustradă.

Mamă? întrebă cu glasul tremurat. Tată? Voi sunteți?

Bubuiturile se opriră imediat și cineva în holul de jos icni. Ceva greu căzu, urmat fiind de tropotul rapid al unor pași pe covor. […]

E cineva aici?

Suzy se apropie mai mult de balustradă, temându-se de o altă explozie de scântei, și se uită în jos, spre hol. La prima vedere totul părea normal, dar imediat o strălucire metalică îi atrase privirea. Două fâșii lungi, argintii, licăreau spre ea de pe covor. Se întindeau paralele una față de cealaltă, la distanță de un metru și ceva între ele, și păreau să fi pătruns în casă pe sub ușa de la intrare. Suzy se încruntă nedumerită și coborî în hol, uitând pe moment de teamă, încercând să înțeleagă ce vedea.

Erau șine de tren.

Știa că era imposibil să fie șine, dar o împunse pe cea mai apropiată cu vârful piciorului, apoi se lăsă în genunchi și o ciocăni cu degetul. Era rece, tare și foarte, foarte reală. Două șine de tren încastrate în podeaua holului. Cineva tăiase chiar bucăți din covor, pentru a le face loc; se vedeau marginile destrămate. […]

Se răsuci și se uită în lungul lor, dincolo de ușa camerei de zi, străbătând holul, spre bucătărie. Înainte să ajungă însă acolo, atenția îi fu atrasă de un obiect aflat pe podeaua bucătăriei.

Era un cort de șantier, din prelată în dungi albe și roșii, murdară – de felul celor pe care le văzuse pe stradă deasupra gropilor din asfalt, când lucrau muncitorii la conductele de gaze sau de apă. […]

Dintre laturile prelatei răzbătea o lumină.

Mamă! Tată? strigă ea, făcând un pas în față, precaută. Ceva se mișcă în cort și o umbră palidă pâlpâi înăuntru. Cine-i acolo?

Nimeni! răspunse o voce răgușită, pe care n-o recunoscu. Nu-i nimeni aici!

Du-te și culcă-te!

„Un străin a intrat în casă!”

1. Transcrie din text un indice de timp și unul de spațiu.

2. Precizează tipul naratorului. Justifică-ți răspunsul!

(P.G. Bell, Trenul către Locurile imposibile)

3. Numește personajul principal al fragmentului și indică două trăsături ale acestuia.

4. Indică emoțiile trăite de Suzy în secvențele date și spune ce le generează:

a. Tresări, cu un nod în gât. b. Suzy se încruntă nedumerită și coborî în hol…

5. Menționează, într-un enunț, ce anume declanșează neliniștea lui Suzy.

6. Șinele de tren se aflau prinse:

a. pe podeaua bucătăriei; b. în living; c. în podeaua holului; d. în covor.

7. Răspunde, formulând enunțuri, următoarelor întrebări referitoare la textul-suport:

a. La ce oră se trezește Suzy?

b. Cine crede Suzy că se află în casă?

c. Pe unde au pătruns în casă fâșiile lungi, argintii?

d. Ce se afla pe podeaua bucătăriei?

8. Scrie enunțurile de mai jos în caiet și completează spațiile punctate cu răspunsul corespunzător:

a. Din casă, se aude … .

b. În hol, lumina era .

c. Pe covor, se aude … .

d. Lui Suzy îi atrage privirea .

9. Menționează tiparul textual existent în fiecare dintre fragmentele date:

a. Ceasul de pe noptieră arăta ora două. Se ridică în capul oaselor, așteptând ca ochii să i se acomodeze cu întunericul și să-și dea seama ce era în neregulă.

b. Strada era pustie, casele din jur fiind cufundate în întuneric. Nu se auzeau mașini, nu vorbea nimeni. Chiar și norii neclari, și abia conturați pe cerul plumburiu al nopții, erau nemișcați.

c. Mamă! Tată? strigă ea, făcând un pas în față, precaută. Ceva se mișcă în cort și o umbră palidă pâlpâi înăuntru. Cine-i acolo?

Nimeni! răspunse o voce răgușită, pe care n-o recunoscu. Nu-i nimeni aici!

10. Numește două momente ale subiectului prezente în fragmentul dat.

11. Crezi că Suzy a procedat bine ieșind din camera ei la auzul zgomotului puternic?

12. Suzy se gândește că, în situația în care se află, „trebuia să facă ceva. Dar ce?”. Ajut-o tu, spunându-i, într-un text de trei-cinci rânduri, ce ar putea face.

13. Cum crezi că au apărut șinele în casa lui Suzy? Răspunde cât mai inventiv la întrebarea dată, într-un text de două-trei enunțuri.

14. Transformă în vorbire indirectă ultimele două replici din text. Scrie-le în caiet.

15. Indică numărul de litere și de sunete din cuvintele: ceasul, ochi, era, papuci, gheară.

16. În structura: Nu se auzeau mașini, nu vorbea nimeni. există, în ordine:

a. diftong, hiat, triftong; b. hiat, triftong, diftong; c. hiat, diftong, diftong.

17. Scrie sinonimele cuvintelor marcate cu albastru în text.

18. Notează antonimele cuvintelor scrise cu verde în fragmentul dat.

19. Alcătuiește scurte enunțuri în care cuvintele subliniate în fragmentul de mai jos să fie folosite, pe rând, cu sens figurat: Strada era pustie, casele din jur fiind cufundate în întuneric. Nu se auzeau mașini, nu vorbea nimeni. Chiar și norii neclari, și abia conturați pe cerul plumburiu al nopții, erau nemișcați.

20. Scrie pe caiet enunțurile de mai jos. Subliniază subiectele și predicatele, apoi precizează tipul lor.

a. Suzy nu era sigură ce anume o trezise.

b. Ceasul de pe noptieră arăta ora două.

c. Gândul o mai liniști puțin, dar încă era încordată.

d. Tresări, cu un nod în gât.

21. Transcrie, din paragraful în chenar, două predicate nominale și analizează-le.

22. Citește enunțurile de mai jos și scrie pe caiet cuvinte aparținând următoarelor părți de vorbire: verb, substantiv, adjectiv, pronume personal, numeral, adverb.

a. Suzy nu era sigură ce anume o trezise.

b. Ceasul de pe noptieră arăta ora două.

c. Zgomotul era asurzitor, chiar și acolo, pe palier.

d. Bubuiturile se opriră imediat și cineva în holul de jos icni…

23. Indică modul și timpul verbelor: nu reuși, să vadă, răzbătea, a intrat.

24. Indică tipul verbelor evidențiate în sintagmele de mai jos:

a. Strada era pustie…

b. Era un cort de șantier…

c. Un străin a intrat…

25. Notează pe caiet pronumele reflexive din enunțul: Se ridică din pat, își luă papucii și se duse la fereastră, trăgând puțin perdeaua într-o parte, ca să arunce o privire.

26. Alcătuiește enunțuri asertive în care substantivul tren să aibă, pe rând, următoarele funcții sintactice:

a. subiect;

b. nume predicativ;

c. atribut substantival genitival;

d. complement direct;

e. complement prepozițional;

f. complement indirect.

27. Precizează cazul și funcția sintactică pentru cuvintele evidențiate în fragmentul de mai jos.

Suzy se apropie mai mult de balustradă, temându-se de o altă explozie de scântei, și se uită în jos, spre hol.

La prima vedere totul părea normal, dar imediat o strălucire metalică îi atrase privirea. Două fâșii lungi, argintii, licăreau spre ea de pe covor.

II. Imaginează-ți că ești personaj în fragmentul dat, alături de Suzy, și că șinele de tren duc spre o destinație anume. Redactează un text narativ, de 15-25 de rânduri, în care să-ți imaginezi o aventură trăită de tine și de Suzy în locul în care duc șinele de tren. În compunerea ta vei integra o secvență descriptivă și una dialogată.

În redactarea textului, vei avea în vedere:

◗ să ai un conținut adecvat cerinței;

◗ să fii personaj în textul creat;

◗ să menționezi o destinație către care duc șinele de tren;

◗ să integrezi secvența descriptivă și cea dialogată;

◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație;

◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor.

Miresme dulci de flori mă-mbată și mă alintă gânduri blânde…

Ce iertător și bun ți-e gândul, în preajma florilor plăpânde!

Râd în grămadă; flori de nalbă și albe flori de mărgărint, De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint.

Sfioase-s bolțile spre sară, și mai sfioasă-i iasomia: Pe fața ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia Seninului de zare strânsă, și-n trandafiri cu foi de ceară Trăiesc mâhnirile și plânge norocul zilelor de vară.

Atâtea amintiri uitate cad abătute de-o mireasmă: Parcă-mi arunc- o floare roșă o mână albă de fantasmă, Ș-un chip bălan lângă-o fereastră răsare-n fulger și se stânge… De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge.

Ca nalba de curat odată eram, și visuri de argint Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint, Și dulci treceau zilele toate, și-arar dureri dădeau ocoale… Ah, amintirile-s ca fulgii rămași uitați în cuiburi goale.

(Dimitrie Anghel, În grădină)

1. Scrie în caiet varianta corectă. Textul dat este o descriere:

a. de tip portret;

b. de tip tablou.

2. Numește elementul care constituie obiectul descrierii și transcrie un vers în care acesta este menționat.

3. Care sunt elementele care alcătuiesc peisajul? Precizează trăsăturile lor, așa cum sunt înfățișate în text.

4. Ce emoții/sentimente transmite textul? Argumentează-ți răspunsul cu structuri din text.

5. Măsura versului Parcă-mi arunc-o floare roșă o mână albă de fantasmă este:

a. 20 de silabe;

b. 17 silabe;

c. 18 silabe.

6. Cum se numește tipul de strofă în care este structurată poezia dată? Indică numărul de versuri care o formează.

7. Ce tip de rimă se regăsește în textul dat?

8. Rescrie, din text, două epitete, o comparație, o personificare și o enumerație și arată, în două-trei rânduri, semnificația uneia dintre ele.

9. Menționează două trăsături ale descrierii, observabile în textul-suport.

10. Notează pe caiet diftongul, triftongul sau hiatul din cuvintele următoare: sfioase , iasomia , surâdeau , treceau .

11. Indică numărul de sunete din următoarele cuvinte: dulci, veci, chip, sânge, eram, treceau.

12. Desparte în silabe următoarele cuvinte: straturi, trăiesc, fantasmă, mărgărint.

13. Notează câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele date: melancolia, mireasmă, strop, mâhnirea, neprihănită.

14. Formulează enunțuri cu omonimele cuvintelor din text: vară, ceară, mai.

15. Accentuează diferit cuvintele și creează enunțuri pentru a le evidenția sensurile: mână, foi.

16. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra polisemia cuvântului dulci din text.

17. Rescrie din text două predicate verbale și două predicate nominale.

18. Menționează modul și timpul următoarelor verbe: ar fi căzut, plânge, a rămas, treceau.

19. Notează, din text, exemple pentru următoarele situații:

a. substantiv colectiv;

b. substantiv defectiv de plural;

c. substantiv la genul feminin;

d. substantiv cu forme de plural diferite.

20. Precizează cazul și funcția sintactică a substantivelor subliniate în text.

21. Alege un adjectiv din text și trece-l la toate gradele de comparație studiate.

22. Precizează felul, cazul și funcția sintactică a formelor pronominale din text: mă, ei, mi, se.

23. Alcătuiește un enunț în care forma mă să fie un pronume diferit de cel din text.

24. Transcrie, din text, trei adverbe și precizează felul lor.

25. Găsește, în text, câte un exemplu pentru a ilustra următoarele funcții sintactice:

a. subiect;

b. nume predicativ;

c. atribut substantival prepozițional;

d. atribut adjectival;

e. complement direct;

f. circumstanțial de loc;

g. circumstanțial de timp.

II. Redactează o compunere descriptivă în care să înfățișezi peisajul din grădina bunicilor.

În compunerea ta, vei avea în vedere:

◗ să respecți tema dată;

◗ să prezinți patru elemente componente ale peisajului;

◗ să folosești două figuri de stil diferite;

◗ să prezinți o emoție;

◗ să respecți normele ortografice

și de punctuație;

◗ să așezi corespunzător în pagină

și să scrii lizibil.

EVALUARE FINALĂ

I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte) Dimineața era măreață și ne vestea o adevărată zi de iulie. Niciun nor nu plutea sub albastrul cerului adânc și limpede ca ochiul unei fecioare. Toate stelele se mistuiseră și cel mult dacă îndrăzneața Stea a Ciobanului mai înfrunta, din când în când, valurile de lumină trandafirie, cu care zorile inundau răsăritul depărtat. Niciun vânt nu mișca aerul, și grâul, în lanurile de aur, stătea tot atât de neclintit ca și firul de iarbă din fânețele înflorite. Roua avea înfățișarea unor mărgăritare ce nu așteptau decât o rază de soare spre a se schimba în strălucitoare diamante. Umezeala și răcoarea dimineții dădeau întregii firi o nespusă frăgezime. Totul începuse a se deștepta sub întâile raze ale zilei, dar totul era cuprins de o liniște, de o tăcere, de un fel de înmărmurire solemnă: și firea întreagă părea că se află în o religioasă așteptare. La răsărit se ivea geana de aur și de purpură a unui soare tânăr, care într-o clipă șterse într-o nemăsurată depărtare umbra de pe fruntea munților neguroși. Noi ne urmarăm drumul cu sufletul stăpânit de măreția priveliștii, iar rarii drumeți ce întâlneam, și pe care-i lăsam în urmă, după ce ne doreau cale bună, se uitau lung și mirați după noi.

Spre a merge la Almaș pe drumul mare, ar fi trebuit să suim Dealul Balaurului, ce se ridică dincolo de Dărmănești. Lucrul acesta însă nestând în planul nostru, de la o vreme cotirăm de la Dărmănești, la stânga, spre Gârcina, pentru a tăia peste dealuri, pe drumul de picior. Drumul acesta ne duse spre Gârcina până la biserica din sat, de unde trebuia să ne îndreptăm către Almaș: în drum ne întâlnirăm cu preotul locului, care mergea cu un țăran la un ogor din apropiere. Pe preot îl cunoșteam și-l întrebai de drumul ce trebuia să apucăm, ca să ieșim la Almaș. După ce căpătarăm lămuririle trebuincioase, plecarăm înainte.

(Calistrat Hogaș, Amintiri dintr-o călătorie)

A. Înțelegerea textului

1. Ce moment al zilei este descris în text? Transcrie două structuri din text care să-ți justifice răspunsul. 6 puncte

2. Extrage din textul-suport doi indici spațiali. 6 puncte

3. Transcrie un tipar textual narativ și unul descriptiv. 6 puncte

4. Selectează din textul-suport o personificare și un epitet.

B. Elemente de construcție a comunicării

5. Încercuiește diftongul, triftongul și hiatul din cuvintele: roua, întâile, doreau.

6. Sinonimele contextuale ale cuvintelor îngroșate în text sunt, în ordine:

a. mișcat, nedumeriți; b. nemișcat, uimiți; c. nemișcat, ciudat.

7. Cuvântul inundau din secvența: valurile de lumină trandafirie, cu care zorile inundau răsăritul depărtat. este utilizat cu sens:

a. propriu; b. figurat; c. secundar.

8. Indică modul și timpul verbelor: stătea, ar fi trebuit, să apucăm.

9. Menționează cazul și funcția sintactică a cuvintelor scrise cu albastru în textul-suport.

10. Construiește câte un enunț în care substantivul rază să aibă, pe rând, funcția sintactică de atribut substantival genitival, complement prepozițional și complement indirect.

II. Redactează un text, de 15-25 de rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare petrecută în timpul unei călătorii în munți, alături de un prieten. În textul tău vei integra o secvență descriptivă

6 puncte

6 puncte

6 puncte

6 puncte

6 puncte

și una explicativă. (30 de puncte)

În redactarea textului, vei avea în vedere:

◗ să ai un conținut adecvat cerinței;

◗ să integrezi o secvență descriptivă și pe una

◗ să prezinți întâmplarea în succesiunea explicativă; evenimentelor;

◗ să fii personaj în textul creat;

◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație;

◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.

Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

Opere literare

folosite la realizarea acestui manual

„Nu este alta mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților.”

(Miron Costin)

➤ Amintiri din copilărie, Ion Creangă

➤ Cartea prietenului meu, Anatole France

➤ Povestea Vrancei, legendă

➤ Cireșarii, Constantin Chiriță

➤ Amintiri dintr-o călătorie, Calistrat Hogaș

➤ Micul prinț, Antoine de Saint-Exupéry

➤ Prinț și cerșetor, Mark Twain

➤ Heidi, fetița munților, Johanna Spyri

➤ Fabule, Alecu Donici

➤ Fabule, La Fontaine

➤ Rapsodii de primăvara, George Topîrceanu

➤ În grădină, Dimitrie Anghel

➤ România pitorească, Alexandru Vlahuță

➤ Fascinații, George Șovu

➤ 20.000 de leghe sub mări, Jules Verne

Recomandări de lectură pentru vacanță și pentru clasa a VII-a

(Abraham Lincoln)

TEMA GENERALĂ: ORIZONTURILE LUMII ȘI ALE CUNOAȘTERII

➤ Toate pânzele sus, Radu Tudoran

➤ Cișmigiu & Comp., Grigore Băjenaru

➤ Bună dimineața, băieți!, Grigore Băjenaru

➤ Viața ca o pradă, Marin Preda

➤ Hanul Ancuței, Mihail Sadoveanu

➤ Corigent la limba română, Ion Minulescu

➤ Inocenții, Ioana Pârvulescu

➤ Poezii, Mihai Eminescu

➤ Poezii, Nichita Stănescu

➤ Poezii, Lucian Blaga

➤ Poezii, Magda Isanos

➤ Chirița în Iași, Vasile Alecsandri

➤ Teatru, Matei Vișniec

➤ În văpaia lunii, Fănuș Neagu

➤ O vară cu Isidor, Veronica D. Niculescu

➤ Tabăra, Louis Sachar

➤ Robinson Crusoe, Daniel Defoe

➤ O călătorie spre centrul Pământului, Jules Verne

➤ Vântul din lună, Eric Linklater

➤ Ursoaica din vis, Mimi Thebo

➤ Hoțul de stele, Lindsey Becker

➤ Theodora Tenpenny și tabloul pierdut, Laura Marx Fitzgerald

➤ Băiatul cu pijamale în dungi, John Boyne

➤ Darul lui Jonas, Lois Lowry

➤ Cei trei muschetari, Alexandre Dumas

„Cărțile ne ajută să ne dăm seama că gândurile noastre nu sunt foarte noi până la urmă.”

Manualul este prezentat în variantă tipărită și în variantă digitală. Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite.

În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări).

Învățat e omul care nu termină niciodată de învățat.

ISBN 978-630-319-187-4

Lucian Blaga